Folosim zilnic trecerile de pietoni pentru a merge cu copii, cu cățeii, cu bicicletele sau cărucioarele în parc. Suntem tineri şi bătrâni, unii avem dificultăți în a ne deplasa, alții împingem cărucioarele bebeluşilor noştri, iar alții vrem să alergam în parc. Nu vrem să urcăm şi coborâm pasarele pentru a face asta. Ne dorim ca oraşul să fie unul pentru oameni. Cerem ca administrația locală să nu mai prioritizeze circulația maşinilor în detrimentul accesului nostru la singurul parc din zonă.

Pentru ca se pot salva vieți

In acest moment autobuzele sunt la anumite ore mult prea aglomerate, nerespectandu-se normele în vigoare. In contextul redeschiderii școlilor trebuiesc suplimentate anumite cursuri pentru a putea transporta copii la școală în condiții de siguranță și securitate. Un transport public intrajudetean in zona metropolitană eficient degrevează circulația din orașul Bacău. In acest moment anumiți locuitori din Măgura, din cartierele mărginașe nu au acces la mijlocul de transport public intrajudetean.

În ciuda faptului că ne aflăm în imediata apropiere a centrului economic al țării, capitala României, condițiile de viață din comuna Joița nu par să se amelioreze, iar oamenii care ar fi trebuit să se îngrijească de binele cetățenilor nu au reușit să ofere perspective viabile pentru un trai decent, pentru crearea unor condiții de viață civilizate. Cel mai grav este că nici acum, în al 12-lea ceas, focusul lor nu pare să fie îndreptat către aceste obiective, așa că găsesc necesar ca noi, cetățenii simplii ai comunei, să ne implicăm serios. Așadar, supun spre dezbatere publică proiectul care vizează branșarea la apă a cetățenilor comunei Joița și în același timp, demararea procedurilor pentru dezvoltarea rețelei de canalizare. Dacă ei nu au de gând să facă mai mult, găsesc necesar ca cetățenii să se implice în viața publică a comunei, pentru a reuși să obținem un astfel de proiect atât de important.

Ultima variantă a proiectului, dacă se va pune în aplicare, înseamnă fragmentarea ireversibilă a ecosistemelor pădurilor Hoia-Baciu și Făget. Traficul auto intens va genera noxe și zgomot, perturbând ecosistemul care este deja supus unei presiuni antropice mari datorită activităților ilegale de tip: off-road, depozitare de deșeuri, foc și pășunat la ras. Vor fi afectate activitățile de recreere ale iubitorilor de natură, ale celor care vor să se bucure de liniștea pădurii. Vor fi afectate și mai mult rutele de migrație ale animalelor (căprioare, vulpi, păsări, insecte etc.), precum și comportamentele de hrănire și reproducere ale acestora. De asemenea, se creează condițiile necesare pentru noi construcții în viitor, în imediata vecinătate a centurii, compromițând natura încet, dar sigur. Ecoductele și panourile fonoabsorbante nu sunt soluții viabile pe distanțele mari acoperite de aceste segmente de centură, fiind ineficiente și inestetice. Această petiție este susținută public de: - Asociația „Societate Organizată Sustenabil” - Umbrela Verde - Asociația „Natura Transilvaniei” - Inițiativa „Salvați Parcul Colina” Foto: Adrian Ruicănescu

De la sfârşitul sec. XIX, principala rută care a legat orașele Arad și Brad a fost reprezentată de tronsonul de cale ferată Arad – Sântana – Ineu – Brad. Funcționarea neîntreruptă a acestei linii ferate construită pe traseul deopotrivă sinuos și frumos al Crișului Alb a marcat timp de peste un secol eforturile autorităților (mai întâi austro-ungare, apoi românești) de a facilita circulația persoanelor pe rute pe care acestea se deplasau deja, sistematic, de câteva secole, dinspre mica și depresionara Țară a Zarandului ori dinspre mai muntoasa Țară a Moților înspre Câmpia Mureşului şi a Tisei din jurul Aradului sau mai departe. În efortul dezvoltării rețelei feroviare pe parcursul secolului al XX-lea, linia ferată Sântana-Brad (317) a reprezentat nu un tronson marginal așa cum este ea percepută acum, ci o coloană vertebrală: în 1907 calea ferată industrială Criscior-Brad a fost inaugurată cu scopul de a transporta cărbune și muncitori către mina de aur Barza, iar în 1987 a fost dată în funcțiune calea ferată Brad – Mintia, după jumătate de veac de lucrări, facilitând astfel deschidea către Deva și, mai departe, înspre București. Gara din Brad, cu o arhitectură unică în țară, încadrată actualmente în lista monumentelor istorice şi recent restaurată, a devenit din nou capăt de linie după mai puțin de un deceniu. Utilizarea liniei Brad – Mintia a fost întreruptă ca urmare a unei nesemnificative alunecări de teren pentru remedierea daunelor căreia nu s-a mai intervenit, ca efect al delăsării autorităților. Începând cu anul 2009 exploatarea liniei ferate Arad-Brad a trecut din sarcina operatorului național de căi ferate în cea a unui operator privat, respectiv Regio Călători care, începând cu 1 ianuarie 2021, se retrage de pe sectorul Ineu – Brad, rămânând în urmă localitățile Tămand, Bocsig, Răpsig, Sebiș, Păulian, Joia Mare, Almaș, Bonțești, Gurahonț, Romanița, Aciuța, Tălagiu, Vîrfurile, Leasa, Hălmagiu, Ocișor, Ociu, Vața, Birtin, Lunca Moților, Baia de Criș, Țebea, Ribița și Brad. În cei peste 120 de ani de exploatare a liniei ferate sus-amintite, toate aceste localități au fost fie stații, halte ori puncte de oprire pentru trenurile care au transportat mărfurile din amonte sau aval, muncitorii la sau de la schimburi, navetiștii la sau de la locurile lor de muncă, elevii la sau de la școală ori le-au facilitat studenților legături spre centrele universitare regionale. Rămân abandonate şi pradă distrugerii cele 8 poduri peste Crișul Alb, podețe, echipamente feroviare și tunelul de la Vîrfurile, singurul de pe linia 317. În Anul European al Căilor Ferate, închiderea tronsonului dintre Ineu şi Brad, lasă în izolare toate aceste localități, dar şi alte importante comunități din Apuseni, din Ţara Zarandului şi de pe Valea Crişului Alb. Din aceste motive Vă solicităm Dumneavoastră, Ministerului Transporturilor şi Infrastructurii și SN CFR SA (CFR Călători, CFR Infrastructură etc.), precum și tuturor celorlalte autorități competente, reevaluarea situației în vederea găsirii de soluții pentru menținerea circulației trenurilor de persoane pe ruta (Arad –) Ineu – Brad, cu respectarea unui orar realist care să justifice exploatarea acestei linii în interesul cetățeanului prin facilitarea mobilității persoanelor, contribuind astfel la creșterea calității vieții dintr-o regiune mult prea neglijată de autoritățile centrale în ultimii 30 de ani.

Viața are prioritate - Prea multe accidente rutiere

Prea multe victime nevinovate

Prea multe accidente rutiere grave

Poate ca pare ceva minor dar aceste reparatii pot fluidiza traficul auto, reduce consumul de combustibil si reduce poluarea.

Modificarea legii ar da putere politistilor sa opreasca orice autoturism care depaseste normele legale de poluare fonica in absenta specialistilor de la R.A.R. care actualmente sunt singurii omologati de Garda de Mediu de a amenda contraventional aceste fapte. Politistii au nevoie de aparatura speciala ( sonometre) si de posibilitatea de a sanctiona poluarea fonica auto , nu doar modificarile tehnice de emisie a noxelor care produc zgomotul specific! Oamenii din marile orase din Romania sufera de poluare fonica , mai ales in Bucuresti. Aceasta este incriminata de catre OMS pentru aparitia bolilor cardiace, a depresiei si chiar a mortii premature conform ultimelor studii efectuate la nivel european!

Traficul din Timișoara este foarte aglomerat. Dacă mai multe persoane ar folosi transportul în comun această problemă s-ar diminua, dar desigur, este nevoie de mai multe autoturisme pe liniile aglomerate pentru a evita înghesuirea persoanelor în autobuze, troleibuze și tramvaie. Calitatea și eficiența serviciilor pe care le oferă Societatea de Transport Public Timișoara pot fi îmbunătățite, două mari probleme fiind curățenia deficitară a vehiculelor și starea în care se află ele. Când vorbim despre tramvaie, acestea sunt foarte vechi (50% din flotă reprezentând tramvaie vechi, 25% tramvaie noi și 25% tramvaie trimise la modernizare), majoritatea trebuie să se înlocuiască cu unele mai noi. O altă problemă foarte importantă este întârzierea foarte mare a transportului în comun, acestea nerespectând programul. Aplicația ar trebui actualizată, astfel încât să arate în timp real când vor ajunge autobuzele, tramvaiele și troleibuzele, în funcție de decalajele de program care se creează pe parcursul rutei, pentru că nimeni nu își dorește să întârzie la locul de muncă, la școală sau oriunde trebuie să ajungă din cauza unui autobuz care nu a venit la timpul arătat în aplicație. Panourile electronice care afișează programul ar trebui să existe în fiecare stație pentru persoanele care nu au acces la internet, în special vârstnicii, dar și pentru turiști. De asemenea, 84.12% din cetățenii care au completat chestionarul nu se simt în siguranță în mijloacele de transport în comun, de aceea, 73.26% dintre aceștia evită să le folosească, mai ales în contextul pandemiei.