Refuzul de a permite o tragere la răspundere transparentă, la nivel național, nu face decât să creeze un precedent periculos și să deschidă și mai mult calea spre iresponsabilitate și neglijență în gestionarea unor situații de criză cu impact major asupra oamenilor și mediului.

Pentru că în 1622, Alba Iulia a fost aleasă ca locul unde s-a deschis primul colegiu academic de elită din Transilvania. Pentru că astăzi, copiii orașului învață în clase aglomerate și fără spații suficiente. Pentru că acele clădiri, în loc să fie un simbol viu al educației, sunt ocupate de o unitate militară cu activitate redusă și fără planuri clare de restaurare. Vrem ca aceste spații să fie folosite din nou pentru EDUCAȚIE. Vrem să redevenim un oraș al cunoașterii, nu doar al istoriei. Cerem respect pentru viitorul copiilor noștri, care se nasc să învețe să fie, să facă, să aibă, să dăruiască, ca să ne putem bucura de viața bună, împreună!

Este o inițiativă pornită de societatea civilă, nu are legătură cu vreun partid politic sau cu autoritățile publice. Este un gest de respect și justiție pentru istoria noastră. „Putem negocia tactici și strategii dar NU negociem principii” Corneliu Coposu

 Renumele stațiunii Mamaia s-a bazat tocmai pe calitățile urbanistice, arhitecturale, artistice și peisajere moderniste. Dacă aceste calități se vor pierde total, în curând stațiunea nu va mai avea cu ce să se legitimeze, în afara unui mare număr de unități de cazare și aglomerației. Avem nevoie ca patrimoniul modernist al anilor 1960-1970 să fie protejat, inclusiv prin măsuri cum sunt clasarea ca monument istoric a unora dintre componentele sale, alături de reglementări ferme de construire și operațiuni atente de intervenție, restaurare și reabilitare. Hotelul este parte a unui ansamblu arhitectural - urbanistic de excepție,  care reprezintă o primă punere în practică a concepțiilor funcționaliste la scara unui teritoriu mai larg, realizate într-o coerență remarcabilă. Ansamblul Mamaia se constituie ca o „stațiune parc”, alcătuită dintr-o serie de hoteluri - construcții bară și două hoteluri turn, realizate după proiecte unicat: hotelul Perla și Hotelul Parc, acestea din urmă având un rol determinant în configurarea siluetei stațiunii. Dintre acestea două, Hotelul Perla ocupă o poziție cheie în cadrul ansamblului.

 Pentru că arborii maturi nu se pot replanta. Pentru că orașele verzi sunt orașe sănătoase. Pentru că Gheorgheni merită o infrastructură modernă care respectă natura și istoria sa. 

Avem nevoie de sprijinul sibienilor, al celor care ne ascultă cu sufletul deschis, al melomanilor, precum și al colegilor din țară și din străinătate. Dirijorul sibian, Gabriel Bebeșelea spunea: "Prima orchestră din lume care cere să i se taie posturi, nu să i se suplimenteze. Prima orchestră care are nevoie de mai puțini muzicieni, nu de mai mulți. Dincolo de orice conflict între sindicat și conducere, dincolo de insuccesul oricărei forme de mediere, trebuie să recunoaștem că această “inovație” creează un precedent extraordinar de periculos pentru întreg mediul cultural din România, și-așa văduvit de finanțări serioase. Dacă azi sunt muzicienii din Sibiu, cine sau ce va opri propagarea acestei “inovații”? Ce instituție de cultură mai poate fi ferită de astfel de eliminări? Sper că ne-am lămurit cu toții cât de periculos e rezultatul subfinanțării educației și culturii. Consiliul Judetean Sibiu alege să rămână în istorie ca reprezentantul administrației publice care a inovat în demantelarea instituțiilor de cultură? Sper că nu." Această decizie lovește nemilos: nouă muzicieni de excepție, oameni care au trăit pentru muzică și au dăruit publicului sufletul lor, vor fi aruncați în nesiguranță, împreună cu familiile și copiii lor. De pe o zi pe alta, li se ia nu doar un loc de muncă, ci și demnitatea și stabilitatea unui trai câștigat cu pasiune și sacrificii.

Mocănița Covasna–Comandău este una dintre ultimele amintiri vii ale epocii locomotivelor cu abur și ale transportului forestier montan. Închiderea completă a traseului a însemnat o pierdere nu doar pentru pasionații de istorie feroviară, ci și pentru comunitatea locală, care ar fi beneficiat de un flux constant de turiști și venituri conexe. Traseul poate fi revitalizat cu investiții minime în raport cu potențialul de dezvoltare turistică durabilă. Redeschiderea traseului ar însemna crearea de locuri de muncă, promovarea județului Covasna și atragerea turiștilor interesați de natură, istorie și experiențe autentice. În plus, mocănița ar putea deveni un obiectiv educațional și cultural, o punte între generații și o sursă de mândrie locală. Să nu lăsăm să ruginească o comoară a patrimoniului tehnic și natural românesc!

Tăul Brazi și Tăul Mare nu sunt doar două lacuri frumoase din Roșia Montană – ele sunt monumente istorice construite cu efortul minerilor acum sute de ani. Fiecare strop de apă adunată în ele vorbește despre tradiția, priceperea și lupta oamenilor locului pentru supraviețuire. Acum, golite sau neîngrijite, taurile riscă să se degradeze. Dacă nu intervenim, pierdem nu doar niște lacuri, ci o parte vitală din patrimoniul UNESCO, din istoria și natura Roșiei Montane.  Conservarea lor nu este doar o obligație față de trecutul nostru, ci și o datorie față de viitor: fără tauri, peisajul, biodiversitatea și atractivitatea zonei pentru comunitate și pentru turiști vor suferi grav.   Patrimoniul cultural și natural al Roșiei Montane nu este o problemă locală, ci un bun comun al tuturor. Dacă lăsăm ca indiferența să distrugă aceste tauri, pierdem cu toții. Fiecare semnătură și fiecare distribuire înseamnă presiune reală asupra autorităților să își respecte promisiunile. Împreună putem arăta că ne pasă și că cerem acțiuni concrete, nu doar vorbe.

🚞 Este vorba de o cale ferată industrială ușoară, pe care s-a cărat piatra de calcar de la Bistrița la uzina chimică Govora. Are ecartament îngust de 760 mm și 44 km lungime.  Pe linie sunt 4 stații unde trenurile se pot intersecta. Durata unei călătorii dus-întors era de aproximativ 5 ore. 🚞 Calea ferată nu mai este folosită din toamna anului 2019, de când Uzina de Sodă Govora și-a încetat activitatea. Calea ferată, la fel ca și uzina de sodă este proprietate privată, preluată în 2006 de grupul polonez Ciech SA, prin compania Ciech Sodă România.  Recent a fost vândută de către polonezi companiilor Aloref SRL din Alba Iulia și Ascom International SRL din București. Prima este specializată în colectarea și valorificarea deșeurilor, inclusiv feroase, neferoase, electrice, electronice și altele (https://www.puterea.ro/doi-romani-cumpara-fostele-uzine-sodice-govora-de-la-bogata-familie-kulczyk-din-polonia/).  🚞 Calea ferată are un mare potențial dacă se găsește o soluție pentru utilizarea ei ca mocăniță turistică, fie și numai pe o porțiune, de exemplu Tomșani-Bistrița. Poate deveni un element de infrastructură care poate dezvolta și ridica întreaga vale a Bistriței. Traseul este deosebit de pitoresc, trece prin localități cu potențial turistic și ajunge până la porțile de intrare în Parcul Național Buila-Vânturarița, cele de la mănăstirile Bistrița și Arnota.  🚞 Există riscul ca această infrastructură să ajungă la fier vechi și să pierdem definitiv o mare oportunitate de dezvoltare regională. E nevoie de investiții pentru a aduce calea ferată la standardele de siguranță necesare transportului de pasageri dar aceasta încă se poate face.  🚞 Noi, Asociația Kogayon și Oltenia de sub Munte - geoparc aspirant UNESCO, ne manifestăm susținerea pentru a începe astfel de discuții și demersuri, alături de parteneri cu experiență în turismul pe calea ferată.

Argedava a fost locuită timp de 4600 de ani, fiind multă vreme singurul centru fortificat dintre Carpaţii Meridionali şi Munţii Balcani, cu legături la mare distanţă, ajungând până la Troia. Mai mult, ansamblul Cetății Argedava:  • conține straturi de istorie unice încă neexplorate, ce pot rescrie istoria milenară a acestor locuri în context mult mai amplu; • este un punct-cheie vizual și strategic pentru bazinul Argeșului și Câmpia Română, oferind condiții ideale pentru turism, educație, dezvoltare regională sustenabilă; • este prin lege zonă protejată de interes naţional, iar afectarea sa încalcă convenții internaționale ratificate de România, precum și legislația românească privind patrimoniul și peisajul cultural. CE PIERDEM dacă traseul autostrăzii nu este schimbat?   • Argedava devine o zonă de tranzit, nu de patrimoniu; • se pierde accesul la informații arheologice esențiale, imposibil de recuperat ulterior; • șansa de a obține statutul UNESCO dispare definitiv; • România pierde un simbol-cheie al istoriei sale în schimbul unei rute care putea fi trasată altfel. DE CE S-A AJUNS AICI? CNAIR (Compania Nationala de Administrare a Infrastructurii Rutiere) a ignorat statutul protejat al sitului și a ales traseul actual încălcând nouă acte normative (Legile 5/2000 , 422/2001 şi 33/1994, HG 907/2016, OG 43/2000, Convenţia de la Valetta privind protecţia siturilor arheologice, Convenţia europeană a peisajului de la Florenţa, Convenția pentru protecția bunurilor culturale în caz de conflict armat, Haga, 1954, OUG 195/2005). În februarie 2024, Ministerul Culturii a emis un aviz favorabil ilegal și netransparent, bazat pe falsuri şi documentaţie incompletă. Deși ulterior mai multe comisii și chiar fostul Ministru al Culturii au cerut schimbarea traseului, traseul autostrăzii nu a fost modificat. Acum, CNAIR susține că responsabilitatea este în întregime a Ministerului Culturii. Acesta din urmă a cedat presiunii, deși existența altor variante de traseu a fost pe masa discuțiilor. Salvarea Argedavei depinde de noi. Corupţia distruge. Istoria nu trebuie îngropată sub tone de ciment şi nici distrusă, fie şi parţial. Autostrada nu trebuie să condamne Argedava. Semnează petiția și apără un adevărat simbol național! 

sa nu se emita autorizatia de mediu pentru CHE Lotrioara 

  Această inițiativă legislativă este importantă deoarece patrimoniul cultural și istoric al României este o resursă valoroasă, însă fragilă și ușor de pierdut. În prezent, multe artefacte deosebite dispar pe piața neagră din cauza lipsei unui cadru legal clar și a stimulentelor reale pentru detectoriști. Fără modificările propuse, riscăm să pierdem definitiv piese unice ale istoriei noastre.  Prin implicarea ta, ajuți la promovarea unei soluții practice și eficiente, care va reduce traficul ilegal de obiecte istorice și va transforma detectorismul într-o activitate legală și transparentă. Recompensând corect detectoriștii responsabili și implicându-i direct în cercetări oficiale, putem recupera și conserva artefactele istorice pentru generațiile viitoare.  Este important să acționăm împreună, pentru că patrimoniul cultural este moștenirea tuturor românilor și avem datoria morală să o protejăm.  Semnează și distribuie petiția pentru a ne asigura că autoritățile aud vocea comunității noastre!