1. În 25.03.2020, APM-ul a încheiat o dezbatere așa-zis publică care, datorită stării de urgență, a avut loc în mediul online și a fost marcată de o accentuată lipsă de transparență, Anunt dezbatere publică_ Administratia Bazinală de Apă Olt – Anunțuri publice – ANPM. 2. Studiile în baza cărora s-a făcut propunerea de amenajare a corpurilor de apă amintite nu se înscriu într-o abordare integrată, sunt depășite din punctul de vedere al expertizei tehnice, iar raportul privind impactul asupra mediului nu se bazează pe date actualizate, culese din teren, și nici pe o cercetare științifică ce utilizează instrumente de investigare actuale, fiind în conflict cu legislațiile naționale și europene. 3. Nu există o abordare a corpului de apă și a vecinătăților care, împreună, constituie un peisaj de luncă (cultural) cu importante beneficii ecologice, culturale, sociale și economice pentru comunitatea locală, în conformitate cu Convenția Europeană a Peisajului (Florența, 2000), ratificată de către România prin Legea nr. 451/2002. Ca semnatară a Convenției, România recunoaște că peisajul este o parte importantă a calității vieții pentru oamenii de pretutindeni: în areale urbane sau rurale, în areale degradate sau în cele care se prezintă într-o stare perfectă, în spații recunoscute ca fiind de o frumusețe deosebită, precum si în cele obișnuite […]. Astfel, prin art. 5, lit. d, Măsuri generale, statul român se angajează să integreze peisajul în politicile de amenajare a teritoriului, de urbanism si în cele culturale, de mediu, agricole, sociale si economice, precum si în alte politici cu posibil impact direct sau indirect asupra peisajului. 4. Se face referire la lucrări deja existente sau zone unde s-au montat gabioane și s-au făcut consolidări de mal. Noi, comunitatea, nu știm de existența acestora. Prin studiul de evaluare a impactului asupra corpurilor de apă se propun: – lucrări de consolidare a malului pe lungimea de 1650 de metri; – construcția unui dig pe malul opus proiectului CUCA; – lucrări de decolmatare și refacere a albiei minore, adică se va reface secțiunea prin râu, ceea ce este inacceptabil; – un dig intravilan de 1.650 de metri care va traversa satul. 5. Se va distruge definitiv habitatul diferitelor specii de pești; amintim aici doar de existența păstrăvului indigen. Considerăm toate aceste lucrări ca fiind extrem de invazive, ireversibile și contrare politicilor europene actualizate privind protejarea biodiversității. În concluziile studiului de evaluare asupra impactului corpului de apă Cârțișoara se specifică impactul major al lucrărilor propuse prin modificarea echilibrului albiei, ceea ce presupune, de asemenea, un impact major asupra comunei. Directiva Cadru a Apei a Uniunii Europene (DCA) este cel mai important document al politicilor de apă din Europa, stabilind un cadru comun pentru managementul durabil și integrat al tuturor corpurilor de apă – apă subterană, apele de suprafață interioare, apele tranzitorii și apele costiere –, fiind necesară o analiză atentă a factorilor de impact, inclusiv a celor economici. În acest sens, DCA stabilește un program de măsuri cu scopul îmbunătățirii stării calității apei, centrat pe conservarea și renaturarea corpurilor de apă, elemente esențiale în cadrul acestor politici. Prezentăm mai jos câteva exemple de abordare integrată a corpurilor de apă din Franța: http://www.trameverteetbleue.fr/sites/default/files/02guide_terrain.pdf Unitatea administrativ teritorială Cârțișoara este inclusă în situl Piemontul Făgăraș ROSPA0098 prin hotărârea Guvernului nr. 1284/2007 privind declararea ariilor de protecţie specială avifaunistică, ca parte integrantă a reţelei ecologice Natura 2000 în România. Semnează: Fundația DALA – Președinte, Ovidiu Daneș D.Proiect – arh. Bogdan Demetrescu Asociația Peisagiștilor din România – AsoP, Filiala Teritorială Vest – Președinte, peis. Raluca R. Rusu Asociația Peisagiștilor din România – AsoP, Filiala Teritorială Nord – Vest – Președinte, peis. Păunița Boancă Nicolas Triboi – peisagist ENSNP – École de la nature et du paysage Ordinul Arhitecților din România – Președinte, arh. Alexandru Găvozdea Asociația Peisagiștilor din România – AsoP, Președinte, peis. Diana Culescu Complexul Național Muzeal ASTRA – Director General, Ciprian Anghel Ștefan Asociatia „Ivan Patzaichin – Mila 23”, Apele Unite ale României, Președinte Ivan Patzaichin Greenpeace România – Director executiv, Valentin Sălăgeanu Fundația ProPatrimonio – Președinte, arh. Șerban Sturdza World Wildlife Fund România: WWF – România – Director General, Orieta Hulea Asociația ECO4EST SIBIU – Președinte, Didă Emanuela Asociația pentru Protecția Animalelor și a Naturii Animal Life –Vice președinte, Ana-Maria Benedek-Sârbu Asociatia Fly Fishing Club Sibiu - Presedinte, Scoica Darius Aurel A.P.A Asociatia Pescarilor Amarasteni – Presedinte, Andriescu Mihai Bogdan

Prin Decizia 147 / 1994, Consilul Judetean Cluj a declarat lacul Tarnița ca Zonă Naturală Protejată de Interes Județean, alături de alte lacuri. Apoi, prin Decizia 67 / 1995, Consiliul Judetean Cluj a aprobat un Regulament General pentru zonele protejate de interes județean, care cuprindea și reguli de utilizare a unor lacuri, inclusiv Tarnița. Printre altele, acest regulament prevedea expres interdicția de navigatie cu motor. Prin HCJ 70 / 1999, Consiliul Județean Cluj a aprobat un plan urbanistic de zonă protejată prin care se prevede interdicția ambarcațiunilor motorizate, fără ca prevedea să fie pusă în aplicare. Hotărârea de Guvern nr. 665/2008 care stabilește căile navigabile interioare ale României prevede ca Tarnița să fie navigabilă. Dar prevederea din HG nr. 665/2008 intră în contradicție cu HG 452 / 2003, care menționează că activitățile de agrement nautic nu se pot desfășura în zonele protejate sau în cele de protecție, ceea ce este exact situația lacului Tarnița. În concluzie, permiterea ambarcațiunilor motorizate unde bem apă, e o ilegalitate. De aceea, Hidroelectrica trebuie să intabuleze proprietatea până la cota 521.5, iar Apele Române până la cota 525. După identificarea construcțiilor ilegale și a proprietarilor privați care au construit ilegal, cerem aplicarea legii 50 / 1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcții, adică demolare. Arată instituțiilor amintite mai sus că suntem o forță colectivă și că nu mai pot rămâne nepăsătoare în fața abuzurilor, mai ales când e amenințat dreptul nostru la o apă curată și la un mediu nepoluat. Semnează petiția și dă mai departe!

Amenințarea asupra sănătății noastre Filmările recente de pe Someș arată o situație alarmantă care amenință, în mod evident, sănătatea populației. Deșeurile de electrocasnice, acumulatori auto, moloz din construcții care ajung în Someș pun în pericol sănătatea și viața locuitorilor din aval. Amenințarea ecosistemului natural Este rușinos și scandalos că în 2019 în zona metropolitană a Clujului, există munți de gunoaie, o amenințare gravă asupra ecosistemul acvatic. Filmările recente ne fac să realizăm că măsurile actuale de oprire a gunoaielor la intrarea în Cluj-Napoca sunt inutile și ineficiente în raport cu dimensiunea reală a problemei. Doar unui PET îi ia 450 de ani să se degradeze cu totul. Materialele folosite în compoziția plasticului sunt cancerigene și reprezintă un pericol real pentru viața acvatică, dar și pentru cei ce consumă pești proveniți din aceste ape. În aceste condiții este evident că măsurile de protecție a râului trebuie să adreseze sursa gunoaielor și să prevină ca acestea să ajungă în apă. Viitorul Someșului din Cluj Primăria Cluj-Napoca urmează să implementeze un proiect de amenajare a Someșului, pe baza unui proiect rezultat în urma unui concurs internațional de soluții. Acest plan generos riscă să cadă în ridicol în absența unor politici coerente de mediu în amonte pe cursul râului, politici care să asigure un Someș curat. Este o rușine pentru Cluj și Florești că avem un râu care duce cu el în aval de la ambalaje, la frigidere și chiar canapele și dulapuri, nemaivorbind de tonele de moloz! Responsabilitate Atragem atenția asupra responsabilității instituțiilor abilitate în gestionarea acestei crize ecologice. Mormanele uriașe de gunoi de pe malul Someșului s-au adunat în zeci de ani și se întind pe mai mulți kilometri. Ele nu sunt doar responsabilitatea floreștenilor - pentru că sunt duse acolo și de sute de clujeni care preferă să le arunce pe maluri decât să plătească taxele de la rampa de gunoi. Mobilizare Imaginile cumplite făcute publice pe durata evenimentului Someș Delivery, au generat nu doar un VAL de conștientizare și indignare publică, dar și unul de mobilizare. Trebuie să ne folosim de acesta pentru a nu rămâne doar cu valul de gunoaie. Suntem sute de mii de oameni care putem să acționăm acum împreună pentru un Someș curat. Dacă voturile noastre sunt importante pentru cei doi politicieni, și părerile noastre trebuie să fie la fel. Semnează acum petiția și dă-o mai departe spre cât mai mulți prieteni!

Este important pentru a se opri extragerea balastului, golirea albiei râului de sedimente și totodată să se vadă unde vor fi duse aceste cantități uriașe care și acum se văd în depozite înalte cât dealurile din zona satului. Satul nostru atât de sărac a fost văduvit de peste 8 milioane de euro, bani cu care se puteau cumpăra zeci de tractoare, combine, fertilizant, se puteau construi fabrici de procesare. Acești bani i-au luat tâlharii de azi și de ieri, care își cumpără iahturi și hoteluri prin Dubai sau America. În timp ce sătenii pleacă în țări străine să lucreze în medii degradante. Romania trebuie sa iasă urgent din structurile mafiote și putrede, să nu mai lase capul plecat de rușine. Romania la această oră are o datorie externă de peste 150 de miliarde de euro, se împrumută anual de 20-25 de miliarde de euro, peste 4 milioane de români sunt pribegi prin țări străine și există pericolul ca în 2-3 generații această țară să dispară, daca nu se vor lua măsuri radicale și severe împotriva hoților.

Cel mai spectaculos parc naţional din ţară va fi distrus de la un capăt la celălalt. Defileul Jiului, cu peisajele care îţi taie răsuflarea, cu ultimul râu mare de multe care mai curge liber în Carpaţii Româneşti, cu padurile virgine şi cvasi-virgine care care formează aproape jumătate din mantia verde a versanţilor, se numără, fără îndoială, între cele câteva elemente esenţiale, de valoare supremă, ale patrimoniului natural naţional. Parcurile naționale sunt ultimele refugii ale naturii la scară mare, sunt menite păstrării într-o formă neperturbată măcar a unor eșantioane din magnifica natură pe care am avut-o. Ele sunt protejate cu adevărat în orice țară din lume. Este de neconceput chiar și în lumea a treia ca autoritățile să ia macar în considerare implicarea în distrugerea unui parc național, cum se întâmpla acum la noi. Distrugerea Defileului Jiului, fără sens, nu este doar o tragedie de proporții ci și o rușine națională. Din păcate aceste autorități sunt atât de dedicate distrugerii acestui colț unic de natură vibrantă, copleșitoare, încât doar o opoziție publică masivă poate schimba ceva! ”În cele din urmă, societatea noastră va fi definită nu doar prin ceea ce creăm ci prin ceea ce refuzăm să distrugem.”

Pentru că distrugerea pădurilor și râurilor carpatine a luat proporții apocaliptice și nu ne mai putem permite pierderea niciunei văi. Pentru că pierderea patrimoniului natural este, spre deosebire de pierderile din alte domenii, un proces ireversibil. Ilegalitățile masive din domeniul mediului nu mai pot fi tolerate.

Educarea populatiei pentru a nu se mai arunca gunoi in spatii neamenajate pentru colectarea si reciclarea lui si amenzi pentru defrisari ilegale

Deși prea multe râuri de munte au fost sacrificate în ultimii ani pe altarul unei infime și ipotetice producții de energie regenerabilă, un nou proiect ilegal este demarat acum pe râul Bistra, în nord-estul Munților Țarcu, proiect ce va duce la afectarea gravă a integrității sitului Natura 2000 Coridorul Rusca Montana-Țarcu-Retezat și afectarea semnificativă a vidrei, specie de interes comunitar pentru care a fost desemnat situl. Râul Bistra este unul dintre extrem de puținele râuri de mărime medie care încă nu are debitul diminuat de captări pentru amenajări hidroenergetice sau continuitatea cursului afectată de baraje, pe întreg parcursul de la izvor până la vărsarea în emisar (dar este din păcate amenințat și de Hidroelectrica). Acest râu de munte are o valoare ecologică și peisagistică de neprețuit, face parte din domeniul public, ar trebui ca noi toți (localnici, turiști, naturaliști) să ne putem bucura de el, nu să fie sacrificat pentru interese strict private (obținerea de certificate ”verzi” de către o firmă privată, pe care suntem obligați noi toți să le plătim, contrar voinței noastre și contrar interesului public). De remarcat că de câteva luni, conform literei m) de la art. 3 din Legea privind securitatea națională, orice acțiuni sau inacțiuni care au ca efect periclitarea, gestionarea ilegală, degradarea ori distrugerea fondurilor forestier, cinegetic şi piscicol și a apelor constituie amenințări la adresa securității naționale. Dar nu avem încă semnale că autoritățile ar fi dispuse să asimileze această nouă reglementare legală. Dacă s-ar respecta principiul precauției din OUG 195/2005 privind protecția mediului sau dacă s-ar ține cont de impactul cumulativ al amenajărilor hidroenergetice existente, care ne-au devastat într-o proporție covârșitoare rețeaua hidrografică, s-ar sista orice noi amenajări hidroenergetice. Proiectul ”Amenajare hidroenergetică AHE Bistra şi racordare la Sistemul Energetic Naţional” a fost autorizat de APM Caraș-Severin prin Decizia etapei de încadrare nr. 54/22.09.2010 (fără evaluare de mediu și fără evaluare adecvată), revizuită la data de 22.08.2011. De remarcat că această decizie a fost emisă la doar o lună înainte de emiterea Ordinului 2387/2011, când angajații APM este greu de crezut că nu știau că situl va fi declarat și că propunerea acestui sit fusese deja trimisă din ianuarie la Comisia Europeana. Conform Ordinului 135/2010, este obligatorie revizuirea deciziei de încadrare când apar elemente noi cu impact asupra mediului, necunoscute la data emiterii și când prevederile unor noi reglementări legale o impun. Prin urmare, APM Caraș-Severin omite de 5 ani să revizuiască decizia de încadrare, deși este obligatoriu, pentru că proiectul se suprapune cu suprafața sitului Natura 2000 Coridorul Rusca Montana-Țarcu-Retezat. Mai mult, ea a fost transferată în mai 2015 si nici atunci APM-ul nu a realizat că proiectul se suprapune cu situl Natura 2000 si decizia trebuie revizuită! Și la punctul 44 din Hotărârea Curții Europene de Justiție în cauza C-399/14 se enunță că proiectele aflate într-o astfel de situație trebuie supuse evaluării adecvate. Comisarul șef al Gărzii Naționale de Mediu – Comisariatul Județean Caraș-Severin a declarat în 25 mai că s-a început organizarea de șantier dar Garda de Mediu a stopat activitatea pentru că a expirat avizul de gospodărire a apelor.

Suntem pe locul 7 in UE la resurse materiale si umane, pe ultimele locuri la indicatorii nivelului de trai si lucram jumatate din an pentru a plati taxe si impozite. Pentru ca am tolerat mult, mult prea mult coruptia si incompetenta. Asa se intampla acum cu domnul Octavian Berceanu, fostul Comisar Sef al Garzii de Mediu. Asa se intampla acum cu domnul Octavian Berceanu, fostul Comisar Sef al Garzii de Mediu. Societatea il premiaza, este ambasadorul SUSTENABILITATII, iar guvernul... il demisioneaza ?!? Octavian Berceanu Sustainability Ambassador (interviu integral) https://www.youtube.com/watch?v=wQBsBaWY5ok Hai sa RESPONSABILIZAM persoanele care refuza competenta. Daunele pe care le vom plati pentru nerespectarea normelor de mediu ar fi bine sa fie platite de cei care au fost responsabili, nu de catre noi, CETATENII !