Aceasta petiție este importantă deoarece zona este Arie Naturală Protejată, unde nu ar trebui să existe trafic auto intens și unde nu ar trebui folosite materiale precum asfaltul. Dorim stoparea ASFALTĂRII DIN FAȚA PEȘTERII HUDA LUI PAPARĂ ȘI A ASFALTĂRII CELOR DOUĂ PARCĂRI DE PE DRUMUL DE ACCES CĂTRE PEȘTERĂ.

Foarte multi cetățeni români sunt obligați să suporte mirosuri pestilențiale provenite din deversări, dejecții, incinerare sau alte activități cauzatoare de poluare. Inhalarea particulelor nocive pune sănătatea oamenilor in pericol. Avem dreptul la un mediu sănătos! Solicităm legiferarea mirosului!

Organizațiile Catharsis Brașov, Vocea Copiilor Abandonați și Consiliul Tinerilor Instituționalizați se alătură celui mai important proiect pentru salvarea copiilor abandonați. România are orfani cât să umple un oraş întreg, peste 50.000 de copii abandonaţi. Sunt copiii nimănui, ''uitaţi" de cei care le-au dat viaţă dar şi de statul român, care preferă să-i menţină închişi ''după gratii'' până la majorat, în loc să-i declare liberi la adopție. Orfanii României sunt bătaia de joc a tuturor guvernelor din România ultimilor 20 de ani. Niciun copil instituționalizat timp de 18 ani nu mai iese din sistem aşa cum a intrat. În mare parte sunt distruşi pe viaţă. Unii, pentru că au dezvoltat boli psihice din cauza abuzurilor fizice, emoţionale şi chiar sexuale, constrângerilor, frustrărilor şi umilinţei, alţii, din cauza unor boli sau dizabilităţi ignorate de-alungul celor 18 ani de instituționalizare. Mii de tineri, obligaţi în fiecare an să părăsească sistemul, la împlinirea vârstei de 18 ani, sunt condamnaţi definitiv de Legea adopţiei în vigoare la o viaţă fără familie. Majoritatea se pierd în sistem, unii prin spitale de psihiatrie, alţii prin penitenciare sau centre de asistenţă socială, în timp ce mii de familii de români şi străini vor să adopte un copil. Toate acestea se întâmplă datorită Legii aflate în vigoare, Legea nr. 273/2004 privind adopţia în România. Legea Adopției este în neconcordanţă totală cu Noul Cod Civil, Capitolul III, ADOPŢIA, cu Convenţia asupra protecţiei copiilor şi cooperării în materia adopţiei internaţionale încheiată la Haga la 29 mai 1993, cu Convenţia europeană revizuită în materia adopției de copii, adoptată la Strasbourg la 27 noiembrie 2008, cu Convenţia ONU cu privire la drepturile copilului, încheiată la New York la data de 20 noiembrie 1989. Oameni buni, vă rugăm, semnaţi şi dumneavoastră, această Petiţie! Doar împreună putem schimba destinul acestor copii! Vă mulţumim!

În acest moment nu există niciun plan de monitorizare a problemelor de mediu, nu există strategie de combatere și nicio inventariere a acestor probleme. Aceste 2 persoane, ce lipsesc de ani buni deși există pozițiile în organigrama Primăriei Codlea, ar putea demara acțiuni concrete pentru protejarea mediului la Codlea. De fapt, pentru protejarea sănătății tuturor locuitorilor.

Lipsa de încredere în actualul sistem de monitorizare și prevenție a furtului de lemne, inclusiv prin metode "legale", ne duce la o concluzie firească: avem nevoie să putem compara documentele cu realitatea, iar aceasta presupune să existe informații foto/video cu toate autovehiculele care au circulat pe drumurile forestiere din pădurea administrată pe teritoriul UAT Codlea.

Dacă acest nod rutier se va edifica, va duce la dezvoltarea acestei zone atat industrial, prin crearea unei zone tampon la intersectia celor doua culoare rutiere, poate cele mai importante din tara si anume DN1 si DN7 , cât si turistic asigurand accesul inspre zone turistice foarte valoroase care nu sunt exploatate aproape deloc, amintind aici zona Talmacel, Sadu, Râu Sadului, Cisnadie, Cisnadioara ,Barajul Gâtul Berbecului si de ce nu Păltinișul.Si un alt aspect foarte,foarte important este faptul ca acest nod se va edifica in imediata apropiere a unui oras ,precum si a unei intregi zone ,care are un foarte mare potențial de dezvoltare.

Știu că poți fi și tu în situația mea. Locuiesc și în România și în Moldova, am activități și membri ai familie în ambele țări. Da, am cetățenie dublă și pot să trec frontieră în aceste zile de stare de urgență, dar ce folos, dacă sunt impusă să stau de fiecare dată 14 zile în izolare, într-o țară apoi în alta la întoarcere. Nu îmi pot gestiona afacerile și treburile personale urgente. Sunt studenți care nu au acces la lucrurile proprii rămase în camine sau locuințele din România, sunt muncitori care nu se pot întoarce la lucru, sunt membri ai familiei blocați în țări diferite. Așa se face că viața noastră este în două țări și acum suntem privați de dreptul de a ne mișca, de a munci , de a avea acces la servicii de sănătate. Am fost puși toți în aceeași oală fără să se țină cont de cât de mult ni se complică viața celor care locuim, muncim și avem membri ai familiei în două țări. În plus România și Moldova au cam aceeași situație epidimiologică și prea multe legături care au fost brusc întrerupte și noi nu am fost pregătiți pentru astfel de schimbări.

Mii de navigatori și personal auxiliar nave sunt blocați de luni de zile la bordul navelor sau acasă, fără contract, salariu și posibilități de întreținere a nivelului de trai.

Pentru că mai ales copiii fac prea puțin sport și trebuie încurajați nu descurajați. Pentru că spațiile dedicate mersului cu bicicleta, rolele, skateboard-ul sunt puține și de cele mai multe ori necesită deplasarea copilului pe distante mari. Pentru că suntem o generație care a crescut pe bicicletă "în fața blocului" fără accidente și incidente. Pentru că din punct de vedere rutier trăim într-o țară periculoasă și prefer să-mi știu copilul cu bicicleta în parc și nu pe trotuarul unei străzi. Pentru că cei care se deplasează pe role sunt considerati pietoni conform Codului Rutier Român (SECTIUNEA a 3-a, Articolul 72).

Parcul Politehnica, cu o suprafață de 60 Ha, a reprezentat și reprezintă singura zonă verde la care are acces pietonal o populație de peste 170.000 locuitori, vârstnici, copii și tineri deopotrivă, din zonele menționate anterior. Accesul pietonal în acest parc nu a fost niciodată restricționat terțelor persoane, pentru activități de recreere. Conform regulamentului de ordine interioară a UPB, scriptic, accesul este în continuare permis. În realitate este restrictionat! Solicităm: 1. accesul liber în interiorul parcului UPB: pietonal și cu orice alt mijloc de deplasare nemotorizat; 2. accesul liber cu animale de companie; 3. solicităm sprijinul Primăriei Sect 6 pentru montarea dispozitivelor/dozatoarelor de pungi pentru igienice pentru animale; 4. asigurarea salubrității întregului parc UPB, susținută de la bugetul Primăriei Sect 6. Nu ne furați dreptul la natură!

Pe 15 mai se va ridica starea de urgență și locuitorii Bucureștiului vor începe să circule mai frecvent ca în ultimele 2 luni, fiind în același timp obligați să păstreze distanța fizică în trafic. STB va pune în uz toată flota de autovehicule, aceasta riscând însă să rămână blocată în trafic, expunând pasagerii, cu fiecare minut în plus petrecut între stații, la riscul îmbolnăvirii. Bucureștiul este un oraș cu un trafic infernal și unul dintre cele mai congestionate orașe ale Europei. Bucureștiul are probleme semnificative de poluare a aerului, motiv pentru care România a și fost sancționată recent de Curtea de Justiție a Uniunii Europene. Poluarea aerului pare a avea un rol în răspândirea Coronavirusului[1], Pietonii nu vor avea loc să practice distanțarea fizică și să-și ia măsurile necesare de siguranță, câtă vreme multe trotuare sunt parțial sau uneori chiar total ocupate de autoturisme parcate. Marile orașe ale Europei iau, sau au luat deja măsuri pentru a ajuta locuitorii să se deplaseze, facilitând mersul pe jos și transportul alternativ prin intervenții la nivelul infrastructurii (Roma construiește 150 km de benzi pentru biciclete, Parisul 650 km)[2]. Transportul alternativ este ideal, în măsura în care permite o reală distanțare fizică în trafic, fiind recomandat chiar de către Organizația Mondială a Sănătății[3]. București are restanțe grave în ceea ce privește implementarea Planului de Mobilitate Urbană Durabilă (PMUD), [1] https://www.theguardian.com/environment/2020/apr/21/preliminary-study-links-air-pollution-to-coronavirus-deaths-in-england , https://www.digi24.ro/stiri/actualitate/alianta-mortala-dintre-poluare-si-pandemie-capacitatea-coronavirusului-de-a-ucide-este-amplificata-de-aerul-poluat-1294762 [2] https://www.agerpres.ro/mondorama/2020/05/01/belgia-centrul-orasului-bruxelles-va-deveni-zona-pietonala-si-de-biciclisti-pentru-cel-putin-trei-luni--497185 , https://www.green-report.ro/milano-dupa-carantina-fara-masini/ , https://www.rfi.ro/special-paris-120767-franta-mersul-cu-bicicleta-solutia-promovata-de-guvern-pentru-dupa-iesirea-din , https://www.theguardian.com/world/2020/apr/11/world-cities-turn-their-streets-over-to-walkers-and-cyclists, https://newmobility.news/2020/05/11/rome-is-getting-ready-for-bikes-romans-surely-not/ https://cities-today.com/paris-to-create-650-kilometres-of-new-cycleways/ [3] https://who.canto.global/pdfviewer/viewer/viewer.html?share=share%2Calbum%2CU6GDM&column=document&id=q3v02qdsh114763ffe3apo4s2p&suffix=pdf

Actuala pandemie, care a impus decizii excepţionale timp de mai multe săptămâni în toată lumea, a obligat autorităţile tuturor ţărilor să redirecţioneze sume importante de bani către sănătate. De asemenea, blocarea sau reducerea activităților au afectat bugetele majorității salariaţilor. În condiţiile în care nu se întrevăd soluţii pentru reluarea firească a activităţilor economice, probabil este greu de estimat care vor fi efectele economice pe termen lung. Acesta este motivul pentru care multe dintre autorităţile europene au anunţat măsuri suplimentare de încurajare a deplasărilor cu bicicleta, ca răspuns la actuala situaţie: reluarea activităţilor economice impune deplasarea persoanelor, însă este necesară continuarea regulilor de distanţare fizică/socială. Tocmai de aceea este nevoie ca autorităţile locale să asigure condiţii optime de deplasare pentru locuitori. În condiţiile în care niciun oraş din lume nu are o reţea stradală care să permită deplasarea tuturor locuitorilor cu autoturismul, iar transportul public este evitat din cauza imposibilităţii păstrării distanţei recomandate între călători, este nevoie ca autorităţile să încurajeze modurile de deplasare nemotorizate. Insă, fără a înţelege care sunt nevoile utilizatorilor, administraţiile publice din România vor continua să irosească fonduri pe o infrastructură nefuncţională. Adoptarea Normativului in procedură de urgenţă poate pune în valoare avantajele utilizării bicicletei, aplicabile în această perioadă: - distanţare fizică / socială în condiţiile necesităţii începerii activităţilor economice - dezvoltarea unei infrastructuri de sute de ori mai ieftin decât cea rutieră (pentru acelaşi volum de trafic) - costuri scăzute pentru utilizatori (faţă de deplasarea motorizată) - menţinerea unui nivel al calităţii aerului sub limita periculoasă pentru sănătatea umană - creşterea eficienţei utilizării spaţiului stradal (știindu-se faptul că reţeaua stradală nu are cum să permită circulaţia tuturor cu autoturismele, iar capacitatea spaţiilor de parcare este mult sub nevoi, lucru cunoscut dinaintea pandemiei) - eliminarea stresului şi îmbunătățirea stării de sănătate. Petiţia transmisă autorităţilor poate fi citită aici: https://docs.google.com/document/d/1ZTNMi29QXtEORjZZOHx6kN8FKj7wdjp68SvtbP-n93Y/edit?usp=sharing