Este foarte important pentru că toate speciile de pești, indiferent de valoarea lor economică, își au rolul lor bine definit în cadrul ecosistemelor acvatice, iar păstrarea acestui tezaur viu impune o cunoaștere științifică susținută în timp și spațiu, plus o continuă educare a populației autohtone actuale și mai ales viitoare, în spiritul conservativ și de exploatare durabilă a resursei din raul Prut si lacul de acumulare Stanca Costesti.

Primăria Municipiului Oradea promite să dezvolte Oradea într-un oraș pentru oameni. Credem în acest caz că trebuie să fie conștientă că zona malului drept al Crișului a devenit un real spațiu al comunității, un spațiu viu în care oamenii își petrec timpul în principal datorită faptului că pot lua contact cu natura în mijlocul orașului. Considerăm că suntem norocoși să avem un astfel de spațiu verde, traversat de apă în centrul orașului. Este un loc unic prin diversitatea naturală cât și prin poziționarea sa. În toate orașele europene astfel de locuri sunt protejate de către cetățeni împreună cu autoritățile locale și se derulează acțiuni de extindere a acestora. Astfel de zone ne protejează de poluarea inerentă vieții la oraș și nu întâmplător a devenit un spațiu al comunității, locul preferat de întâlnire a localnicilor de toate vârstele. Mai mult decât atât, a devenit și o atracție turistică. Această zonă s-a mai aflat în pericolul intervenției Primăriei în urmă cu 15 ani, când ecologiștii orădeni s-au opus stând în fața buldozerelor, moment în care Primăria Municipiului Oradea a agreat că nu va interveni în această zonă a malului al Crișului Repede. Context: În data de 05.05.2021, Primăria Municipiului Oradea, prin firma executantă RER Vest au demarat procedurile de decolmatare a malului drept al Crișului Repede în Oradea în zona Parcului Libertății - Pod Dacia. Au tăiat un arbore. În data de 06.05 au continuat lucrările, tăind alți doi arbori. Există un proiect de construire a unei rampe de acces pentru mame cu cărucioare și persoane cu dizabilități, proiect de care orădenii află din presă și care nu este făcut public. Semnează și tu petiția prin care cerem protejarea naturii din centrul orașului!

Ca macar rezervatiile sa fie respectate in tara asta. Anul trecut cu ocazia izolarii s-a taiat in Maramures in doua luni cat in 10 ani!!

Prin finanțarea amintită se alocă 7.2 milioane EURO pentru retehnologizarea, și CONSTRUIREA DE MICROHIDROCENTRALE [1] Am văzut cu toții ce înseamnă microhidrocentralele, cum au fost mutilate văi sălbatice ale Carpaților și cum rămân albii seci pentru a produce energie așa-zis ”verde”[2], deoarece evaluările de impact asupra mediului nu se fac în mod corect, sunt învăluite în corupție și nu există un control al autorităților responsabile precum Administrațiile Bazinale, Agențiile pentru Protecția Mediului sau Garda Națională de Mediu. În România funcţionează, în prezent, 528 microhidrocentrale cu puteri sub 4 MW, cu o capacitate instalată totală de 468,6 MW, conform celor mai recente date ale Transelectrica[3]. Asta înseamnă o capacitate de producție cam cât a unui baraj mărișor [4]. Ei bine, nu numai că se distrug ireversibil râuri și peisaje, dar aceste microhidrocentrale nici măcar nu produc mare lucru, astfel cantitatea de energie obținută din investiții noi ar putea fi produsă prin retehnologizarea unor microhidrocentrale existente, cu investiții nu doar într-o tehnologie mai performantă ci și în îmbunătățirea conectivității, astfel încât peștii să se poată deplasa din nou pe cursurile de apă. Prin retehnologizare, capacitatea de producție a MHC-urilor deja construite ar putea fi îmbunătățită substanțial, cu impact de mediu practic zero. Pe de altă parte, există alternative de energie regenerabilă cu adevărat verzi, cu impact redus asupra naturii și atunci se pune întrebarea – de ce să ne distrugem și acele puține cursuri de apă care mai sunt încă naturale? Să nu uităm că energia solară a devenit cea mai ieftină sursă de energie regenerabilă, cu costuri de mediu infime [5]. Să ne bineînțelegem, au fost distruse deja sute de râuri, pentru a se construi 528 de microhidrocentrale, care produc în total, cam cât produce un baraj mai mărișor! Multe dintre aceste MHC-uri vor fi abandonate datorită ineficienței acestora, după dispariția schemei de sprijin, fără să existe planuri de reconstrucție a mediului! Atragem atenția că MHC-urile reprezintă o crimă de mediu, amenajarea lor în vremuri actuale fiind în totală opoziție cu ceea ce se întâmplă râurilor din țările civilizate, unde există o tendință clară în ceea ce privește renaturarea acestora, baraje importante fiind înlăturate pentru a se restabili rute de migrație a peștilor întrerupte timp de zeci de ani (uneori mai mult de un secol) [6]. De asemenea, construirea unor noi MHC-uri CONTRAVINE strategiei Uniunii Europene, care prevede ca până în anul 2030 să aibă loc refacerea cursului natural a cel puțin 25.000 de km din lungimea râurilor din spațiul european [7]! Astfel, în timp ce retehnologizarea MHC-urilor existente, cu potențialul de a integra facilități adecvate de migrație a peștilor este binevenită, finanțarea unor MHC-uri noi este inacceptabilă. Semnează petiția, nu ne mai putem permite să pierdem râuri, îngroșând buzunare ale unor ”băieți deștepți”! [1] Ghidul solicitantului https://www.innovasjonnorge.no/globalassets/eea-grants/romania/ro-energy/hydropower/2020_ro-energy_call-1-hydropower_v.1.0-nov.2020_final_ro-translation.pdf [2] ROMANIA, TE IUBESC! - PRAPAD IN NUMELE ENERGIEI VERZI https://protvplus.ro/emisiuni/romania-te-iubesc/episodul/1618-romania-te-iubesc-prapad-in-numele-energiei-verzi [3] PATRES Producătorii de energie hidro vor intra în faliment datorită taxelor solicitate de Apele Române https://www.agerpres.ro/economic-intern/2021/02/16/patres-producatorii-de-energie-hidro-vor-intra-in-faliment-din-cauza-taxelor-percepute-de-apele-romane--662315 [4] Hidrocentrale construite https://www.arcgis.com/apps/MapSeries/index.html?appid=ce0b7dd5d70c40edb8973382f2df2e3b# [5] Energia solară, oficial, cea mai ieftină sursă de electricitate din istorie https://www.go4it.ro/content/stiinta/energia-solara-oficial-cea-mai-ieftina-sursa-de-electricitate-din-istorie-19160629/ [6] Harta europeană a barierelor de migrație înlăturate https://damremoval.eu/dam-removal-map-europe/ [7] Comisia Europeană https://ec.europa.eu/commission/presscorner/detail/en/QANDA_20_886 ENGLISH Title: STOP financing the construction of new SSHPPs What do you want to achieve: Elimination of funding for “construction of small scale hydro power plants” through Call 1.1 ‘Increased capacity to deliver renewable energy’ – Hydropower, for the Energy Programme in Romania financed under the EEA financial mechanism 2014-2021 Why it is important: The mentioned funding allocates 7.2 million EURO for the refurbishment, and the CONSTRUCTION OF NEW SMALL SCALE HYDRO POWER PLANTS - SSHPPs [1] We have all seen what SSHPPs mean, how wild valleys of the Carpathians have been mutilated and how dry river beds have been left, in order to produce so-called “green” energy [2], because environmental impact assessments are not done correctly, they are shrouded in corruption and there is no control of the responsible authorities such as the Water Basin Administrations, the Environmental Protection Agencies or the National Environmental Guard. In Romania, there are currently 528 SSHPPs with capacities below 4 MW, with a total installed capacity of 468.6 MW, according to the latest data from Transelectrica [3]. This means a production capacity of about as much as a large dam [4]. Well, not only rivers and landscapes are irreversibly destroyed, but these small scale hydro power plants do not even produce much, so the amount of energy produced obtained from new investments could be produced by upgrading existing SSHPPs, with investments not only in new technologies , but also in improving connectivity, so that fish can move again freely on the watercourses. ........................................................ FOR ENTIRE ENGLISH TEXT PLEASE FOLLOW THIS LINK: https://textsaver.flap.tv/lists/3vcf

Din cauza celor lipsiți de bun simț, a măsurilor adecvate și a unor legi clare, inima verde a Snagovului are mari șanse să arate ca o imensă groapă de gunoi.

Deşeurile aruncate la întâmplare ne afectează pe toţi ! Deşeurile ne urâţesc frumoasele zone naturale, ne poluează solul si adesea apele de băut. Ne afectează in primul rand sănătatea publică dar si imaginea in lume.

Popularea cu specii alohtone este interzisă prin lege, acestea reprezentând de multe ori o concurență neloială pentru speciile autohtone. Introducerea somnului pitic reprezintă o crimă ecologică în contextul în care numeroase state fac eforturi serioase de combatere a acestei specii.

Padurea TOPANA este supranumita si PADUREA BERZELOR NEGRE, in ea traind aceste pasarin ocrotite de lege, dar si alte 92 de specii de pasari, 9 specii de liliac, cerbi lopatari si carpatini, veverite, jderi, pisici salbatice, acvile tipatoare mici, egrete, corbi, starci, ciocanitori uriase negre, serpi(sarpele maroniu protejat de lege), salamandre, tritoni, radasca, mai multe specii de croitor, radasca rinocer, orhidee(valea raului Vedea e plina de orhidee), irisul salbatic albastru etc. Tot in aceasta suprafata inca supravietuiesc aproximativ 150 de stejari pedunculati multiseculari (300-800 de ani), precum si un soi rar de garnita supranumita si "abanosul Europei". Din anul 2017 ma lupt cu mafia padurilor, reusind sa opresc, momentan, taierile sa sa particip hotarator, prin denunturi cu probe, la deschiderea a 5 dosare penale, unul aflandu-se la Sectia Urmarire Penala si Criminalistica din Parchetul General. L-am adus in zona pe ministrul COSTEL ALEXE, acesta dand niste ordine clare, dar care nu au fost duse la indeplinire decat partial. Prin avocata lui Agent Green, am deschis unproces civil, in Bucuresti si a fost informata si Comisia Europeana cu privire la aceasta padure. Am vorbit de 8 ori la Radio Antena Satelor, implorand toti factorii de raspundere sa salveze aceasta padure.

A început secarea si antropizarea ultimei zone umede din mijlocul celui mai dens populat cartier al Craiovei, Craiovița Dacă crezi că este o zona plină de mizerie gândește-te cine a adus-o aici. Natura sau nepăsarea omului? Soluția nu este asanarea si distrugerea acestui mediu natural, afectat deja de acțiunea omului. Ceea ce se întâmplă acum are un impact asupra mediului ce nu poate fi evaluat pe termen lung. Studiile arata ca zonele umede sunt de o importanta cruciala pentru absortia de carbon si ecosistemele naturale de care omul depinde. Terenul odată asanat si izvoarele colmatate nu va mai putea fi readus la starea naturală Sau poate ești un aliat al naturii și ai de gând să faci ceva. Care e planul tău pentru viitor?

O carieră presupune distrugere totală a mediului. Nu doar că sunt eliminate biodiversitatea terestră și solul, dar chiar și relieful este mutilat ireversibil. Noi cariere nu au ce să caute în arii naturale protejate, ele echivalează de facto cu reducerea suprafeței ariei. Versantul sudic al Munților Vâlcan, zonă cu potențial turistic inestimabil, este deja mutilat de carierele de pe Valea Porcul și de la Suseni. Valea Pocul adăpostea un capital natural fabulos, de nivel mondial, dar a fost, la propriu, rasă de pe fața pământului. Deschiderea unei cariere și mai la vest, pe Valea Bistriței, înseamnă distrugerea completă a zonei. Impactul cumulat al celor trei zone de cariere asupra integrității ariei naturale protejate și asupra mediului înconjurător, în general, este colosal. Din istoricul de pe Google Earth se observă că firma în cauză a început mutilarea versantului, în partea de sud-est, în jurul coordonatelor 45°06′24.21′′ N și 23°02′36.08′′ E. Deci trebuie aplicate prevederile alin (2), art. 23 din legea 292/2018, este interzisă emiterea acordului de mediu. Și mai trebuie aplicată OUG 68/2007, cu privire la daunele de mediu. Din același istoric rezultă cu certitudine că au fost tăiați deja, recent, o serie de arbori în jurul coodronatelor de mai sus, fapt pentru care Garda Forestieră trebuie să aplice legea. Firma în cauză a mai încercat să dinamiteze valea și în trecut, în 26 iulie 2016 a fost chiar o dezbatere publică. Atunci ONG-urile au reușit să stopeze dezastrul. https://www.youtube.com/watch?v=Z150Up6fzN4 Acum firma profită de pandemie și, cu ”contribuția emerită” a APM Gorj, vrea să obțină acordul de mediu ocolindu-i pe localnici, fără ședința de dezbatere publică obligatorie prin lege. Abuzul funcționarilor APM Gorj este unul fără precedent, încearcă să emită acord de mediu pentru un proiect extrem de nociv, la care știu deja foarte bine că localnicii se opun. Și încearcă să o facă profitând cu cinism de pandemie. În realitate, niciun act de reglementare referitor la criza sanitară prin care trecem nu a aborgat nimic din legea 292/2018, deci ședințele de dezbatere publică rămân obligatorii. Trimiterea de e-mailuri nu reprezintă o ședință! Mai mult, chiar ANPM a putut să efectueze dezbateri publice în stare de alertă, în 18 și 19 august 2020. În plus, HG-ul în vigoare acum pentru starea de alertă este chiar mai permisiv decât cel în vigoare în 18 și 19 august. Deci nu există nicio ”scuză” pentru încalcare legii. Se remarcă și caracterul discriminatoriu al acestei ocoliri a legii, o parte dintre săteni neavând adresă de e-mail, deci neavând cum să trimită observații. Tot firma Explocarb SRL, descrisă de presa locală ca fiind firma unor ”băieți deștepți”, a amplasat în urmă cu câțiva ani o stație de concasare - sortare pe malul Bistriței, distrugând habitatul prioritar 91E0 (arinișul) în plin sit Natura 2000 desemnat pentru protecția acestui habitat. Conform principiului precauției din legislația de mediu, această firmă nu trebuie să mai primească niciun acord de mediu. Se remarcă și tentativa penibilă de a manipula publicul prin folosirea termenului ”microcarieră”. Este aceeași manipulare cu care ne-am lovit la distrugerea râurilor, unde s-a impus termenul de ”microhidrocentrală”. În realitate acestă carieră ar reprezenta începerea mutilării ireversibile a întregii zone, dacă vreți, un fel de ”cap de pod”. Apoi ea va fi folosită ca justificare pentru extindere (extindere recunoscută în evaluarea adecvată), și peisajul plin de pitoresc va fi înlocuit de dezastrul ecologic apocaliptic pe care-l vedem deja mai la est, pe Valea Porcul. Din formularul standard al sitului rezultă clar că proiectul afectează integritatea sitului Natura 2000. În formular se menționează la caracteristicile sitului, confrom studiului ICAS, că: ”Teritoriul, lipsit de localități - cu excepția celor dispuse de-a lungul limitei sudice, amplasat într-un vast amfiteatru natural aproape nealterat, se situează în regiunea biogeografică alpină...” Dacă este dinamitat versantul văii Bistriței Gorjene, nu va mai fi un amfiteatru natural aproape nealterat, se schimbă în sens negativ caracteristicile oficiale ale sitului, deci este afectată integritatea sa. Titularul a depus un studiu fals de evaluare adecvată. Pe lângă falsul și contradicțiile din conținut, nu reiese nici că ar respecta măcar formal reglementările europene. Studiul trebuia să fie întocmit de un grup de specialiști care să acopere gama foarte largă de specii și habitate pentru care a fost desemnat situl în cauză (sit care reprezintă un caz excepțional, fapt subliniat în formularul standard: ”Cercetările româno-germane ... relevă apartenența sitului la puținele teritorii cu o valoare foarte înaltă a biodiversității”), după cum se poate vedea în cerințele Comisiei Europene, încă de la punctul 1.1: https://ec.europa.eu/environment/nature/natura2000/management/docs/art6/natura_2000_assess_en.pdf Pe lângă Directiva Habitate, proiectul încalcă și Convenția Europeană a Peisajului (ratificata prin legea 451/2002), care prevede: ”Protecția peisajului cuprinde acțiunile de conservare şi menținere a aspectelor semnificative sau caracteristice ale unui peisaj, justificate prin valoarea sa patrimonială derivată din configurația naturală şi/sau de intervenția umană;” Aici, la ieșirea Bistriței Gorjene din munți, farmecul de un pitoresc unic al pesajului este dat de ”configurația naturală”, și ea trebuie menținută, nu dinamitată. Pentru localnici nu este vorba doar de peisaj și de costuri de oportunitate, proximitatea carierei față de locuințe, cu zgomotul, praful și utilajele grele aferente, le va transforma viața într-un calvar. Instituțiile de mediu s-au manifestat destul ca slugile unor parveniți fără scrupule, ignorând continuu dreptul constituțional al românilor la un mediu înconjurător echilibrat ecologic. Aceste abuzuri trebuie să înceteze!

Cu zeci de ani in urma malul Timisului era o oaza de relaxare pentru multi timisoreni, pescari sau nu, iesiti la un picnic. Sau pur si simplu la iarba verde. Acum este o imensa groapa de gunoi, plina de resturi din materiale de constructie, cu urme de senilate si camioane de mare tonaj care transporta nisip, plina de praf si mizerie. Mediul se degradeaza in mod constant si nimeni nu ia nici o masura. Acest lucru ar trebui sa inceteze.

Streiul ar trebui să fie pentru români un râu sacru. Este râul sub albia căruia se spunea că a fost ascunsă comoara lui Decebal, este râul dintre Ulpia Traiana Sarmizegetusa și Sarmizegetusa Regia. Dar, din păcate, cursul său mijlociu a fost mutilat de trei hidrocentrale ceaușiste. Însă cursul Streiului amonte de acestea și-a păstrat caracterul natural, are o valoare ecologică, peisagistică și științifică enormă. Sectorul de Strei din proximitatea satului Ciopeia reprezintă singurul curs de râu mare din Geoparcul Dinozaurilor Țara Hațegului. Mai mult, pe vechile hărți cursul superior al Streiului, amonte de confluența cu Râul Mare, apare sub denumirea de Petros. Ea vine, desigur, de la patul pietros al albiei, acesta dă specificul și valoarea acestui râu, și este de neconceput să acceptăm să i se fure râului chiar specificul său! Așa cum nu are ce să caute un gater într-o rezervație forestieră, nu are ce să caute o stație de sortare într-un geoparc! Șefa S.T. Hunedoara al ANANP are o argumentație de avocat al distrugătorilor naturii și susține mutilarea Streiului, printr-o adresă cu tentă manipulatoare, cu date false, care denotă dispreț față de patrimoniul natural. De exemplu, alege doar ce-i convine dintre elementele cu importanță științifică protejate de geoparc și susține că acolo nu este zonă inundabilă, deși harta oficială Copiernicus prezintă întreaga parcelă ca zonă ripariană, inundabilă. Conform OUG 57/2007, managementul unui geoparc se face în conformitate cu recomandările UNESCO. Potrivit acestora, geoparcul trebuie să conserve elemente geomorfologice şi peisagistice care furnizează informaţii pentru discipline ştiinţifice precum: geomorfologia, geografia fizică, hidrologia, sedimentologia şi pedologia. Evident că singurul curs de râu relativ mare în stare cvasi-naturală din geoparc furnizează informații științifice pentru toate aceste discipline. Geomorfologia fluvială a Streiului este extrem de importantă și orice deteriorare a sa i-ar știrbi valoarea științifică. Iar această importanță este la nivel de țară, pentru că nicăieri altundeva nu mai avem un râu relativ mare, în stare cvasi-naturală, într-un geoparc. Dacă în geoparc nu protejăm geodiversitatea, atunci evident că nu o vom face nicăieri. Cele două activități industriale conexe ar reprezenta și o încălcare a Convenției de la Berna, o serie de specii protejate prin aceasta (Crex crex, Alcedo atthis, Cinclus cinclus, specii de Motacilidae, microchiroptere, Lutra lutra etc.) având habitatul pe suprafața vizată. Exploatarea substratului albiei, chiar dacă are loc doar local, face ca întreaga structură a albie în amonte să se prăbușească, ca un castel de nisip. Impactul este perceput, în timp, chiar și pe zeci de kilometri în amonte. Iar Curtea de Justiei a UE a clarificat, în în cauza C-461/13, că este interzisă deteriorarea cu o clasă a structurii și substratului patului râului. Nu doar corpul de apă de pe râu (RORW4.1.117_B1) ar fi afectat de balastieră, ci și corpul de apă subterană din luncă (ROMU16). Legea Apelor prevede că ”se interzice amplasarea în zona inundabilă a albiei majore și în zonele de protecție precizate la art. 40 de noi obiective economice sau sociale, inclusiv de noi locuințe sau anexe ale acestora.” Fâșia de vegetație forestieră de pe malul stâng al Streiului, care acoperă și o parte din parcela 62419 (parcela pe care se propune stația de sortare), având o suprafață mult mai mare de 0,25 ha, reprezintă legal o pădure, coform art. 2, alin. 1 din Codul Silvic. Garda Forestieră ar trebui să verifice legalitatea defrișării din această pădure, de pe parcela 62419. OUG 57/2007 prevede, la art. 27, că este interzisă scoaterea terenurilor din circuitul agricol ori silvic pe raza ariei naturale protejate, cu excepția celor aflate în zonele de dezvoltare durabilă. Geoparcul neavând un plan de management aprobat, nu există o zonă de dezvoltare durabilă. Acest fapt a fost clarificat deja în deciza definitivă a Curții de Apel Alba Iulia: https://www.romaniacurata.ro/wp-content/uploads/2020/07/Decizie1728-alba-iulia_compressed.pdf De asemenea, conform art. 2, litera d) din legea 289/2002, pădurea în cauză constituie o perdea forestieră de protecție. Ca sa nu mai avem scuze din partea distrugatorilor naturii, Direcția Silvică Hunedoara trebuie să depună toate diligențele necesare pentru intabularea perdelei forestire de protecție de pe Strei. Parcela amenințată de proiectul industrial figurează la cadastru cu date false, ca ”teren neproductiv”. O suprafață semi-naturală dintr-o arie naturală protejată nu are cum să reprezinte ”teren neproductiv”. Toate suprafețele de acest fel furnizează servicii ecosistemice. Cu atât mai mult o suprafață de luncă, implicit cu o valoare ecologică considerabilă. Nu în ultimul rând, Geoparcul Dinozaurilor Țara Hațegului este menționat chiar și în ”Strategia naţională de dezvoltare a ecoturismului în România”. http://turism.gov.ro/web/wp-content/uploads/2018/11/Anexa-Strategie-ecoturism.pdf Iar stațiile de sortare și balastierele sunt incompatibile cu ecoturismul. Stim că patronul firmei, fost consilier județean, a trecut de la PSD la PNL, deci este în grațiile actualei guvernări, dar astfel de ingerințe ale politicului în domeniul protecție naturii trebuie să înceteze, dacă vrem să mai lăsăm vreo urmă de natură generațiilor următoare! Râurile României și luncile acestora sunt devastate de către mafia balasterelor. Dacă nici într-un geoparc, unde protecția geodiversității (principala victimă a balastierelor) trebuie să primeze, nu sunt interzise balastierele, înseamnă că activitatea autorităților de mediu din România a ajuns să fie complet viciată de corupție. Și că declarațiile Ministerului Mediului cu privire la balastiere nu reprezintă decât miciuni politice. https://stirileprotv.ro/stiri/actualitate/dezastru-ecologic-pe-raurile-din-romania-utilajele-care-schimba-schimba-cursul-apelor.html