Pentru că este cea mai importantă clădire din oraș care ar putea fi transformată în Muzeul Republicii de la Ploiești, de exemplu.

Simpla existență în statistici a pistelor neconforme blochează construirea unei infrastructuri reale pentru circulația bicicletelor. Folosirea bicicletei nu este un moft, nu este o joacă, ci răspunde nevoii de deplasare a unui important segment de locuitori ai Iașului. În Iași sunt 49 de kilometri de benzi pentru deplasarea pe bicicletă. Oficial. Ce bine, ți-ai putea spune! Dar ce se întâmplă în realitate? Îți prezentăm trei scurte scenarii: >> Mama, copilul și riscurile de pe trotuar Maria și Tudor, băiețelul ei de doar un an, stau în cartierul Nicolina și ies deseori afară, la aer. Pe trotuar, în fața blocului, sunt câteva bănci și o bandă roșie din pavele destinată bicicletelor. Tudor a început să meargă singur și de multe ori e curios și înaintează pe trotuar, sub privirile atente ale mamei. Maria e îngrijorată că Tudor ar putea oricând să ajungă pe banda pe care circulă biciclete și trotinete. Trotuarul nu este un spațiu sigur pentru băiețelul ei. >> Biciclistul grăbit, pietonii și banda de biciclete din stația de autobuz Dan pedalează prin Păcurari în fiecare zi. Lucrează la o companie din centru și preferă să meargă la serviciu pe bicicletă. La orele de vârf economisește câteva zeci de minute bune. În plus, mersul pe bicicletă îi dă energie pentru toată ziua și se simte bine că face mișcare pentru că, în rest, petrece multe ore în fața unui calculator. Nu pedalează foarte repede, nici nu ar putea. La fiecare maxim 200 de metri trebuie să coboare de pe bicicletă ca să traverseze strada, să ocolească oameni, bănci, tonete. E atent cu pietonii și înțelege că sunt momente când ei merg pe banda bicicletelor, până nu demult acolo era trotuarul lor. Pe traseu se complică lucrurile că pista trece prin stațiile de autobuz, unde sunt mereu călători care urcă și coboară din mijloacele de transport. Potrivit legii, Dan ar fi trebuit să circule pe piste continue, fără întreruperi, dar este obligat să folosească aceste benzi pline de obstacole. >> Șoferii care petrec ore în mașini, deși n-ar fi vrut Între timp, în oraș, mii de ieșeni din mașini sunt blocați în trafic și... blochează. Noroc de radio, podcasturi sau convorbiri telefonice, doar așa trece timpul mai ușor în mașină. Sigur nu e „normalitatea” pe care ne-o dorim ca șoferi. 3 ore pe zi petrecute în trafic înseamnă 720 de ore pe an și nu am luat în calcul decât zilele lucrătoare. Te face să te întrebi care e cel mai rapid și plăcut mod de a te deplasa prin oraș. Dacă ar fi alternative reale la deplasările cu mașina (transport public eficient, trotuare libere, piste adecvate pentru biciclete) nu-i așa că ai alege și altceva decât să șofezi? >> Pare firesc, dar nu e! Locul bicicletelor / trotinetelor nu e pe trotuar Benzile pentru biciclete sunt de prea mult timp pe trotuare, încât a început să pară firesc – DAR NU E! Chiar și conducătorii auto s-au obișnuit să vadă bicicliștii pe trotuar, încât atunci când se întâlnesc cu ei pe stradă nu știu întodeauna cum să reacționeze. Cât despre benzi... Este evident că nu respectă normativele de construcție: sunt înguste, prost amplasate, de multe ori chiar pe mijlocul trotuarelor, construite din pavele, întrerupte, cu stâlpi pe mijloc și alte obstacole, într-un cuvânt NESIGURE. Iar cei mai vulnerabili sunt părinții cu cărucioare, copiii, vârstnicii, persoanele cu dizabilități locomotorii, nevăzătorii. Aceste benzi pentru biciclete au fost realizate ca parte din proiecte ample de reamenajare stradală fără să se țină cont ca spațiul să fie organizat corect și echitabil pentru toți participanții la trafic – șoferi, bicicliști, pietoni. Bicicletele sunt vehicule așa că, trebuie să se deplaseze pe piste corespunzătoare sau pe spațiu marcat corect pe carosabil. Iar actualele piste neconforme întrețin nesiguranța în deplasare și împiedică construirea unei infrastructuri reale pentru circulația bicicletelor. >> E vorba despre calitatea vieții din orașul în care trăim Este clar că societatea civilă și cetățenii nu pot construi infrastructura potrivită unui oraș pentru oameni – aici e rolul administrației. Dar putem să luăm atitudine. Cât mai mulți. Să vorbim despre asta. Să arătăm că este o nevoie reală, importantă și urgentă. >> Concret, iată ce poți face alături de noi: 1. Semnează petiția! Invită și cât mai mulți prieteni să semneze! Cu siguranță suntem peste 10.000 de persoane care ne dorim să facem din Iași un oraș în care fie o bucurie să trăim! 2. #Împreună sprijinim demersul APTA (Alianța pentru Promovarea Transportului Alternativ Iași) pentru desființarea benzilor roșii de pe trotuare – inițiativă generată după o analiză detaliată a lipsei de legalitate a actualelor benzi de pe trotuare. 3. #Împreună susținem „Master Planul pentru circulația bicicletelor în Municipiul Iași”, un document strategic care presupune proiectarea la standarde europene a rețelei pistelor pentru mijloacele active de deplasare, prietenoase cu mediul. 4. #Împreună ne întâlnim la Marșul pietonilor și al bicicliștilor din 20 noiembrie 2022, 11.00 - 13.00, la Palatul Culturii Iași, unde te așteptăm cu familia și prietenii. 5. #Împreună susținem vizibilitatea campaniei "Iașul iubește pietonii și bicicliștii", astfel încât să fie cât mai multe persoane ce află despre acest demers! Distribuie mesajele de susținere a campaniei de pe platformele APTA Iași! Haide să arătăm autorităților că suntem o comunitate unită și vei vedea că #împreună vom reuși! Semnat, cineva căruia îi pasă! » www.aptaiasi.ro » www.facebook.com/APTAIASI

A. Probleme, observații și rezerve exprimate de locuitorii/proprietarii din aria studiată a proiectului PUZ – VOSS: ➡ Traseul „Variantei Ocolitoare Sibiu Sud” („VOSS”) propus prin PUZ are un impact negativ fundamental asupra calității vieții locuitorilor comunei Rășinari, prin afectarea calității aerului, care va fi poluat cu noxe și particule în suspensie, prin poluarea fonică (viaductul propus în zona Rășinari e poziționat lângă o zonă de teren intravilan, cu case deja construite și locuite. Astfel, fiecare camion sau mașină care va trece peste rosturile de dilatare va produce un zgomot ce nu poate fi anulat de panouri fonoabsorbante. ➡Traseul VOSS înconjoară rezervația naturală protejată Dumbrava Sibiului și întrerupe culoarele de deplasare ale animalelor sălbatice spre apă și surse de hrană, ceea ce va duce la sporirea atacurilor animalelor sălbatice în zonele locuite (în zonă există o prezență dovedită a animalelor mari precum urși, mistreți și căprioare). Prezența urșilor în zonă a fost semnalată, în nenumărate rânduri, chiar de Consiliul Județean Sibiu, care a instalat panouri de informare, conform cărora, turiștii și cei care folosesc pista de biciclete Sibiu-Rășinari sunt avertizați de prezența urșilor; ➡ În Rășinari, zonă montană prin excelență, terenurile agricole sunt puține și constituie încă, pentru mulți cetățeni, sursa de venit și hrană. ➡ Zona tranzitată din comuna Rășinari este o zonă cu livezi de pomi fructiferi (peste 40 de ani vechime), iar drumul va trece chiar prin mijlocul acestor livezi, afectând producătorii locali și distrugând potențialul comunei de a avea un turism durabil și o dezvoltare armonioasă; ➡ Transhumanța (și cu zona Rașinari) a fost înscrisă în Inventarul național al elementelor vii de patrimoniu cultural imaterial. Transhumanța a intrat în Patrimoniul Cultural Imaterial al Umanității UNESCO. Centura ocolitoare va influența negativ acest patrimoniu cultural imaterial. ➡ Traseul străbate zone de intravilan, la o distanță f. mică față de zone rezidențiale locuite (Versailles, Tropinii noi și vechi), creând un disconfort major rezidenților actuali; ➡ Se fracționează un număr uriaș de terenuri agricole și terenuri destinate construcțiilor; ➡ Este necesară exproprierea unor suprafețe mari de teren, în mare parte proprietate privată, ceea ce va conduce la numeroase litigii în instanță între proprietari și autorități; ➡ De asemenea, PUZ - VOSS impune o zonă de 50 de metri, de o parte și de alta a drumului, unde ridicarea de construcții este interzisă. Practic, se anulează orice fel de potențial de dezvoltare imobiliară a zonei; ➡ Există numeroși cetățeni care s-au împrumutat la bănci pentru a cumpăra terenuri în zona Tropinii, pe care nu le vor mai putea exploata în urma construirii VOSS, iar despăgubirile infime pe care le vor primi nu vor acoperi, probabil, nici dobânda bancară; ➡ În comparație cu celelalte variante de trasee propuse, traseul ales pentru construirea VOSS nu e optim: presupune durate lungi de deplasare și nu generează economii (financiare și de timp) ceea ce contravine obiectivului principal al autorităților, stabilit prin Planul de mobilitate urbană durabilă al municipiului Sibiu și al zonei metropolitane (PMUD), respectiv crearea unui sistem de transport care să asigure obținerea unei mobilități urbane durabile ; ➡ Traseul se suprapune peste terenuri/construcții aparținând M.A.P.N., presupunând obținerea de avize și aprobări suplimentare, care ar întârzia considerabil, sau chiar ar putea împiedica, construcția obiectivului propus. ➡ Ordonanţa nr. 43/1997 privind regimul drumurilor prevede: Art. 37.“pentru descongestionarea traficului în localităţi, protecţia mediului şi sporirea siguranţei circulaţiei pe reţeaua de drumuri expres şi drumuri naţionale europene se vor realiza drumuri de tranzit ocolitoare, situate în afara intravilanului localităţilor, pe baza studiilor de trafic. …,, Din analiza textului de lege rezulta caracterul dispozitiv a textului de lege, și fără niciun dubiu, terenurile situate în UAT Rasinari zona Tropini sunt majoritatea în intravilan, astfel că realizarea centurii prin aceasta zonă este în contradicție cu articolul de lege invocat. ➡ Rășinariul prin excelenta este cunoscut la nivel național ca o localitate ridicată de oierii români la poalele Munților Cindrel, făcând parte din zona istorică cunoscută și sub numele de Mărginimea Sibiului. Din strămoși s-au transmis multe tradiții legate de transhumanță, creșterea și păstoritul oilor; iar la Rășinari poți „degusta” anual, în ultimul week-end din luna august produsele la : „Festivalul Brânzei și al Țuicii”. Păstoritul continuă să reprezinte mijlocul principal de existență al unui număr important de păstori din Rasinari astfel ca aceasta construcție impietează și împiedică în același timp acest mod de viață. ➡ Nerespectarea dreptului la viață privată și de familie, a domiciliului și corespondenței – art. 8 din Convenția europeană a drepturilor omului și a libertăților fundamentale. "(1) Orice persoană are dreptul la respectarea vieții sale ți de familie, a domiciliului său și a corespondenței sale." ➡ Nu este admis amestecul unei autorități publice în exercitarea acestui drept decât în măsura în care acest amestec este prevăzut de lege și dacă constituie o măsura care, într-o societate democratică, este necesară pentru securitatea națională, siguranța publică, bunăstarea economică a țării, apărarea ordinii și prevenirea faptelor penale, protejarea sănătății și a moralei, ori protejarea drepturilor și libertăților altora”.

Acest cartier este cat se poate de ingrijit, in schimb la intrare esti intampinat cu o imagine dezolanta. Spatiul de depozitare a gunoiului este intodeauna ori plin , atat de plin incat da pe alaturi , ori dezordonat prin modul cum se face colectarea. Consideram ca situatia prezenta este o amenintare la sanatatea celor din jur si un mare deserviciu adus imaginii acestui cartier.

An de an părinții completează cereri și, în fiecare an, cererile lor sunt ignorate. Dacă vrem să ne asigurăm că toți copiii din orașul nostru ajung în siguranță la școală, dacă vrem să decongestionăm drumurile la prima oră a dimineții și să nu mai avem zeci de mașini oprind în fața școlilor, este imperios necesar ca Primăria să achiziționeze microbuze școlare!

Trebuie să acționăm conform normelor epocii în care trăim: pentru protejarea oamenilor folosind tehnologia disponibilă și fără cruzime față de urși/animale.

Exploatarea unor resurse nu trebuie să ducă la dispariția unor comunități, ci dimpotrivă, la dezvoltarea acestora.

,

Pentru ca generațiile care vor veni să se poată încă bucura de mediul natural și de protecția pe care pădurea Făget o conferă întregului Cluj. Pentru că generațiile actuale ale Clujului să aibă încă unde ieși pentru deconectare din aglomerația urbană. Pentru că natura merită să fie protejată, nu exploatată la maxim și fără suflet în interese imobiliare și financiare de moment. Prin măsurile de extindere masivă a intravilanului UAT Ciurila cu peste 400 de ha care se întind până la limita Făgetului spre vf Peana, autoritățile locale din Ciurila, cu sprijinul tacit al celor județene, printre care și APM Cluj, se pregătesc să distrugă tacit Făgetul și ultima comunitate rurală tradițională din proximitatea sudică a Clujului. Acest lucru se va întâmpla odată cu aprobarea actualizării Planului Urbanistic General al comunei Ciurila care cuprinde aceste prevederi aberante și ireversibile. De asemenea, distrugerea acestei zone este planificată și prin insistența pe construirea nodului rutier A3 la km 33 din dreptul lacurilor Ciurila și bâlbâielile cu referire la drumurile de descărcare a autostrăzii către Cluj Napoca. PUG-ul prevede ameliorarea zonelor degradate prin parcuri industriale și rezidențiale, reducerea traficului prin descărcarea unei autostrăzi pe drumuri inexistente și greu de construit, motiv să descarce temporar pe drumuri județene existente de 5-6 m lățime care trec prin sate locuite. Asta în timp ce protecția fonică pentru zgomotul de la autostradă nu este posibil să fie realizată. Iar pădurile existente și neprotejate dispar misterios și ilegal, aria protejată Dumbrava este devastată, pădurea Făget brăzdată de gunoaie și ATV-uri, pâraiele din zonă sunt poluate de deversări de ape reziduale cauzate de lipsa canalizării și cam nici un deal din comună nu este considerat afectat de degradarea accentuată și potrivit pentru împădurire, în ciuda fisurilor masive și vizibile.

Pentru a schimba fața județului și așa mânjit si pătat. Pentru a scurta durata de așteptare iar elevii să nu mai fie nevoiți, mulți dintre ei, să se mute la Botoșani, Piatra Neamț și Bistrița. Haideți să facem ceva!

Clujul este un oraș cultural prin tradiție și suntem mândri de asta. Avem zeci de instituții de cultură și peste 1000 de organizații și firme care produc mii de evenimente culturale pe an. În termeni de ofertă culturală, orașul nostru se aliniază din ce în ce mai mult la orașele europene. Totuși, pe lângă lărgirea binevenită a ofertei de produse culturale - aduse la Cluj într-o cheie antreprenorială și în logica pieței, avem, din păcate, și reversul medaliei: scăderea alarmantă a producției culturale locale. Un număr îngrijorător de locuri de producție culturală se află acum într-o situație critică, iar în ultimii ani multe s-au și închis, mai ales din cele care puneau în valoare procesul pe lângă produsul cultural - generând modele de organizare socială alternative și fiind active pe parcursul întregului unui an, construind relații constante cu publicul, și în comunitatea locală. Acest sector, care se manifestă de multe ori autoreflexiv, contribuie activ la redefinirea comunității noastre, tinzând spre o societate echilibrată și reprezentativă pentru toate categoriile sociale. Cu toate că dezvoltarea economică a orașului pare să fie în creștere, azi, la Cluj-Napoca, cultura și implicit artiștii, producătorii și spațiile care o susțin sunt într-o situație din ce în ce mai precară. Marea majoritate a organizațiilor culturale existente se află permanent la limita supraviețuirii în absența unor structuri solide de infrastructură și finanțare locală, iar sectorul cultural suferă constant pierderi, unele recente precum închiderea unor spații precum Fabrica de Pensule și ZUG.zone. Semnalăm cu îngrijorare faptul că dimensiunea socială a producției culturale locale nu poate fi suplinită de dimensiunea economică a culturii. Riscăm să pierdem tocmai procesele producției culturale locale care ne dau șansa să ne redefinim apartenențele la multiplele noastre comunități și apartenența la oraș. Or, neglijând producția propriilor sale identități culturale, Clujul ajunge să își piardă nu doar unicitatea culturală născută din diversitate, dar și coeziunea comunităților sale. Pledăm deci pentru elaborarea, asumarea și implementarea unei viziuni ample care să-și asume în mod real rolul esențial al culturii în societate: un loc de întâlnire și cunoaștere/dezvoltare a diverselor comunități. Semnatari: Diana Aldea, Centrul de Creație Maidan Zenkő Bogdán, producător independent, Universal Pleasure Factory Miki Braniște, manager cultural, ColectivA Simina Corlat, Asociația LaPătrat Alexandra Felseghi, dramaturg Andreea Iacob, Asociația Create.Act.Enjoy Levente Imecs-Magdó, președinte, Asociația Váróterem Projekt Petro Ionescu, Reactor de creație și experiment Csongor Köllő, președinte, Asociația Teatrală Shoshin Csilla Könczei, președinte, Fundația Tranzit Diana Moga, manager cultural Noémi Magyari, Fundația Tranzit Lorand Maxim, Fundația Tranzit & Asociația Reciproca Filip Odangiu, profesor de actorie Miruna Runcan, critic de teatru Monica Sebestyen, președinte, Asociația ARTA în dialog / Cinema ARTA Ioana Sileanu, dramaturg István Szakáts, președinte, Fundația AltArt Helga Thies, ArtCrawl Cluj Doru Taloș, Reactor de creație și experiment Oana Mardare, Reactor de creație și experiment

Riscul de accidentare rutieră a copiilor care frecventează parcul de joacă este tot mai mare , existând situații în care s-a evitat la limită producerea unor tragedii. Propun luarea acestor măsuri pentru a crește siguranța copiilor noștri în zona parcului de joacă. Este timpul să prevenim! Implică-te și tu!