Bursele școlare sunt un instrument prezent în legislația românească încă din anul 1995, cu scopul de a reduce abandonul școlar și a sprijini accesul la educație al elevilor defavorizați, precum și cel de a încuraja performanța și rezultatele deosebite. Din păcate, aplicarea sa deficitară și neunitară timp de 26 de ani a contribuit la excluderea socială a elevilor defavorizați și discriminarea educațională pe motive de venit. În acest moment, în România părăsirea timpurie a școlii (PTȘ), adică totalul tinerilor între 18 și 24 de ani care nu au finalizat mai mult decât învățământul gimnazial, este de 15,3%, cu 4 puncte procentuale peste cât România și-a asumat acum 10 ani că va avea la orizontul anului 2020[1]. Strict raportat la tinerii din mediul rural, rata părăsirii timpurii a școlii este de 22,4%, conform Eurostat, ceea ce arată un puternic clivaj între mediul rural și cel urban, întâiul fiind mai expus abandonului școlar. Cauzele părăsirii timpurii a școlii sunt multiple, iar sărăcia este una dintre acestea: conform Institutului Național de Statistică, 38,1% dintre copiii români trăiau în risc de sărăcie sau excluziune socială la nivelul anului 2018, iar 32% sub limita pragului de sărăcie (750 de lei pe lună/persoană, într-o gospodărie). Susținători ai demersului: 1. Societatea Academică din România (SAR); 2. Asociațiile de elevi din România: (Asociația Elevilor din Constanța, Asociația Elevilor din București și Ilfov, Asociația Vâlceană a Elevilor, Asociația Elevilor din Maramureș, Asociația Elevilor din Bacău) 3. Federația Națională a Asociațiilor de Părinți – Învățământ Preuniversitar (FNAP-IP); 4. Forumul Tinerilor din România (FTR); 5. Delegații de tineret ai României la Organizația Națiunilor Unite (Răzvan Foncea și Ana-Maria Bălan); 6. Federația Coaliția pentru Educație; 7. Organizația Salvați Copiii; 8. Fundația World Vision; 9. Roma Education Fund (REF); 10. Institutul pentru Solidaritate Socială; 11. Asociația Human Catalyst; 12. Asociația Politeia; 13. Platforma Civică ARESEL.

Sunt nascuta pe 16 octombrie. Incepand cu 2016 aceasta zi s-a declarat ziua nationala a alimentatiei si a combaterii risipei alimentare. Cred ca ai vazut si tu ca de cativa ani ne confruntam cu cantitati uriase de gunoi, din care mare parte este data de mancare, in diverse forme. Ce m-a motivat acum este ce am citit recent si anume: dupa perioada sarbatorilor de iarna cantitatea de deseuri creste cu 40% fata de o perioada normala, iar alimentele sunt unele dintre cele mai intalnite deseuri. Daca esti de acord cu macar 2 dintre punctele de mai jos sau poti adauga inca 2 puncte, te rog sa mi te alaturi in aceasta cauza: reducerea programului super/hipermarketurilor prin inchiderea prin rotatie in zilele de sambta si duminica. Ce avem de castigat? 1. Reducem consumul excesiv. Cei mai multi bani se duc pe mancare: Romania 26% din venit fata de 13% in restul UE. 2. Implicit reducem cantitatea de mancare aruncata. 3. Orientam lumea spre a-si petrece timpul liber (in conditii normale) in parc, cinema, teatru si nu la cumparaturi, poate doar de carte ("Într-o țară cu analfabetism funcțional îngrijorător, nu e de mirare că românii sunt pe ultimul loc în Europa la consumul de carte. Potrivit Eurostat, 93,5% dintre conaționali nu cumpără nici măcar o carte pe an, drept urmare avem cele mai puține librării pe cap de locuitor".) 4. Reducem expunerea oamenilor in perioada Covid 19, atat a angajatilor cat si a cumparatorilor. 5. Si angajatii au nevoie de zile libere odata cu restul familiei: sambata, duminica si zilele libere nationale. (de multe ori magazinele raman deschise in aceste zile). 6. Reducem amprenta de carbon (mai putine transporturi, mai putin combustibil, mai putina poluare, mai putine deseuri, etc). 7. Ne vom disciplina in ale cumparaturilor. Imi permit sa iti dau un sfat: inainte de a achita produsele la casa, arunca o privire in cosul de cumparaturi. Chiar ai nevoie de toate produsele? Iti multumesc si ma bazez pe tine! Loredana

Garda Națională de Mediu (GNM) este principala instituție cu rol de inspecție, control și sancționare a respectării, respectiv încălcării reglementărilor legate de protecția mediului în România. ”GNM are atribuții în aplicarea politicii Guvernului în materia prevenirii, constatării și sancționării încălcării prevederilor legale privind protecția mediului, inclusiv a nerespectării reglementărilor prevăzute în legile specifice domeniului controlului poluării industriale și managementului riscului, substanțelor și preparatelor periculoase, biodiversității și ariilor naturale protejate, fondului de mediu și altor domenii prevăzute de legislația specifică în vigoare.” (art. 2, alin. (2), din HG 1005/2012, privind organizarea și funcționarea Gărzii Naționale de Mediu). GNM poate dispune sancțiuni, poate controla și poate solicita retragerea, suspendarea ori anularea avizelor, acordurilor, autorizațiilor de mediu/autorizații integrate de mediu (inclusiv în domeniul pădurilor) atunci când sunt încălcate ori când au fost emise cu nerespectarea prevederilor legale. GNM are obligația să sesizeze organele de cercetare atunci când constată fapte de natură penală în domeniul respectării normelor de mediu. GNM propune și participă la elaborarea de proiecte de acte normative în domeniul protecției mediului; organizează evenimente cu caracter educativ și colaborează cu organizațiile civice din domeniul protecției mediului. Comisarul general al Gărzii Naționale de Mediu este numit prin decizie a primului-ministru, la propunerea conducătorului autorității publice centrale pentru protecția mediului (ministrul Mediului). În timpul negocierilor legate de formarea Coaliției de Guvernare, s-a agreat că nominalizarea pentru comisarul general al GNM să fie făcută de USR PLUS, aceasta urmând să fie însușită de ministrul Mediului, respectiv prim-ministru.

Încă de la elaborarea actualei legii a salarizării, o parte importantă a personalului din unitățile sanitare a fost grav discriminată. Este vorba de personalul TESA (tehnic economic și administrativ) dar și de personalul auxiliar- sanitar. Discriminarea începută în 2017 a continuat în ciuda protestelor și a fost adâncită și mai rău prin eliminarea personalului Tesa de la stimulentele pentru Covid 19, iar în finalul 2020 s a mai dat inca o lovitura aceluiași personal discriminat prin blocarea creșterii de 1/4, sume nete cuprinse intre 200 și 400 lei lunar.

A fost cel mai competent ministru al muncii.

Pentru promovarea ideii de respectare a voinței societății civile, în acord cu prevederile legale!

Aceste sporuri sunt acordate ca procent din salariu. Se ajunge astfel la situația în care 2 persoane care lucrează în același loc, în aceleași condiții să beneficieze de sume diferite acordate ca spor. În al doilea rând aceste sporuri sunt întâlnite numai în sistemul bugetar, în sistemul privat neexistând o astfel de compensație.

Cetățeanul, locuitorul orașului, are dreptul să știe în fiecare moment direcția de dezvoltare a întregului oraș și a zonei în care el locuiește. În momentul de față totul e haotic, nimeni nu știe nimic și ne trezim cu blocuri între case, cu aglomerații în trafic, cu canalizări refulând (suntem numiți mica Veneție când plouă), cu presiune la apă aproape inexistentă în unele blocuri, etc. Acest haos, creat în primul rând printr-o lipsă crasă de organizare și planificare a diverselor direcții din primărie, trebuie STOPAT! Prin acest demers NU dorim stoparea dezvoltarii orașului Popești-Leordeni, ci o dezvoltare predictibilă și bine planificată în care cetățeanul și bună starea lui să fie pe primul loc. Avem nevoie de spații verzi, de școli și grădinițe exact în zonele în care ele lipsesc, nu la 3-4 km distanță.

Toate liniile enumerate mai sus circulă într-o proporție covârșitoare pe sub fire de troleibuz. Cu aceste investiții în rețea, aceste linii ar aduce cel puțin 60 de troleibuze suplimentare în trafic care ar înlocui 60 de autobuze poluante, implicit am respira un aer mai curat, iar costurile de exploatare ar scădea considerabil ceea ce ar putea duce chiar la o ieftinire a titlurilor de călătorie. Semnați pentru extinderea rețelei de troleibuz!

Abia recent, 500 de tablete au fost distribuite copiilor, una per familie cu mai mulți școlari, însă: • elevii nu deţin abilităţi minime necesare pentru a folosi tableta şi a utiliza aplicaţiile educaţionale • nu pot beneficia de ajutor de la alți membri ai familiei din cauza analfabetismului, în special digital • iar în acest cartier nu există acoperire cu semnal la telefon / internet (5-10% din minimul necesar). Față de situația generală problematică dintotdeauna a comunității de romi din cartierul Gârcini - Săcele, pandemia a dat naştere unei dificultăți majore în plus: lipsa accesului la educație a celor aprox. 1500 de elevi, din martie 2020 și până în prezent.

În momentul de față, spre deosebire de alte orașe sau comune, ședințele Consiliului Local Oradea nu sunt transmise în mediul online. Avem nevoie de acest lucru, pentru ca cetățenii Municipiului Oradea să poată afla proiectele dezbătute și hotărârile luate, de către consilierii Municipiului Oradea dar și modul în care votează consilierii fiecărui partid politic. Fie că votează un proiect, bugetul sau schimbarea organigramei, cetățenii acestui oraș trebuie să fie la informați cu privire la ce se întâmplă în consiliulul local și cum sunt reprezentați de cei pe care i-au ales, peste 70 de mii de orădeni. Ne dorim să știm care sunt viitoarele proiecte ale orașului dar și cum votează aleșii locali.

-pentru ca este datoria noastra sa aparam patrimuniul orasului -pentru ca autoritatile sa auda si sa tina seama de parerile cetatenilor