Mamele sunt temelia unei societăți sănătoase. Ele nu doar aduc pe lume viitorul nostru, ci îl cresc, îl formează și îl pregătesc pentru viață. Într-o Românie în care natalitatea este în scădere alarmantă, alegerea de a deveni părinte ar trebui să fie însoțită de sprijin, nu de piedici.  Legislația actuală permite părinților să stea acasă cu copilul până la împlinirea vârstei de 2 ani. Însă, conform modificărilor introduse prin Ordonanța de Urgență nr. 164/2022 și Hotărârea nr. 865/2023, ultimele două luni din acest interval sunt condiționate: dacă tatăl nu utilizează acele două luni de concediu (așa cum se întâmplă în cele mai multe situații), mama nu mai primește indemnizație. Practic, femeile sunt forțate fie să revină mai devreme la serviciu, fie să continue concediul fără plată. Aceste femei au lucrat și au plătit taxe înainte de a rămâne însărcinate! Au dreptul la indemnizație și la asigurare de sănătate!  Este o lovitură grea dată mamelor exact într-o perioadă în care ele sunt vulnerabile. O mamă care își dedică timpul copilului în primii doi ani nu este o povară pentru stat, ci o investiție în viitorul acestuia. În lipsa creșelor suficiente și a unor condiții decente pentru copii, multe mame nu au alternativă: fie se întorc la muncă cu inima strânsă, fie își pun cariera pe pauză și își restrâng drastic viața de zi cu zi. Această măsură nu înseamnă "co-responsabilizare", ci penalizare. Este o decizie care descurajează maternitatea, lovește în echilibrul familiilor tinere și subminează viitorul demografic al țării.

Este important pt a opri moartea atat a animalui cat si a celui ce agreseaza animalul salbatic .Pentru protectia ambelor parti

📢 Susține drepturile mamelor aflate în concediu de creștere copil!  Dragilor,  Parlamentul României ia în considerare eliminarea scutirii de la plata contribuției CASS pentru femeile aflate în concediu de creștere copil.  Este o măsură nedreaptă pentru mamele care au muncit ani întregi, contribuind la bugetul de stat, iar acum, în cel mai sensibil moment — când își dedică timpul creșterii și îngrijirii copiilor — sunt pe cale să fie împovărate și mai mult.  🔴 O consultație medicală pentru un copil, mai ales în cazuri speciale (logopedie, terapie, recuperare), poate costa mai mult decât salariul minim pe zi.  🔴 Multe mame se confruntă cu dificultăți în a se reîntoarce în câmpul muncii după această perioadă.  🔴 Eforturile noastre ca părinți trebuie susținute, nu penalizate.  💬 Am inițiat o petiție prin care cerem Parlamentului să NU elimine această scutire. Te invit să o semnezi și tu și să o distribui mai departe. Doar împreună putem face o diferență!  Mulțumesc din suflet pentru sprijin!  Este momentul să ne facem vocile auzite.  Pentru noi. Pentru copiii noștri. Pentru dreptate. ❤️  

De ce este important? Pentru că în fiecare zi, zeci de copii și adulți traversează trecerea de pietoni de la Metro Florești – DN1, riscându-și viața. Lipsa semaforizării corecte, iluminarea slabă și traficul intens fac din acest loc o zonă de pericol major. Recent, o fetiță de 12 ani, a fost lovită violent pe trecerea de pietoni, în timp ce traversa regulamentar. A ajuns în comă, iar viața ei e pusă în pericol.  Accidentele nu sunt rare în această zonă. Doar că acum are chipul unui copil sensibil, talentat, disciplinat, care  traversa drumul ca orice alt copil. Împreună putem preveni alte tragedii. Această petiție este pentru toți copiii care vor să ajungă acasă în siguranță. Este pentru părinții care nu ar trebui să-și aștepte copiii la spital. Este pentru o comunitate care nu vrea să treacă cu vederea nepăsarea.

 De ce e important: • Pentru ca o societate care își pedepsește mamele, își distruge viitorul. • Pentru că asigurarea medicală NU e un privilegiu - este un drept, mai ales când viața și sănătatea unui copil depind de ea. • Pentru că România are nevoie de familii sănătoase și sprijinite, nu de politici punitive și indiferență  Semnează și distribuie! Ajută-ne să strângem suficiente semnături încât această nedreptate să nu poată fi ignorată. Semnatura ta poate face diferenta pentru zeci de mii de mame și copii! 

 Acesta este un drept al copiilor nostri, iar pana acum CNAS nu a facut nici un demers pentru a veni in sprijinul furnizorilor de servicii in scopul autorizarii! 

Pentru că nu e normal ca cei mulți să suporte austeritatea, în timp ce o minoritate privilegiată primește pensii uriașe, necontribuite, uneori chiar în timp ce ocupă încă funcții publice.  Pentru că mamele, tinerii, bolnavii, antreprenorii și salariații simt pe pielea lor măsurile dure: burse reduse, concedii medicale tăiate, TVA crescut, taxe noi — dar cei cu pensii speciale nu contribuie deloc la acest efort colectiv.  Pentru că fără echitate, nu există încredere în stat. Fără încredere, România se scufundă în proteste, blocaje și haos social.  Reforma pensiilor speciale nu este o opțiune. Este o obligație morală și socială.  Semnează dacă vrei o țară în care toți contribuim, nu doar unii. 

Este datoria noastră, a celor care astăzi mai putem face ceva să prezervam biodiversitatea .Omenirea nu trebuie doar să distrugă pentru a se proteja, se poate o coabitare. 

 Pentru ca viețile oamenilor și ale urșilor să nu mai fie sacrificate din prostie! 

Ce s-a aflat in ultimul an. Si de ce cazul nu mai e despre o gradinita Am initiat aceasta petitie in vara lui 2025, dupa ce copilul meu a ajuns la spital in urma mesei servite la gradinita. Atunci stiam ce stia oricine: ca in mancare s-a gasit o bacterie si ca nimeni nu ne-a spus nimic. De atunci am cerut documente. Am primit sute de pagini de la Directia de Sanatate Publica Timis, de la Institutul National de Sanatate Publica, de la Ministerul Educatiei, de la inspectorate. Le-am citit pe toate. Ce am aflat schimba complet intrebarea. Nu mai intreb cine e vinovat. Intreb de ce nimeni nu a cautat. 1. Trei copii, aceeasi grupa, aceeasi masa. Spitalul le-a facut legatura din prima zi La 22 mai 2025, in jurul orei 20:00, primul copil a ajuns la urgenta. In aceeasi seara, al doilea. A doua zi, al treilea. Toti trei din aceeasi grupa a aceleiasi crese, dintr-o grupa de nouasprezece copii. Legatura dintre ei nu a facut-o un parinte. A facut-o spitalul. Informarea finala a autoritatii de sanatate publica, numarul 302/2 din 27 mai 2025, spune: „Cazurile au fost anuntate de catre Spitalul Clinic de Urgenta pentru Copii «Louis Turcanu» Timisoara." Iar o a doua adresa, numarul 13599 din 6 iunie 2025, arata si ce anume s-a raportat: „In urma raportarii de catre Spitalul Clinic de Urgenta pentru Copii «Louis Turcanu», in data de 23.05.2025, privind adresarea in UPU a 3 copii, cu simptomatologie digestiva, care frecventeaza aceeasi grupa de cresa, s-a initiat efectuarea anchetei epidemiologice." Deci se stia. Din a doua zi. In scris. 2. S-au recoltat opt probe. Niciuna de la copii Ancheta a prelevat doua probe de aliment, una de apa si cinci de sanitatie. In proba din meniul zilei de 22 mai s-a identificat stafilococ coagulazo-pozitiv si valori crescute de enterobacterii. De la copii nu s-a luat nimic. Nicio proba de materii fecale. Nicio proba de lichid de varsatura. De la niciunul dintre cei trei. S-a testat bucataria. S-a testat robinetul. S-au testat suprafetele de lucru. Copiii, nu. 3. Institutul National de Sanatate Publica a confirmat. In patru zile lucratoare In septembrie 2026 am scris institutului national. Am intrebat un singur lucru: ce prevedea metodologia in vigoare la data faptelor. Raspunsul, numarul 15265 din 4 septembrie 2026, semnat de directorul general si de directorii a doua centre nationale: „din informarile transmise de DSP Timis (...) rezulta ca nu au fost recoltate probe de materii fecale sau lichid de varsatura de la niciunul dintre copiii care au solicitat asistenta medicala. In informarea finala este mentionat ca, in aceste conditii, etiologia nu a putut fi identificata." Patru zile lucratoare. Dupa un an in care nimeni nu ma intrebase nimic. 4. Metodologia nationala spunea, in litere, ca recoltarea era obligatorie Metodologia de supraveghere a toxiinfectiilor alimentare, versiunea 2024, aflata in vigoare la 22 mai 2025, prevede: „Investigarea etiologica a cazurilor de TIA internate este obligatorie pentru unitatea sanitara cu paturi." Cuvantul „obligatorie" apare o singura data in cele patruzeci si doua de pagini ale metodologiei. Singura obligatie exprimata ca atare in intregul document national de supraveghere a toxiinfectiilor alimentare este aceasta. Tot metodologia spune cum se confirma un focar: prin izolarea aceluiasi germen si in aliment, si la bolnav. Prima proba a fost luata si a iesit pozitiva. A doua nu a fost luata niciodata. Din acel moment, confirmarea nu mai era greu de obtinut. Devenise imposibila. 5. Statul a scris el insusi de ce nu s-a putut stabili nimic Adresa numarul 17524 din 31 iulie 2025: „nu a fost confirmat focar de toxiinfectie alimentara, ci enterocolita acuta, neputand fi identificata etiologia, deoarece nu au putut fi recoltate probe de materii fecale sau lichid de varsatura de la nici un copil care s-a prezentat cu simptomatologie digestiva in cadrul U.P.U." Nu eu fac legatura dintre omisiune si consecinta. O face autoritatea de sanatate publica, in scris, cu un singur cuvant: deoarece. Iar nicaieri, in niciun document pe care il detin, nu se arata ce anume a facut imposibila, timp de doua zile, recoltarea unei probe de la un copil internat cu tulburari digestive. 6. Focarul nu a fost declarat pentru ca cei trei copii au primit trei diagnostice diferite Autoritatea de sanatate publica a explicat, la 6 iunie 2025, de ce nu a declarat focar: „Urmare a diagnosticelor stabilite de catre medicii care au consultat cei 3 copii in UPU: Gastroenterocolita acuta, 2. SAV, Angina acuta, respectiv 3. Otita medie nesupurata, Viroza respiratorie (...) nu sunt intrunite criteriile pentru declararea unui focar." Trei copii din aceeasi grupa, cu aceleasi simptome, aparute in aceeasi seara, dupa aceeasi masa. Trei diagnostice diferite. Si pe acele trei diagnostice s-a intemeiat concluzia ca nu exista focar. Metodologia defineste focarul prin simptome asemanatoare, nu prin diagnostice identice. 7. Si aici cazul inceteaza sa mai fie al meu Pana in 2022, metodologia nationala avea trei categorii de focar: posibil, probabil, confirmat. In versiunea din 2024 - cea aplicabila in ziua in care copiii au ajuns la spital - acea categorie nu mai exista. Sintagma „focar probabil" nu apare nici macar o data. In schimb, tot in 2024, apare pentru prima data propozitia care pune investigarea obligatorie in sarcina spitalelor. Asadar: obligatia de a recolta a fost scrisa explicit si asezata pe spitale. Iar categoria in care s-ar fi inregistrat focarul atunci cand nu se recolteaza a fost eliminata. Cand nu se recolteaza, evenimentul nu mai are nicio rubrica in care sa existe. Devine, statistic, nimic. Nu stiu de ce a fost facuta aceasta modificare. Nu presupun nimic. Cer sa se afle. CE NU SUSTIN  Nu sustin ca cineva a otravit intentionat vreun copil.  Nu sustin ca alimentul a cauzat imbolnavirea copilului meu. Aceasta legatura nu mai poate fi stabilita - tocmai pentru ca nu s-a recoltat nicio proba. Nu o afirm si nu cer nimanui sa o afirme.  Nu acuz niciun medic si nicio persoana anume. Cer sa se stabileasca, pe baza documentelor, cine avea indatorirea si de ce nu a fost indeplinita.  Nu am nimic impotriva niciunei institutii. Am ceva impotriva unei omisiuni care se poate repeta oriunde, maine.

 Pentru mine și pentru alte mii de femei și familii aflate în situații similare, programul național de susținere a fertilizării in vitro (FIV) reprezintă nu doar o șansă medicală, ci o rază de speranță într-un parcurs extrem de dificil, marcat de suferință și neputință. 

         Salariații din sistemul de asistență socială îngrijesc cele mai vulnerabile categorii de populație, respectiv copii abandonați sau cu părinți plecați în străinătate, persoane cu dizabilități și persoanele în vârstă rămase singure la limita subzistenței.       Pentru că nivelul de salarizare este mult sub cel mediu iar responsabilitatea foarte mare, la care se adaugă blocarea angajărilor în sistemul public, s-a ajuns la un deficit de personal de 40% din necesar, atât personal de specialitate (asistenți sociali, psihologi, educatori, pedagogi de recuperare, kinetoterapeuți, etc) cât și personal de îngrijire (infirmieri, îngrijitori etc). Astfel, în prezent cele mai afectate sunt centrele rezidențiale pentru  persoane adulte cu dizabilități (care au trecut sau trec prin proces de restructurare sau reorganizare prin micșorarea numărului de beneficiari), centrele pentru persoane vârstnice dar și serviciile sociale destinate copiilor și tinerilor instituționalizați unde sunt probleme cu asigurarea continuității activității. Inclusiv compartimentele de monitorizare și consiliere a beneficiarilor de servicii sociale sunt evitate de specialiști motivat de volumul mare de lucru, complexitatea cazurilor și condițiile de muncă ce implică și risc de agresiune verbală, psihică sau chiar fizică din partea beneficiarilor, a persoanelor cu tulburări psihice sau alte tulburări de comportament.          În sistemul de asistență socială avem singura categorie profesională obligată prin lege să efectueze concediul de odihnă împreună cu ”obiectul muncii” fără nici o recompensă pentru îndeplinirea atribuțiilor din fișa postului – asistenții maternali, avem singura categorie profesională din sistemul bugetar care primesc salariul minim garantat în plată și NU beneficiază de aplicarea coeficienților de vechime – asistenții personali, în plus asistenții maternali și asistenții personali muncesc 24 de ore din 24 și 7 zile pe săptămână dar primesc salariul pentru 8 ore/zi,  5 zile/săptămână, diferența fiind ”muncă la negru”, astfel că, eliminarea oricărui drept salarial de care beneficiază în prezent din venitul lor lunar îi  transformă în ”asistați sociali”!          Este nevoie ca salariații din sectorul asistență socială să facă parte din excepții la măsurile de austeritate pentru a-și putea îndeplini cu responsabilitate misiunea lor de sprijin, asistare și îngrijire a celor mai vulnerabile categorii a populației, mai ales în aceste vremuri tulburi în care riscul persoanelor vulnerabile de a ajunge în grija instituțiilor de asistență socială a statului este tot mai mare.