Tăul Brazi și Tăul Mare nu sunt doar două lacuri frumoase din Roșia Montană – ele sunt monumente istorice construite cu efortul minerilor acum sute de ani. Fiecare strop de apă adunată în ele vorbește despre tradiția, priceperea și lupta oamenilor locului pentru supraviețuire. Acum, golite sau neîngrijite, taurile riscă să se degradeze. Dacă nu intervenim, pierdem nu doar niște lacuri, ci o parte vitală din patrimoniul UNESCO, din istoria și natura Roșiei Montane.  Conservarea lor nu este doar o obligație față de trecutul nostru, ci și o datorie față de viitor: fără tauri, peisajul, biodiversitatea și atractivitatea zonei pentru comunitate și pentru turiști vor suferi grav.   Patrimoniul cultural și natural al Roșiei Montane nu este o problemă locală, ci un bun comun al tuturor. Dacă lăsăm ca indiferența să distrugă aceste tauri, pierdem cu toții. Fiecare semnătură și fiecare distribuire înseamnă presiune reală asupra autorităților să își respecte promisiunile. Împreună putem arăta că ne pasă și că cerem acțiuni concrete, nu doar vorbe.

sa nu se emita autorizatia de mediu pentru CHE Lotrioara 

DJ 762 este de o importanță majoră pentru dezvoltarea zonei din jurul Muntelui Găina, atât economică dar mai ales turistică. Fără acest drum județean nu se poate vorbi de o dezvoltare semnificativă.

Odata cu tăierea arborilor si indiguirea malurilor, se va pierde o mare parte din frumusetea Centrului Vechi al comunei Cristian. Sursa de umbra, de liniste, casa multor specii de pasari, insecte, care contribuie la biodiversitate, trebuie pastrata odata cu refacerea malurilor Ghimbaselului. La fel cum in medicina doctorii invata in primul rand sa nu faca rau , “primum non nocere”, cerem edililor Comunei Cristian sa nu distruga o flora si o fauna formata in zeci de ani, ci sa gaseasca o modalitate ecologica, moderna, de a pastra arboretul de pe malurile Ghimbaselului, si el o sursa de stabilitate a solului.

Întrucât natura și amenajarea de spații verzi pentru locuitori nu este prioritară pentru autorități, nu dorim distrugerea totală a vegetației spontane din canalele pluviale ale Otopeniului atunci când se decolmatează și igienizează. Solicităm ca ANIF (Agenţia Naţională de Îmbunătăţiri Funciare) în administrarea căreia sunt aceste canale, să se asigure că, prin votul dat, prin proiectele viitoare, dar și prin modul de implementare, canalele din Otopeni: - nu vor fi “distruse”; - vor fi curățate de gunoaie, de vegetația uscată, de vegetația crescută în dreptul gurilor de scurgere, sau în zone unde este necesar accesul; - vor fi decolmatate pentru a asigura curgerea apei; - vorr beneficia de plantări de consolidare a malurilor sau plantări pentru îmbunățățirea funcțiilor acestora, inclusiv cea decorativă; - vor beneficia de măsuri de protecție a florei și faunei și de încurajare a biodiversității; - vor beneficia de măsuri de prevenție a poluării cu ape neconforme și deșeuri; - vor fi valorificate la potențialul maxim, într-o viziune pe termen lung.

Mirosul degajat de Baltă este unul care a trecut de stadiul de disconfort. Cetățenii comunei Tunari sunt obligați să respire acest aer NERESPIRABIL, Balta Pasărea fiind efectiv un canal de colectare al dejecțiilor, nu mai crește și respiră nimic pe cursul ei. Nu mai există floră și faună. POLUAREA MASIVĂ se duce pe toată salba de lacuri în aval. Suntem foarte mulți care vom susține această campanie. Dorim să depunem plângere penală împotriva instituțiilor care ar trebui să controleze aceste lucruri dar nu o fac. CEREM DEBLOCAREA PLÂNGERII PENALE DEPUSE LA TRIBUNALUL BUFTEA DE CĂTRE APELE ROMANE ÎMPOTRIVA ADMINISTRAȚIEI LOCALE OTOPENI CARE DE PATRU ANI BATE PASUL PE LOC.

Doar în aceste condiții este asigurată relevanța voinței majorității poporului și asigurarea Democrației Directe la oricare din legile importante de interes național, inclusiv la referendumuri.

Conform Strategiei Integrate de Dezvoltare Urbană (SIDU) a Municipiului Râmnicu Vâlcea pentru 2021-2027, viziunea Administrației Locale este ca în anul 2030 Municipiul Râmnicu Vâlcea să devină una dintre primele 5 destinatii pentru locuire de calitate, investitii cu valoare adăugată ridicată si turism sustenabil in partea de sud a Romaniei Această tintă ambițioasă va putea fi atinsă in primul rand prin conectarea urbei la principalul coridor de transport rutier al tării care leagă regiunile cu cea mai mare concentrare de activităti economice, prin dezvoltarea infrastructurii si a facilitătiilor pentru antreprenori si investitori, prin investitiile in spatii publice atractive, si prin asigurarea unui mediu curat si ferit de dezastre, in care accesul la educatie, sănătate, servicii sociale si oportunităti de petrecere a timpului liber pentru toti. Tot conform SIDU 2021-2027 întreaga dezvoltare a orasului se va realiza in următorii 10 ani sub umbrela unei administratii cu competențe imbunătățite de planificare, implementare si implicare a actorilor relevanți în buna administrare a comunității care va trece printr-un proces amplu de digitalizare. Considerăm că ONG-urile cu preocupări de mediu din zonă sunt actori relevanți și că este importantă o abordare sistematică și pragmatică a problemelor de protecția mediului în cadrul planurilor și proiectelor de dezvoltare locală, precum și o schimbare de mentalitate deoarece avem nevoie să respiram aer curat, să avem spații publice armonioase care să ofere oportunități de dezvoltare turistică și economică, avem nevoie de un sistem de transport public eficient pentru a îmbunătății calitatea factorilor de mediu și a atmosferei, a reechilibra ecosistemul urban și a crește conservarea biodiversității urbane și atractivitatea zonei. Dacă ne dorim ca generațiile viitoare să considere Vâlcea locul caruia îi spun cu mândrie „acasă”, atunci trebuie să producem o schimbare profundă și imediată a modului de soluționare a problemelor de mediu din zona noastră. Vrem să respirăm aer curat generat de spații verzi și păduri corect gospodărite, cu Arii Naturale Protejate devenite obiective turistice vizitabile.

Pentru a proteja biodiversitatea in padurile si in zonele alpine din Romania.

Lunca râului Moldova este o zonă ,,tampon,, între râul Moldova și terenurile agricole ale cetățenilor.

Pactul Verde european și Strategia UE privind biodiversitatea au marcat un important pas înainte și o schimbare de abordare în discursul politic european. Evaluările actuale arată că soluțiile bazate pe natură sunt cele mai ieftine și mai accesibile pentru a rezolva criza climatică și a biodiversității. În ultimul deceniu, România a suferit pierderi de 365 de milioane de euro în fiecare an din cauza schimbărilor climatice. În 2022, în România a fost doborât recordul de temperaturi maxime: în iulie s-a înregistrat o temperatură de 44,5 grade C și o suprafață record din pădurile noastre a fost mistuită de incendii. Lipsa precipitațiilor a accelerat deșertificarea în cele mai importante regiuni agricole din sudul și estul țării. Numai în județul Dolj deșertificarea afectează 100.000 de hectare, zonă care, din păcate, poate fi numită, pe bună dreptate, Sahara României. În plus, nivelul scăzut al Dunării a obligat sute de nave să aștepte, provocând pagube economice enorme pentru economia românească și europeană: în 20 de locuri, nivelul apei a fost mai mic de 1,3 metri, iar la Giurgiu apa a avut pe alocuri o adâncime de doar 52 cm. Anul 2022 ar putea fi numit anul agriculturii măcinate de schimbările climatice: un total de 555.000 de hectare din 37 de județe ale țării au fost afectate de secetă, iar lipsa apei a făcut imposibilă irigarea, chiar și în locurile cu sisteme de irigații. Se preconizează că această situație se va agrava în anii următori - frecvența și amploarea dezastrelor agricole, sanitare și naturale provocate de schimbările climatice fiind în creștere, ceea ce va determina o creștere exponențială a pierderilor economice pe care le provoacă. Potrivit raportului Agenției Europene de Mediu (AEM) referitor la starea naturii, 81% dintre habitatele protejate se aflau într-o stare nefavorabilă în 2018 (față de 77% în 2013). Multe dintre habitatele care au nevoie de reconstrucție (turbării, păduri, pajiști) sunt deosebit de importante pentru captarea și stocarea carbonului. Refacerea și întreținerea acestora pot contribui în mod semnificativ la atenuarea schimbărilor climatice. Numai refacerea turbăriilor drenate poate capta aproximativ 50 de milioane de tone de dioxid de carbon pe an. Refacerea ecosistemelor sănătoase este, de asemenea, esențială pentru adaptarea la schimbările climatice și pentru atenuarea efectelor dezastrelor naturale. De exemplu, îmbunătățirea stării solului duce la o mai bună absorbție și retenție a apei, la reducerea eroziunii solului și la reducerea temperaturilor acestuia. Reconstrucția terenurilor degradate ar putea fi cel mai important aliat împotriva schimbărilor climatice, pentru atingerea securității alimentare pe termen lung, pentru evitarea fenomenelor naturale extreme și pagubele rezultate în urma acestora. Avem nevoie de această lege ambițioasă pentru refacerea naturii. Nu doar pentru natură, ci mai ales pentru viitorul nostru.

Turismul sustenabil, care presupune activități recreative cu impact minim asupra mediului; precum drumețiile, cicloturismul, alergarea montană, schiul de tură sau fotografierea florei și faunei sălbatice; contribuie semnificativ la conservarea durabilă pentru generațiile următoare a patrimoniului natural unic în Europa al munților României, sursă vitală de aer și ape curate, îndeosebi în contextul climatic actual, și care va genera bunăstare pe termen lung în comunitățile locale prin activități economice complementare, limitând astfel exodul tinerilor din mediul rural, un fapt confimat prin asemenea exemple de bune practici în multe arii naturale protejate din Europa și din lume, inclusiv în comunitățile adiacente acestora. Prin comparație, turismul montan de masă, în afara impactului distructiv evident pe care îl are asupra mediului, nu aduce beneficii reale decât administratorilor domeniilor schiabile și marilor operatori din industria HORECA, comunitățile locale rămânând în mare măsură marginalizate. Nu sacrificați binele tuturor pentru profitul câtorva! Vă mulțumim!