DE CATE ORI NU S-A INTAMPLAT SA NU GASESTI UN LOC DE PARCARE, CA CELE MAI BUNE LOCURI DE PARCARE SUNT OCUPATE CU MASINI ABANDONATE SI TRANSFORMATE IN COSURI DE GUNOI, DEBARALE SAU CAMARE! Si tu esti amendat ca ai parcat in locuri interzise! HAI SA FACEM LOCURI DE PARCARE PRIN RIDICAREA AUTOTURISMELOR ABANDONATE!

Pentru a arata ca cetatenii doresc transparenta inainte de a se demara proiecte de infrastructura mari, proiecte sustinute integral din bani publici.

În ultimul timp AGVPS au pierdut multe fonduri de vânătoare, iar cum încasările lor au scăzut. Așa că doresc să monopolizeze pescuitul din România. Cum? Simplu: 1. să poată da vânătorii amenzi la pescari 2. pescarii să fie obligați să își plătească permisele la AJVPS-uri În ultimii 60 de ani, de când apele sunt gestionate de AGVPS, pescarii cotizează ca membrii la AJVPS-uri și plătesc permise fără a primi nimic în schimb (cu foarte mici excepții). Nu populări, nu pază, nu curățenie, nu educație, într-un cuvânt, nu primesc înapoi condiții decente de practicare a pescuitului recreativ. Nu mai vorbim de aspectul apelor din România, secate de MHC-uri, betonate și defrișate! Adevărul este că banii pescarilor au finanțat întotdeauna activitatea de vânătoare, iar deciziile în AJVPS-uri au fost luate întotdeauna de vânători, aceste asociații fiind conduse întotdeauna de vânători! În 2017 ANPA a demarat o procedură de atribuire a zonelor de pescuit. Dar această atribuire a fost doar o simulare de a preda în mod legal în gestiune zonele de pescuit AJVPS-urilor (cu mici excepții). ”Întâmplător”, 80% dintre zonele de pescuit au fost contractate de AJVPS-uri. Asta înseamnă că 80% din totalul zonelor de pescuit din România sunt momentan gestionate de vânători! Licitațiile pentru zonele de pescuit organizate începând cu anul 2017 au pornit de la o idee bună, dar a rezultat un dezastru generat de prostie, incompetență și hoție. Pe 20 martie, în Camera Deputaților s-a votat o lege care va modifica legislația de pescuit, într-un mod evident în favoarea AJVPS-urilor. Detalii aici: http://www.cdep.ro/pls/proiecte/upl_pck2015.proiect?idp=16182 Mai exact, organizațiile vânătorești - NU PESCĂREȘTI!, care au contracte de gestionare a zonelor de pescuit, vor avea competența de a sancționa contravențiile din Legea Pescuitului. Ba mai mult, vor putea instrumenta fapte care constituie infracțiuni. Asta fără a avea pregătirea necesară sau măcar un curs elementar de agent constator, în comparație cu angajații Poliției și Jandarmeriei Române care urmează o școlarizare aparte sau funcționarii publici (angajați ANPA sau ai Gărzii de Mediu), care răspund pentru ceea ce fac! Acești paznici de vânătoare ai AJVPS-urilor sunt de cele mai multe ori slab pregătiți profesional și vor putea să facă abuz de această putere care ar urma să li se dea! Totodată, permisele de pescuit ar fi valabile doar la nivel apelor gestionate de fiecare AJVPS județean, întrucât reciprocitatea deocamdată reprezintă o enigmă în materie de aplicabilitate. Articolele 12, 15 și 18 de aici probează ce am scris mai sus: http://www.cdep.ro/pls/proiecte/docs/2017/pr132_17__1_.pdf Am fi perfect de acord ca permisele să fie valabile doar pe anumite zone de pescuit, atâta timp cât atribuirea zonelor de pescuit s-ar realiza pe criterii de performanță și cu obligații clare de a asigura condiții cât mai bune de practicare a pescuitului recreativ. După mijlocul anilor 2000 au început să apară și alte asociații, multe dintre ele începând să facă treabă bună (Vizpart, Filiala Pescarilor Sibiu, Aqua Crisius, CRE Bacău, Asociația Club Sportiv Bucovina Fishing, Grupul Pescarilor Sportivi Orădeni etc.) și implicit să câștige tot mai mulți adepți, în dauna AJVPS-urilor. Practic, prin promulgarea acestei legi, asociațiile de pescari nou înființate ar fi ”moarte din fașă”, iar puținele asociații de pescari care au izbutit să gestioneze câteva ape (20 % din totalul de la nivel național; restul de 80 % sunt gestionate de AJVPS-uri) vor asista neputincioase cum vânătorii pot aplica legea, iar reprezentanții lor nu. Semnează dacă te-ai săturat ca vânătorii să conducă pescuitul din România!

Nu se știe dacă oamenirea a făcut pași ireversibili către autodistrugere. Totuși, natura se poate regenera dacă îi oferim ocazia, dacă o lăsăm în pace. Pădurile sunt o avere uriașă a românilor, așa cum se știm de mici. Nu numai că nu reușim să îndeplinim standardele europene de spațiu verde per locuitor al orașelor, dar dorim să împuținăm și din pădurile seculare care ne-au rămas. Trebuie să luăm atitudine.

Primarul Constantin Toma spune într-o postare pe contul personal de Facebook că cetăţenii buzoieni, nu trebuie să intre în panică în ceea ce privește îndepărtarea copacilor din Centrul Buzăului şi nici pentru noua formă de toaletare a arborilor care a început pe bulevardul Unirii Sud. Mai spune că în strategia primăriei de schimbare peisagistică a Buzăului, din cauza faptului că marea majoritate a arborilor din centru sunt fie bătrâni deperisaţi, cu putregai la baza trunchiului şi uscaţi, cu stadiul de dezvoltare lânced, fie cu trunchi înclinat etc. a decis să-i înlocuiască cu arbori ornamentali deosebiţi, care vor da o imagine mult mai frumoasă Buzăului. Domnul primar liniștește buzoienii astfel: operaţiiile de tăiere și toaletare sunt făcute de un buzoian, salariat la URBIS, care a lucrat în Anglia 11 ani toaletând copaci, având o mulţime de certificate de profesionist în domeniu. Prin această petiție dorim să transmitem primarului Constantin Toma faptul că îmbunătățirea imaginii peisagistice a municipiului Buzău se poate face exclusiv prin crearea de noi spații verzi, de plantarea de flori, arbori și arbuști care să completeze arhitectura clădirilor din Buzău. Dorim să aducem aminte domnului primar și faptul că de la începutul mandatului său a reclamat în permanență situația precară a spațiilor verzi din municipiu, invocând faptul că Buzăul nu îndeplineşte norma europeană de a avea 26 de metri pătraţi de spaţiu verde pe cap de locuitor, în prezent cifra fiind de aproximativ 14 metri pătraţi.

Efecte pozitive: -Galaţi-oraşul unde gunoiul va fi negru, verde , galben; -Reducerea cantităţii de deşeuri depozitate, având ca efect pe termen mediu şi lung reducerea costurilor de colectare şi transport; -Implicarea comunităţii în sortarea deşeurilor; -Informarea şi conştientizarea cetăţenilor asupra beneficiilor colectării selective. Concluzie: Gălățenii trebuie să înceapă să selecteze gunoiul!

Ariile protejate ale României sunt ultimul refugiu a numeroase specii și ultimele locuri în care se regăsesc habitate naturale și semi-naturale în stare bună de conservare. Scoatere oricăror suprafețe din aceste arii protejate, fără a respecta cerințele legale existente, poate aduce prejudicii semnificative patrimoniul natural și cultural al țării. Inițiativa legislativă se dovedește a fi una total iresponsabilă, având in vedere lipsa unei evaluări reale a impactului pe care aceste acțiuni l-ar putea avea asupra mediului și în lipsa unor studii privind impactul economic si social al degradării ariilor protejate. Atragem atenția asupra art. 6 din Ordonanta Nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice, care prevede ca Instituirea regimului de arie naturală protejată este prioritară în raport cu orice alte obiective. Consideram ca orice demers care periclitează integritatea parcurilor naționale și naturale, ale rezervațiilor constituie un atac la adresa celor mai importante valori ale patrimoniului natural și cultural al țării noastre, iar Parlamentarii României trebuie să fie principalii apărători ai acestor valori. Capitalul natural al României oferă condiții și resurse pentru dezvoltarea armonioasă. Ariile protejate pot și trebuie să devină etaloane de protecție a valorilor naturale și culturale și modele de activități de utilizare responsabilă a resurselor naturale regenerabile. În plus, țara noastră este una dintre cele mai bogate din Europa in ceea ce privește varietatea speciilor si habitatelor. Asigurarea continuității acestor valori este, printre altele si o obligație asumata de tara noastră în calitate de membru al UE. Parcurile naționale, parcurile naturale, rezervațiile si alte arii naturale protejate reprezintă moștenirea pe care am primit-o si pe care trebuie să o transmitem generațiilor viitoare. Economic, rolul acestora in viața noastră nu este încă suficient cuantificat, însă experiența existentă la nivel european și mondial ne arata că aceste arii protejate vor avea o contribuție esențială la dezvoltarea responsabilă a comunităților locale și la economia țării. ➡ CERE DEPUTAȚILOR ȘI SENATORILOR DIN JUDEȚUL TĂU (care au votat această inițiativă legislativă) SĂ O RETRAGĂ! Iată aici lista senatorilor și deputaților care au semnat această inițiativă: • Niță Ilie - senator ALDE; • Ruse Mihai - senator ALDE; • Simionca Ioan - senator ALDE; • Andrușcă Dănuț - deputat PSD; • Anton Anton - deputat ALDE; • Băișanu Ștefan-Alexandru - deputat ALDE; • Banias Mircea-Marius - deputat ALDE; • Borza Remus-Adrian - deputat ALDE; • Budăi Marius-Constantin - deputat PSD; • Calotă Florică Ică - deputat ALDE; • Căruceru Aida-Cristina - deputat PSD; • Cătăniciu Steluța-Gustica - deputat ALDE; • Cîmpeanu Sorin Mihai - deputat ALDE; • Cobuz Maricela - deputat PSD; • Cocoș Vasile - deputat PSD; • Cucșa Marian-Gheorghe - deputat ALDE; • Cupă Ion - deputat ALDE; • Durbacă Eugen - deputat ALDE; • Florea Damian - deputat ALDE; • Furtună Mirela - deputat PSD; • Gerea Andrei Dominic - deputat ALDE; • Ilișanu Claudiu-Augustin - deputat PSD; • Lovin Dumitru - deputat ALDE; • Mușoiu Ștefan - deputat PSD; • Neață Eugen - deputat PSD; • Niță Mihai - deputat ALDE; • Oteșanu Daniela - deputat PSD; • Pop Andrei - deputat PSD; • Popa Ștefan-Ovidiu - deputat PSD; • Surgent Marius-Gheorghe - deputat ALDE; • Toma Ilie - deputat PSD; • Văcaru Alin Vasile - deputat PSD; • Vosganian Varujan - deputat ALDE

Fără o politică guvernamentală care să explice și să încurajeze reducerea poluării mediului înconjurator ne vom îndrepta cu siguranță către timpurile ce au determinat schimbările climatice a căror consecințe astăzi le trăim în toată lumea: furtuni, secetă prelungită, creșterea temperaturii medii anuale. Fără promovarea și exploatarea corectă a resurselor regenerabile (deci care se regenerează raportat la scara umană a timpului) vom exploata în continuare acele resurse ne-regenerabile: hidrocarburi, lemn, pacură, gaz, etc., resurse grav poluante pentru mediul inconjurător, consecința fiind deșertificarea României și consecințele ce acest lucru îl implică.

In regim de urgență și sub falsul pretext al crizei lemnului de foc, PSD intenționează să dea liber la transformarea pădurilor în gropi de deșeuri, simplificând procedura de trecere a pădurilor aflate în fondul forestier național în subordinea autorităților locale și introducerea posibilității de transformare a acestora în depozite de deșeuri. Legea inițiată de deputatul PSD de Bistrița, Doina Pană, este cu dedicație pentru extinderea gropii de gunoi de la Târpiu, din același județ, care a creat numeroase probleme de sănătate cetățenilor din zonă. Contrar opoziției localnicilor, Consiliul Județean condus de PSD a planificat deja distrugerea a circa 20 de hectare de pădure pentru deschiderea a două noi celule de depozitare a gunoaielor, in cadrul proiectului SMID, dezvoltat pe fonduri EU in valoare de 160 de milioane de lei. Dragi prieteni, avem nevoie de sprijin pentru a expune, dincolo de falsele argumente invocate de inițiatori, un proiect de lege cu dedicație, care nu doar că ne lasă fără păduri, dar susține amenajarea de gropi mamut de gunoi. Semnați și distribuiți! Inițiatori: Gal Ruralis Bistrița și Rețeaua Zero Waste Romania Surse: Dragnea vrea să tăiem păduri pentru depozite de gunoi https://pressone.ro/dragnea-vrea-sa-taiem-paduri-pentru-depozite-de-gunoi/

Deși legea risipei alimentare a fost votată și promovată ca fiind soluția mult așteptată la grava problemă pe care o aborda, în fapt s-a dovedit un nou prilej de presiune a industriei alimentare la adresa acestor măsuri. Guvernul, nu doar că amâne publicarea normelor de aplicare, dar exclude societatea civilă și beneficiarii direcți ai legii de la discuții. Ignoră amendamentele și se poziționează strict în interesul marilor lanțuri alimentare. A venit momentul să cerem soluții reale, nu legi care favorizează din nou marile companii în defavoarea cetățenilor. Cu atât mai mult cu cât legea ar putea da șansa ca aceste alimente să ajungă pe masa celor care au cea mai mare nevoie de ele. în România, Banca Mondială estimează la 4.5 milioane numărul persoanelor care trăiesc sub pragul de sărăcie și care au dificultăți în a-și procura hrana zilnică. Pe de alta parte, conform Comisiei Europene, risipa alimentară reprezintă 100 milioane tone anual, dintre care 2.55 milioane de tone sunt risipite în România. Și, nu în ultimul rând, reducerea deșeurilor este o miză mare la nivel național și internațional, pentru că eliminarea prin depozitare sau îngropare este responsabilă de generarea de emisii de gaze cu efect de seră și dereglări climatice, poluarea solurilor și a pânzelor freatice și diminuarea drastică a biodiversității. Avem nevoie de ajutorul fiecăruia dintre voi să arătăm decidenților că nu pot arunca la gunoi subiectul risipei alimentare! Semnați și distribuiți! Vă mulțumim :)

La ora actuală politicienii și autoritățile locale din Vâlcea fac demersuri și presiuni pentru rezolvarea politică a situației, fără consultarea/implicarea nici măcar a administrației parcului național și a asociației care l-a înființat. Asta deși au avut la dispoziție încă din 2009 raportul cu concluzii și recomandări care dacă ar fost urmate ar fi clarificat situația. Nu dorim să se înceapă extinderea din voința politică, pentru a realiza ulterior că s-a greșit. Vrem să fim convinși prin studii și argumente tehnice reale că nu se fac aceste distrugeri ireparabile în van. Vrem să avem încredere în autorități că respectă legile în vigoare și vrem să fie implicați în luarea deciziei toți factorii interesați. Dacă se distruge muntele din parc, acesta e pierdut definitiv și odată cu el dispar de acolo și peisajul și relieful carstic cu doline și lapiezuri, și recifii de corali și punctele fosilifere, și frasinii seculari și pădurea virgină, și pajistea înflorată și speciile de plante și animale. Exploatarea mai pune în pericol și: - una dintre cele mai frumoase peșteri din zonă, aflată în imediata apropiere; - Cheile Costești, care sunt și așa colmatate în două locuri de prăbușirile din carieră; - mănăstirea Arnota, unde este înmormântat Matei Basarab, monument istoric destul de încercat în timp tocmai de detonările trecute din carieră. - chiar stabilitatea muntelui poate avea de suferit. Tocmai de asta am recomandat un studiu geofizic care să pună în evidență faliile și fracturile prezente în zonă; - stabilitatea haldei de steril care a afectat deja în trecut atât câteva zeci de gospodării strămutate, cât și cursul râului, care a trebuit să fie schimbat. O abordare matură înseamnă exploatarea resurselor ținând cont și punând în balanță toate aspectele sociale, economice și de mediu, având grijă nu numai de valorificarea resurselor dar și de ce lași în urmă, nu numai de profitul economic dar și de beneficiile sociale pe termen lung, nu numai de interesele companiilor implicate dar și ale comunităților locale.

Apa potabila mai este numita si “aurul albastru”. Apa potabila a devenit o resursa extrem de valoroasa in secolul nostru. Corporatiile incearca din rasputeri de mult timp sa privatizeze aceasta resursa vitala a vietii si a libertatii. Incet incet noi propuneri legislative sunt efectuate la nivel de UE prin reprezentanti ai unor tari de seama. Apa potabila este o resursa de interes strategic si o problema ce tine de Securitatea Nationala. Apa potabila a Romaniei trebuie ocrotita. Sa nu existe metode de a fi privatizat accesul si dreptul la apa potabila pentru cetateni.