Importanța efectuării lucrărilor de reparație și mentenanță a conductelor rezidă din nevoia consumatorilor de a le fi furnizate în condiții normale a serviciilor pentru care plătim, cât și acordării de apă caldă și căldură în perioada iernii către consumatorii bucureșteni.

Este inaccetabil ca intr-o tara europeana, in secolul 21, elevii, indiferent de varsta, si mai presus de toate, elevele, nu sunt protejate impotriva abuzului sexual al profesorilor, nici macar in momentul in care il denunta. Faptul ca un profesor continua sa practice meseria si sa se afle in preajma altor elevi, la fel de vulnerabili ca si eleva ce a abuzat-o, este de neconceput intr-o tara civilizata. Daca directiunea Liceului Tehnologic "Dimitrie Leonida" nu e dispusa sa ia atitudine si sa il demita pe profesorul Cristian Pipirigeanu, atunci trebuie sa tragem la raspundere inspectoratul Judetului Neamt.

Trotuarele de pe bulevardul Voluntari, acolo unde există, sunt impracticabile, mai ales după intervențiile din ultimii ani la rețeaua de apă și canalizare. Dar și o bună parte din bulevard nu are amenajată trotuare, ceea ce face ca pietonii să circule in condiții de risc pentru viața lor, DN2 fiind unul dintre cele mai folosite drumuri rutiere. Beneficiile unor trotuare funcționale pe orice stradă, dar mai ales pe bulevardul Voluntari, sunt diverse, printre care se numără: * crește siguranța pietonilor deoarece aceștia nu mai sunt obligați să meargă pe carosabil sau să facă mișcări de evitare a gropilor, bălților și alte "obstacole" * crește siguranța caselor din zonă deoarece previne infiltrarea apei sub fundațiile caselor din zonă. * îndeamnă oamenii să meargă mai mult pe jos, in detrimentrul mașinii sau transportului in comun, mai ales că pe bld respectiv sunt sute de magazine, dar și principalele instituții ale administrației locale, iar mersul pe jos îmbunătățește sănătatea oamenilor * DN2 este cea mai tranzitată arteră din Voluntari și unul dintre cele mai aglomerate drumuri naționale, iar aspectul trotuarelor impactează impresia pe care orașul o lasă celor care trec prin zonă. * mersul pe jos este universal accesibil și proiectarea infrastructurii pietonale pentru cei care sunt mai puțin mobili ajută și la îmbunătățirea experienței de mers pe jos pentru toată lumea. * Străzile "plimbabile" permit interacțiunea intre oameni care nu s-ar putea întâlni altfel. Iar pe măsură ce oamenii interacționează mai mult pe străzi, acest lucru creează și un sentiment de comunitate. În Irlanda, un studiu a constatat că persoanele din cartierele plimbabile aveau cu 80% mai mult „capital social” decât cei care locuiau în zone dependente de mașini. * Ajută din punct de vedere economic toate magazinele și societățile comerciale aflate pe DN2 și în imprejurimi. Motivul "DN2 este in administrarea CNAIR" invocat de primăria Voluntari și SC Aurora Construct nu are susținere legislativă, fiind un motiv fals pentru a induce în eroare cetățenii din Voluntari. Ordonanța nr. 43 din 28 august 1997, republicată, privind regimul drumurilor, stabilește în mod clar prin articolul 19 alineatul 2 obligația Consiliilor locale de a „asigura, în intravilan, condițiile de deplasare a pietonilor şi cicliștilor, prin amenajări de trotuare şi piste.” În plus, trotuarul din zona Primăriei Voluntari (Bld Voluntari, Nr 74) a fost reabilitat de către primăria Voluntari și nu CNAIR.

Viața are prioritate - Prea multe accidente rutiere

Părinții nu au unde sa ducă copii la un leagăn sau la un tobogan.

Poate ca pare ceva minor dar aceste reparatii pot fluidiza traficul auto, reduce consumul de combustibil si reduce poluarea.

Cetățeanul, locuitorul orașului, are dreptul să știe în fiecare moment direcția de dezvoltare a întregului oraș și a zonei în care el locuiește. În momentul de față totul e haotic, nimeni nu știe nimic și ne trezim cu blocuri între case, cu aglomerații în trafic, cu canalizări refulând (suntem numiți mica Veneție când plouă), cu presiune la apă aproape inexistentă în unele blocuri, etc. Acest haos, creat în primul rând printr-o lipsă crasă de organizare și planificare a diverselor direcții din primărie, trebuie STOPAT! Prin acest demers NU dorim stoparea dezvoltarii orașului Popești-Leordeni, ci o dezvoltare predictibilă și bine planificată în care cetățeanul și bună starea lui să fie pe primul loc. Avem nevoie de spații verzi, de școli și grădinițe exact în zonele în care ele lipsesc, nu la 3-4 km distanță.

Traficul din Timișoara este foarte aglomerat. Dacă mai multe persoane ar folosi transportul în comun această problemă s-ar diminua, dar desigur, este nevoie de mai multe autoturisme pe liniile aglomerate pentru a evita înghesuirea persoanelor în autobuze, troleibuze și tramvaie. Calitatea și eficiența serviciilor pe care le oferă Societatea de Transport Public Timișoara pot fi îmbunătățite, două mari probleme fiind curățenia deficitară a vehiculelor și starea în care se află ele. Când vorbim despre tramvaie, acestea sunt foarte vechi (50% din flotă reprezentând tramvaie vechi, 25% tramvaie noi și 25% tramvaie trimise la modernizare), majoritatea trebuie să se înlocuiască cu unele mai noi. O altă problemă foarte importantă este întârzierea foarte mare a transportului în comun, acestea nerespectând programul. Aplicația ar trebui actualizată, astfel încât să arate în timp real când vor ajunge autobuzele, tramvaiele și troleibuzele, în funcție de decalajele de program care se creează pe parcursul rutei, pentru că nimeni nu își dorește să întârzie la locul de muncă, la școală sau oriunde trebuie să ajungă din cauza unui autobuz care nu a venit la timpul arătat în aplicație. Panourile electronice care afișează programul ar trebui să existe în fiecare stație pentru persoanele care nu au acces la internet, în special vârstnicii, dar și pentru turiști. De asemenea, 84.12% din cetățenii care au completat chestionarul nu se simt în siguranță în mijloacele de transport în comun, de aceea, 73.26% dintre aceștia evită să le folosească, mai ales în contextul pandemiei.

De 30 de ani dezvoltarea acestei țări este blocată de contraselectia și corupția instituțiilor publice. Prin angajarea pe criterii de competență a oamenilor în instituțiile statului ne asigurăm că punem bazele unei dezvoltări accelerate a acestei țări. În urma declarațiilor publice făcute de domniile voastre pare să fim cu toții de acord că în instituțiile statului trebuie să avem oamenii potriviți și instituțiile statului trebuie să fie depolitizate Pe cale de consecință: - este foarte important că Primul Ministru al României să explice țării cum s-a ajuns în situația această, să identifice vinovațîi și să fie imediat dați afară și de asemenea să explice țării care sunt motivele pentru că nu știa cu ce se ocupă corpul lui de control - Ervin Molnar trebuie demis urgent din funcția ocupată și trebuie să i se interzică să mai lucreze în administrația publică. De asemenea trebuie identificat de la cine îi veneau ordinele și sancționați și respectivii în consecință.

Educația este unul dintre pilonii centrali ai societății și putem vedea cu proprii ochi cum acest pilon se degradează din ce în ce mai mult în fiecare zi, mai ales în circumstanțele în care ne aflăm în acest moment. Acum, în vremea școlii online și a izolării, elevilor li s-a îngreunat și mai mult situația. Pe scurt, educația tinerilor atârnă de un fir de ață. Elevilor le trebuie o formă de recompensare pentru a fi stimulați să își dea silința de a studia și de a face performanță atât pentru ei, cât și pentru orașul nostru, mai ales acum, când motivația tuturor este în scădere exponențială. Prin urmare, considerăm că bursele școlare acordate într-un cuantum decent vor putea schimba situația radical, aducând o creștere a nivelului de educație al tinerilor giurgiuveni. Deși din 2011, odată cu Legea educației naționale, bursele au devenit lege în România, acestea nu au fost întotdeauna oferite de către autoritățile locale. Conform Legii Nr. 38/2019 pentru modificarea și completarea Legii educației naționale Nr. 1/2011, “Elevii de la cursurile cu frecvență din învățământul preuniversitar de stat beneficiază lunar de burse de performanță, de burse de merit, de burse de studiu și de burse de ajutor social", aceste burse fiind acordate în conformitate cu criteriile în vigoare, reglementate prin ordinul Nr. 5576/2011. A venit timpul să luptăm pentru drepturile noastre și să primim ceea ce ni se cuvine! Performanţa elevilor ar trebui recompensată, iar nedreptatea comisă în anii școlari precedenți nu trebuie să se repete. Instituțiile locale ar trebui să pună educația pe primul plan, mai ales având în vedere contextul în care ne aflăm. Dacă vă pasă de educația tinerilor giurgiuveni puteți face cauza cunoscută prin distribuirea acestei petiții, iar, de asemenea, am creat și o ramă pe care o puteți folosi pe conturile voastre de Facebook: www.facebook.com/profilepicframes/?selected_overlay_id=3453370928072913 Statistica (rezultată în baza statisticii naționale realizate de Consiliul Național al Elevilor): https://docs.google.com/spreadsheets/d/11AQiZCwEA0dU1F7I1Gd4S_OirlLA7V9b9nfD8zGiNgA/edit?usp=sharing

Solicitările noastre au în vedere următoarele motive: 1. Proiectul construirii depozitului de la Mofleni este realizat prin ÎNCĂLCAREA legislației românești în vigoare (Ordonanţa de urgență a Guvernului nr. 78/2000 privind regimul deşeurilor, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 426/2001, dar mai ales HOTĂRÂREA GV nr. 349 din 21 aprilie 2005 privind depozitarea deşeurilor). Actualul depozit de gunoi de la Mofleni este construit pe o suprafață de teren intravilan, pusă la dispoziție de Primăria Craiova, situată la o distanță de 500 de metri de zonele rezidențiale ale Craiovei și localităților limitrofe, în condițiile juridice în care legea interzice expres un asemenea amplasament la o distanță mai mică de 1000 de metri. 2. Depozitul de gunoi de la Mofleni, planificat a funcționa pe durata a 40 de ani, are pe termen mediu și lung un impact catastrofal asupra mediului și ecosistemelor din zona de amplasament (situl Natura 2000-Coridorul Jiului), afectând în mod direct componentele fizice, chimice și biologice ale mediului: a. - alterarea componentelor fizice ale mediului natural cu impact direct asupra florei şi faunei în principal deteriorarea caracteristicilor solului cu modificarea capacității lor bioproductive. b. - atragerea şi înmulţirea speciilor care constituie vectorii agenţilor patogeni: păsări, insecte, şobolani, respectiv a suspensiilor antrenate în levigat, respectiv în efluentul staţiei de epurare. c. - crearea unor bariere artificiale pentru speciile terestre de faună şi distrugerea totală sau parţială a habitatului acestora. d. - deteriorarea pe termen mediu și lung a calității apelor la nivelul pânzei freatice din zonă și mai ales a calității apelor Jiului ca urmare a deversării inevitabile asupra acestora a apelor uzate, insuficient epurate, sau ale poluărilor accidentale în condițiile în care – în cel mai iresponsabil mod posibil – groapa de gunoi a fost amplasată în imediata vecinătate a cursului strategic al apelor Jiului. În această ordine de idei, depozitul de deşeuri conduce la poluarea apelor cu metale grele, azotaţi, fosfaţi, materii în suspensie, substanțe care sunt răspunzătoare fie pentru eutrofizarea apelor și creştere explozivă a numărului de alge, fie la scăderea semnificativă a speciilor de vegetaţie acvatică, la scăderea populaţiilor de peşti, reptile şi amfibieni, pierderea speciilor bentonice, scăderea oxigenului dizolvat în apă. e. - deteriorarea calității aerului din zonă prin poluanții emiși în atmosferă odată cu generarea gazului de depozit în urma descompunerii deșeurilor biodegradabile depozitate. f. - Poluarea microbiologică cu germeni patogeni a zonelor biotopice și mai ales a celor rezidențiale aflate în imediata vecinătate a depozitului. Ne referim la poluarea terenurilor și așezărilor înconjurătoare cu deşeuri uşoare şi cu suspensii contaminate, cu microorganisme antrenate de vânt, cu suspensiile antrenate de levigat, respectiv cu efluentul staţiei de epurare ori prin contaminarea vehiculelor care transportă gunoi dinspre și înspre groapa de gunoi și localități. 3. Depozitul de gunoi de la Mofleni, planificat a funcționa pe durata a 40 de ani, are pe termen scurt, mediu și lung un impact ecologic și sanitar major asupra localităților aflate în imediata sa vecinătate (Cartierul Mofleni, aflat la mai puțin de 500 de metri de Groapa de Gunoi, Parcul Tineretului, Cartierul Catargiu, Cartierul Nisipuri Dorobanția, localitățile Bucovăț, Leamna de jos etc.). Menționăm și faptul că groapa de gunoi se află la aproximativ 4 km de zona centrală a orașului și în proximitatea unor unități de învățământ precum Seminarul Teologic de la Mofleni și Școala Gimnazială Bucovăț. Este vorba de un impact pe care mii de locuitori ai acestor localități l-au resimțit din plin, acuzându-l deja în repetate rânduri, plângerile lor fiind legate deocamdată doar de mirosurile pestilențiale degajate de groapa de gunoi, mirosuri care antrenate de curenții de aer au fost resimțite chiar și în centrul municipiului Craiova, uneori chiar dincolo de acesta. 4. Depozitul de gunoi de la Mofleni, planificat a funcționa pe durata a 40 de ani, are pe termen scurt, mediu și lung un impact urbanistic catastrofal, reprezentând un factor care contribuie la blocarea directă a extinderii și valorificării edilitar-economice a hinterlandului din zona de S-V a municipiului Craiova, o zonă naturală istorică și strategică cu un potențial uriaș (agrement, imobiliar, turistic etc.) pentru dezvoltarea Băniei și a localităților limitrofe. 5. Depozitul de gunoi de la Mofleni, planificat a funcționa pe durata a 40 de ani, are pe termen scurt, mediu și lung un impact dramatic asupra mediului istoric și cultural din zonă, el afectând direct/ indirect nu doar siturile istorice aflate în imediata apropiere a gropii de gunoi (Mănăstirea Coșuna, cel mai vechi edificiu de cult din Craiova, Seminarul Teologic Ortodox Sfântul Grigorie Teologul), ci și potențialul turistic al Băniei, respectiv al zonei naturale limitrofe, una din cele mai verzi zone ale județului. Amintim aici faptul că între 1879 -1947 pe amplasamentul actual al Depozitului de Gunoi de la Mofleni era amenajată o celebră zonă de agrement care valorifica în spirit european, printr-o serie de amenajări de tip HoReCa, atât zona forestieră a vechiului Parc Mofleni, cât și ofertantele maluri ale Jiului. De asemenea trebuie să amintim aici că amplasamentul Gropii de Gunoi de la Mofleni afectează în egală măsură unul din cele mai vechi și mai prestigioase pedoclimaturi ale zonei, unul aflat la doar câțiva kilometri de groapa de gunoi de la Mofleni, și anume zona deluroasă și împădurită a Leamnei, o zonă cunoscută pentru puterea de ozonificare a aerului, benefică pentru tratarea tuberculozei pulmonare, una care în Europa mai poate fi întâlnită doar în zona Băilor Herculane și a Alpilor Elvețieni.

Fie că votează un proiect, bugetul sau schimbarea organigramei, cetățenii acestei comune trebuie să fie la informați cu privire la ce se întâmplă în consiliulul local și cum sunt reprezentați de cei pe care i-au ales!