Prin proiectul „GROwth – investim în copii, investim în viitor”, un investitor care primește finanțarea nerambursabilă din partea statului și construiește o grădiniță sportivă de la 0 este obligat să asigure 8% locuri gratuite din total. Pentru privații care renovează clădiri existente, procentul este de 4% locuri gratuite din total. După patru ani de la finalizarea construcției, obligația de a asigura locuri gratuite dispare. De exemplu, în cazul unei grădinițe cu o grupă de 25 de copii, 8% înseamnă 2 locuri gratuite. Pentru aceeași grupă de copii, 4% înseamnă un singur loc gratuit. Un studiu INS ne arată că, în 2016, în România erau aproximativ 1.000.000 de copii cu vârste cuprinse între 0 ș 4 ani. Dintre aceștia, doar 344.000 erau înscriși la creșe și grădinițe. Asta în timp ce numărul unităților preșcolare era de 1.177. Pe lângă numărul mic de grădinițe raportate la numărul de copii, se mai adaugă și lipsa resurselor financiare. Realitatea pentru o majoritate, invizibilă pentru cei care gândesc politici publice în educație, este că lipsa banilor este unul dintre principalele motive pentru care copiii nu ajung în grădinițe. Însă, Guvernul are soluția pentru rezolvarea problemei din educația preșcolară românească. Să construiască 1.000 de grădinițe sportive private, finanțate cu banii contribuabililor.

Și prescolarii din grădiniță trebuie ajutați.

Într-un climat mediatic dominat de fake news prin canale ca Antena3 sau România TV, postul de știri Digi24 era o ultimă redută TV a libertății de exprimare și adevărului. Conform Paginademedia.ro, Digi24 a decis să renunțe la emisiunea de investigații ”România Furată” în cadrul unor modificări majore și la nivelul conținutului televiziunii, care urmează să aibe un profil mai apropiat de o televiziune generalistă. Acest link te va conduce la articol: https://www.paginademedia.ro/2019/02/s-a-furat-romania-furata?fbclid=IwAR2ZE3gLKEbqcZ7_PoGW4bz54WgDblATeVfxLbxoUo5r2yTUXoyfPmwiMVM

Majoritatea serviciilor publice (sănătate, educație, autorități administrative etc.) sunt adaptate la nevoile speciale ale persoanelor cu handicap DOAR la nivel declarativ. - În proporție de 99% - PERSOANELE CU DIZABILITĂȚI NU AU LIBERTATEA SĂ DECIDĂ INDEPENDENT. - În proporție de 99% - DREPTURILE FUNDAMENTALE ALE OMULUI (PERSOANE CU DIZABILITĂȚI) SUNT ÎNCĂLCATE - educație, sănătate și recuperare, transport, locuri de muncă, petrecerea timpului liber etc. - În proporție de 99% - LEGEA SPECIALĂ NU SE RESPECTĂ (mijloace de transport, locuri de muncă, unități de recuperare și tratament, școli și licee NEACCESIBILE). - În proporție de 99% - ACTELE DISCRIMINATORII semnalate de persoanele cu dizabilități NU SUNT SOLUȚIONATE, râmânând NESANCȚIONATE. - ZERO ȘANSE EGALE PENTRU COPIII, TINERII ȘI ADULȚII CU DIZABILITĂȚI DIN ROMÂNIA.

Considerăm că proiectul PL-x 737/2018 nu este fundamentat, din următoarele motive: 1. Eliminarea timbrului de arhitectură este discriminatorie Timbrul de arhitectură face parte din fasciculul timbrului cultural, fiind rezultatul creației de arhitectură, care este protejată de legea 8/1996 privind dreptul de autor, alături de alte arte, precum cinematografia, literatura, muzica, spectacole și folclorul. Virarea singulară a timbrului de arhitectură către MCIN presupune o diferențiere discriminatorie. 2. Eliminarea timbrului de arhitectură este neconstituțională Constituția României recunoaște la art. 9 dreptul asociațiilor profesionale de a contribui la apărarea drepturilor şi la promovarea intereselor profesionale, economice şi sociale ale membrilor lor. În contextul materializării propunerii Guvernului, dreptul constituțional al OAR de a sprijini arhitecții ar fi încălcat. 3. Eliminarea timbrului de arhitectură a fost respinsă în comisiile Senatului Reamintim că în etapa de consultare din Senat, Comisia de buget a respins inițiativa, argumentând că acest fond este unul destinat organizațiilor de creatori. De asemenea, Comisia pentru cultură a Senatului a respins proiectul, invocând de altfel necesitatea consolidării timbrului de arhitectură prin actualizarea legii, și nu eliminarea acestuia. 4. Eliminarea timbrului de arhitectură a fost respinsă de Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice, dar și de Ministerul Culturii și Identității Naționale, în comisiile Senatului Rugăm cele două ministere să retrimită raporturile de respingere ale proiectului legislativ pentru forma propusă de Guvernul României, alături de cel al Ministerului Finanțelor Publice privind oportunitatea acestui proiect legislativ. 5. Eliminarea timbrului de arhitectură a pornit de la argumente nefondate În ceea ce privește expunerea de motive a inițiatorilor, considerăm că aceasta aduce 4 acuze neîntemeiate, pe care le vom demonta: 5.1. Acuza încărcării financiare a autorităților publice în procesul de colectare și virare a sumelor din timbru, deși acest lucru este reglementat chiar de statul român: Potrivit legii, autoritățile administrației publice au obligația de a vira ulterior în conturile organizațiilor de creatori beneficiare sumele încasate 0.05% din valoarea investițiilor în domeniul construcțiilor Totuși, dificultatea suportării costurilor de colectare a sumelor aferente timbrului arhitecturii de către autoritățile publice poate fi rezolvată prin colectarea timbrului arhitecturii direct de către beneficiari, fiind vorba de o taxă parafiscală. 5.2. Acuza conform căreia OAR dispune în mod liber de destinația sumelor din timbru, inclusiv pentru a-și asigura cheltuielile de funcționare: OAR stabilește destinația pentru sumele provenite din timbrul arhitecturii conform celor prevăzute în art. 3 din Legea 35/1994, acestea fiind utilizate exclusiv pentru finanțarea programelor culturale și sprijin social al membrilor. 5.3. Acuza de a nu putea fi analizată eficiența cheltuirii fondurilor publice, reprezentând contravaloarea timbrului de arhitectură. OAR a raportat în mod recurent Ministerului Culturii procedurile în baza cărora asigură finanțarea programelor/proiectelor/activităților culturale: anuale de arhitectură, conferințe, studii și cercetări, proiecte, activități culturale, expoziții, reviste și cărți, alături de suma acordată fiecărui beneficiar. Ultima raportare a fost transmisă în luna septembrie 2018. 5.4. Acuza conform căreia veniturile OAR din timbrul de arhitectură ar fi fost de 18.000.000 lei doar în anul 2017. Potrivit evidențelor publice ale OAR, suma încasată din timbrul arhitecturii în intervalul 2014-2018 este de 20.947.109 lei, iar pe anul 2017 este de 1.240.326 lei. Unul dintre principiile cârmuitoare ale organizației noastre este transparența, iar pentru satisfacerea acestui deziderat, în mod constant OAR a pus la dispoziția publicului larg, prin intermediul site-ului web oar.archi, calendarul tuturor sesiunilor de acordare a finanțărilor, criteriile de evaluare, membrii comisiilor de evaluare, proiectele care au fost selectate, precum și suma acordată. Mai multe puteți afla pe site-ul oar.archi la articolele “Susținem Timbrul de Arhitectură” și “RECALL Timbrul de arhitectură” (https://www.oar.archi/proiecte-culturale/recall-timbrul-de-arhitectura), două acțiuni de informare și promovare a rolului timbrului de arhitectură. Proiecte precum De-a Arhitectura sau ghidurile de bună practică ale Grupului OAR Rural sunt doar câteva dintre proiectele susținute prin timbrul de arhitectură. Ținând cont de toate argumentele prezentate și de spiritul în care a fost instituită legea 35/1994, de a sprijini entitățile intrinsec creatoare să ridice actul cultural la un înalt nivel calitativ, vă rugăm să susțineți demersul nostru în menținerea timbrului cultural și de a solicita decidenților politici și guvernamentali de a nu neglija normele constituționale și principiul nediscriminării prin emiterea unui RAPORT DE RESPINGERE a acestui proiect PL-x 737/2018, atât în forma aprobată de Senat, cât și în cea a Guvernului. Cu mulțumiri, Ordinul Arhitecților din România

Locuitorii Municipiului Lupeni care folosesc mijloacele de transport in comun ar fi feriți de accidente auto si ar beneficia de spațiu de protecție in caz de vreme neprielnică (ploaie, vant , iarnă, etc.)

Bugetarea participativă este un proces prin care ideile şi iniţiativele comunităţii se manifestă şi se transformă în realitate. Este un proces deschis, incluziv şi transparent prin care membrii comunităţii se implică direct în formularea deciziilor privind priorităţile de cheltuire a banilor din bugetul local. Gândiți-vă la bugetul familiei dumneavoastră și la modul în care vă dobândiți și vă cheltuiți banii. Apoi imaginați-vă o familie de câteva mii de ori mai mare (comunitatea locală în care trăiți și munciți) care are de colectat și de cheltuit o sumă mai mare de bani (bugetul local). Bugetarea participativă este un proces similar, care urmăreşte îmbunătăţirea calităţii vieţii din comuna noastra, prin încurajarea cetăţenilor să se implice în definirea priorităţilor şi a obiectivelor de investiţii din bugetul local.

Faptul că preşedinţia europeană este deţinută vremelnic, prin mecanismul de rotaţie, de către ţara noastră nu trebuie să ducă la alterarea, nici măcar cu o iotă, a politicilor europene în domeniul justiţiei. Uniunea Europeană s-a exprimat deja cu deplină claritate privind abuzurile repetate comise de către guvernele României, în ultimii doi ani, în detrimentul justiţiei şi prin reprimarea brutală a protestelor cetăţeneşti în sprijinul sistemului judiciar. Domnul Toader, ca şi alţi reprezentanţi ai Guvernului nostru, inclusiv Prim-Ministrul Dăncilă, continuă să sfideze instituţiile europene prin afirmaţiile lor repetate potrivit cărora Comisia de la Veneţia, GRECO, Consiliul Europei şi chiar Parlamentul European ar fi adoptat diverse documente critice la adresa României pentru că nu s-au informat corect privitor la situaţia din ţara noastră. În aceste condiţii, a lua în serios/ a conferi validitate demersurilor defăimătoare ale ministrului Toader ar constitui, pentru organismele europene amintite, gesturi de auto-contestare.

Bugetul Participativ este un instrument de management deschis, inclusiv și transparent, instrument care permite participarea reală a cetățenilor la guvernarea orașului, aceștia putând decide în mod direct cum se va cheltui un procent, clar definit în acest sens, din bugetul de investiții. Istoria bugetului participativ a început în anul 1989 în orașul Porto Alegre din Brazilia, ajungând astăzi un instrument adoptat cu succes de administrațiile a peste 1.000 de orașe din întreaga lume, printre care Paris, Londra, Berlin sau Lisabona. În România, Clujul este primul oraș în care este implementat conceptul de buget participativ, căruia îi este alocată o sumă de 2 milioane de euro. Prin intermediul acestui instrument de lucru, cetățenii pot trimite propuneri de proiecte și pot decide prin vot proiectele care vor fi incluse în bugetul campaniei “Satu Mare suntem noi/Szatmarnemeti mi vagyunk”, stabilind astfel prioritățile de investiții pe cartiere. Cu alte cuvinte, mai mult decât consultare cetățenească, Bugetul Participativ presupune și transferul către cetățeni a responsabilității decizionale pentru un procent de 5% alocat din bugetul de investiții al orașului. Pentru a se asigura succesul implementării acestui concept este necesară implicarea autorităților locale atât în ceea ce privește dimensiunea financiară alocată în acest sens (bugetul campaniei “Satu Mare suntem noi/Szatmarnemeti mi vagyunk” se referă la resurse limitate), cât și în asigurarea unui cadru deliberativ specific, a repetivității procesului și mai ales în ceea ce privește asumarea implementării proiectelor votate de cetățeni.

Să stai la coadă pentru ceva ce poți rezolva online înseamnă o zi de concediu irosită, mai puțin timp pentru lucrurile cu adevărat importante pentru tine. Dar credem că unindu-ți forțele cu noi, transmitem Primăriei Sectorului 5 un mesaj clar: STOP BIROCRAȚIEI! Prin implementarea proiectului complet, plătind taxa anuală pe ghiseul.ro prelungirea închirierii locului de parcare se va face AUTOMAT. De aceea este importantă fiecare semnătură din partea cetățenilor sectorului 5. Poți consulta mai multe detalii despre proiecte urmând linkurile de mai jos: https://sector5.usr.ro/2018/05/22/usr-propune-plata-online-a-locului-de-parcare-in-sectorul-5/ https://sector5.usr.ro/2018/05/14/simplificarea-inchirierii-unui-loc-de-parcare-la-sector-5-propunere-de-taiat-hartii/

Autoritățile locale au aprobat extinderea și modernizarea Delfinariului din Constanța în vederea creșterii numărului de animale captive și atragerii mai multor vizitatori. Conducerea Delfinariului intenționează să aducă de la 4 până la 6 delfini, amintind, totodată, că suprafața curentă a bazinului în care trăiesc cei doi delfini este mai mică decât obligă legea, situație ce trebuie să se schimbe până în 2023. Considerăm decizia de a aduce noi delfini în delfinariul din Constanța una iresponsabilă și necorespunzătoare moralității vremurilor în care trăim. Delfinii sunt animale care posedă inteligență și conștiința sinelui, iar ținerea acestora captivitate înseamnă cruzime și denotă o lipsă de înțelegere și de considerație pentru capacitățile și nevoile lor. Așa-zisul rol „educativ” al spectacolelor cu delfini nu justifică privarea acestora de libertate. Delfinii captivi nu sunt, așa cum se insinuează, „ambasadori ai speciei lor”, spectacolele neaducând în atenția publicului problemele cu care se confruntă populațiile sălbatice de delfini. Dimpotrivă, aceștia creează spectatorilor o imagine distorsionată, nerealistă, promovând în același timp un mesaj greșit – acela conform căruia avem dreptul să exploatăm animalele pentru simpla noastră plăcere. Mai multe animale au murit de-a lungul timpului la Delfinariul din Constanța. Amintim cazurile delfinilor Mark (mort în urma unor multiple infarcte) și Pei-Pei (moarte prematură la numai 6 ani), dar și pe cel al focii moarte în urma unei încercări de a evada, în urmă cu aproximativ un an. Numeroși oameni de știință, printre care Dr. Lori Marino, Dr. Naomi Rose și biologul Morgane Perri susțin că delfinii nu ar trebui să fie ținuți în captivitate. În 2010, comunitatea științifică a făcut apel pentru acordarea statutului de persoane non-umane delfinilor, ceea ce ar pune capăt uciderii și ținerii lor în captivitate. O propunere legislativă în acest sens a fost inițiată în Parlamentul României de fostul deputat Remus Cernea. În contextul în care tot mai multe state au renunțat deja la delfinarii sau fac demersuri în sensul opririi practicii de a ține cetacee în captivitate (Marea Britanie, Croația, Ungaria, India, Canada, orașul Mexico City etc.), extinderea unui delfinariu și aducerea unor noi delfini creează României o imagine nefavorabilă pe plan extern.

Situația este critică în prezent: https://www.flickr.com/photos/148605448@N03/46257733114/sizes/l/ Primarul nostru se scuză tot timpul dar a închis ochii atunci când patronii balastierelor din Lugoj au format niste gropi clandestine de gunoi din gropile ce s-au format în urma excavării. Acești patroni sunt obligați prin instrucțiunile din legea 85/2003 să refacă mediul pe costuri proprii și să aducă terenul la forma inițială. În schimb, ei preferă ca acele gropi să fie umplute cu deșeuri și la sfârșit să așeze un strat de pământ. Așa s-a întâmplat și în cartierul Mondial Bocșei unde s-au îngropat zeci de tone de deșeuri, iar apoi a fost așezat deasupra un simplu strat de pământ. În 2017, în acest cartier, un ONG a organizat o acțiune de voluntariat ce constă în plantarea mai multor copaci. Din pacate rădăcinile acestor copaci vor crește printre PET-uri, sacose din plastic și alte deșeuri toxice. Toată această poluare a solului și a pânzei freatice se revarsă asupra cetățenilor punând sănătatea lor în pericol dar și a animalelor sălbatice din zonă. https://www.flickr.com/photos/148605448@N03/32040857477/sizes/l