Este imposrtant pentru că e ultimul loc din Oradea neatins de buldozere și beton. Ultimul loc unde te mai poți bucura de natură în centru. Ultimul loc unde mai găsești un refugiu. Ultimul loc cu copaci de peste 100 de ani, copaci încărcați cu istorie!

Pentru ca erau utile tuturor persoanelor din zona PIPERA!

Nu peste mult timp fabrica I.A.I.F.O. Zalău, cu toate clădirile sale, nu va mai exista. Recent, partea care a rămas din ea a fost vândută companiei Petron, care va demola clădirile rămase și va construi altceva în spațiul înainte ocupat de cea mai mare fabrică din orașul Zalău. In doi ani vom merge la cumpărături într-un mall, fără să ne mai amintim de fabrica întinsă pe 9 hectare, cu toate halele, depozitele, atelierele și anexele sale. Nu ne vom mai aminti de cei 25.000 oameni care au muncit acolo în condiții inacceptabile pentru zilele noastre și care au contribuit la dezvoltarea Municipiului, pe parcursul a peste 50 de ani de existență. Simbolurile IAIFO sunt un mozaic impresionant de pe fața unei clădiri, o statuie în bronz a unui muncitor din turnătorie și un robinet industrial gigantic, produsul emblematic al fabricii. Ele trebuie salvate. Cerem Primăriei și Consiliului Municipal Zalău să recupereze și să introducă în patrimoniul material al Municipiului Zalău aceste trei elemente emblematice ale I.A.I.F.O. „Armătura”, în semn de respect pentru miile de foști angajați ai acestei unități și familiile acestora. Mozaicul de pe clădire, ilustrând muncitori în fabrică, realizat în stilul brutalist specific arhitecturii comuniste, a fost realizat de către artiștii Ion Mitrea și Liviu Florean din Cluj-Napoca. Mozaicul ar putea fi amplasat în unul dintre parcurile orașului. Statuia muncitorului a fost concepută și realizată de către domnul Asztalos Ștefan maistrul turnător care a pus în operă și statuia Discobolului din fața Sălii Sporturilor din Zalău precum și alte busturi din Municipiul Zalău. Robinetul este unul dintre cele mai mari robinete industriale exportate pe piața SUA sub emblema IAZ (Întreprinderea de Armături Zalău). Îi îndemnăm pe reprezentanții Primăriei și ai consiliului local să intre în contact cu actualii proprietari ai fostei „Armătura” pentru a recupera cele 3 obiecte artistice, a le recondiționa și a le pune în valoare, astfel încât și următoarele generații de zălăuani să se bucure de ele și să își amintească de această filă din istoria orașului, la care aproape fiecare familie a contribuit. Uneori ca să mergi înainte, trebuie să arunci o privire în spate! Noi ce vom vedea?

Zona este în continuă dezvoltare iar canalizarea este un lucru esențial

Otopenarii au nevoie de informatii si transparenta pentru a elimina orice suspiciune ,informatie falsa sau aplicarea incorecta a legislatiei.Otopenarii trebuie sa fie la curent cu activitatea alesilor locali atat timp cat ei sant platiti din bani publici.Legislatia impune transparenta si comunicarea tuturor sedintelor consiliului local iar majoritatea localitatilor din tara fac acest lucru prin transmiterea live-video a sedintelor.Dorim ca Otopeniul sa intre in normalitatea localitatilor moderne si deschise cu cetatenii.

Dreptul de vot al cetățenilor din Cartierul Independenței, localitatea Bragadiru, județul Ilfov, se dorește a fi restricționat! De altfel, fostul primar al localității, actual deținut la Penitenciarul Rahova, nu dădea 1 leu pe locuințele noastre! În urmă cu doi ani, secțiile de votare alocate cetățenilor cu drept de vot din Independenței au fost mutate în Cartierul Scandinavia – Fortuna, cartier aflat peste drum de DN6 – Șoseaua Alexandriei! Această decizie a generat o prezență mai slabă la vot din cauza distanței de aproximativ 3 kilometri pe care locuitorii sunt nevoiți să o parcurgă, traversând Șoseaua Alexandriei pe o pasarelă cu lifturi nefuncționale! Într-un oraș ca Bragadiru, în care rata de infectare cu virusul SARSCOV 2 este în prezent de 11,58 la mia de locuitori, considerăm că este inadmisibil ca secțiile de votare să fie amplasate într-o grădiniță, înghesuite astfel încât să încapă două într-o sală de clasă!

In 2017, Gabriela Firea a aprobat un proiect pentru constructia unei statui in onoarea fostului presedinte american Ronald Reagan. Glorificarea lui Ronald Reagan a fost incurajata de primaria capitalei, sub pretextul ca acesta "reprezinta un simbol[...]al respectarii drepturilor omului[...]" printre altele, dar aceasta declaratie invalideaza experienta si trauma comunitatilor minoritare cat si in SUA dar si in restul lumii. Sub Reagan, guvernul American a orchestrat si incurajat numeroase lovituri de stat in America de Sud, precum cel din Nicaragua, prin care guvernul american a sustinut grupul terorist de extrema dreapta "Contras" in lupta lor cu guvernul ales prin vot democratic de stanga. Acest grup este autorul a multor crime impotriva umanitatii, precum organizarea a unor trupe de moarte (death squads) care au rapit, torturat si executat sute de oameni. De asemena, guvernul Reagan a fost cel care a invadat Grenada in 1984, un act care a fost condemnat chiar si de catre aliati ai Americii precum Anglia ca fiind "o violarea a legii internationale." Guvernul Reagan a ignorat pandemia de SIDA in Statele Unite deoarece afecta comunitatea LGBT, iar acestia sperau ca moartea celor afectati o va eradica. Aceasta lipsa de actiune a cauzat moartea a zeci de mii de persoane in timp ce guvernul Reagan a tratat o ca pe o gluma, numind boli cu transmitere sexuala "ciuma gay." Constructia unei statui in onorea presedintelui Reagan a fost aprobata de catre PMB sub Firea, dar Nicusor Dan a alocat recent 800,000 de lei pentru continuarea proiectului, o suma exagerat de mare pentru glorificarea unui om politic cu maini patate de sange. Continuarea proiectului arata o lipsa de respect pentru comunitatea LGBT din Romania aratata de catre un primar dintr un partid care se lauda ca fiind progresiv si pro LGBT.

În acest moment cartierul Tineretului este sugrumat de deşeuri depozitate peste tot - in spatele blocurilor, pe trotuare, în spațiile verzi din curțile blocurilor. Deseori locuitorii trebuie sa ocoleasca mormane de gunoi depozitate peste tot pentru a se deplasa pe straduțele din cartier. Acest obicei a fost perpetuat de operatorul de salubritate care, pentru a-şi uşura munca de acces facil la deşeurile pe care le ridică, a solicitat locuitorilor să scoată gunoiul în diverse zone neamenajate pentru aceste activități. Asta plus indolența unor oameni care depotează în mod ilegal pe spațiul public deşeuri de genul saltele, moloz, resturi de mobilă, cutii de carton agabaritice au făcut ca totul să arate ca un spațiu plin de gunoi.

Importanța derivă atât din scăderea cheltuielilor privind întreținerea mașinilor cât și a intervenție în cazuri de urgență a mașinilor de salvare, pompieri, poliție etc.

În ultimii ani, Bucureștiul a suferit o degradare masivă atât în ceea ce privește calitatea și cantitatea noilor construcții, cât și în ceea ce privește calitatea vieții bucureștenilor. La baza acestei deteriorări se află, în opinia noastră, gestionarea deficitară a bugetului capitalei și corupția din zona urbanismului și a protejării mediului înconjurător. O consecință directă a corupției din urbanism este aceea că Bucureștiul a devenit un „anti-oraș”, un spațiu nociv care ne agravează bolile cronice și ne scurtează viețile. Astfel recent, chiar Primarul General Nicușor Dan a declarat că incidența bolilor cauzate de poluare este în continuă creștere, iar orașul - locul în care trăim și muncim - este poluat, manelizat și sufocat de construcții edificate cu nerespectarea Legii 50/1991. Dorim ca Noul București să devină unul cu adevărat european, modern, cu respect pentru trecut, cultură și pentru memoria culturală. Un oraș pe care să îl iubim și de care să fim mândri. Dorim ca Noul București să ne includă.

Pentru o viață mai sănătoasă și pentru că, în sec. 21, e ceva inadmisibil să trăim izolați ca în lumea treia.

RO: Luna aceasta Anna Marossy ar fi împlinit, dacă nu ar fi plecat prea devreme spre o lume mai bună, 90 de ani. Reputatul biolog, vajnic apărător al patrimoniului natural județean și nu numai, deși a fost o doamnă în adevăratul sens al cuvântului, foarte apreciată de cei care au cunoscut-o și care au interacționat cu ea, a beneficiat de o recunoaștere publică modestă. Aleea din Parcul Libertății situat în municipiul Oradea îi poartă numele (alee, nu stradă!), iar asociația Aqua Crisius a realizat, la un an de la dispariția sa, un monument în onoarea domniei sale, amplasat în Rezervația Naturală Pârâul Pețea, pe malul fostului lac termal de la 1 Mai. Din păcate monumentul a fost vandalizat în repetate rânduri, iar momentan este puternic deteriorat. Tot pentru a o comemora pe doamna Marossy, Fundația Comunitară Oradea a dezvelit, în toamna anului 2020, o placă pe aleea care îi poartă numele. Mesajul acesteia este deja dificil de înțeles, întrucât metalul din care este realizată s-a oxidat, deteriorând placa. Pentru a ne arăta respectul față de cine a fost și pentru a putea să o comemorăm corespunzător pe doamna Anna Marossy, solicităm amplasarea unei statui/unui bust, care să o reprezinte și care să devină un loc de pelerinaj pentru cei care doresc să o omagieze pe cea care a fost unul dintre cei mai reputaţi biologi români, membră a Academiei Române. În memoria Anna Marossy (12.03.1931-18.10.2015). HU: Ha nem távozott volna el egy jobb világba, ebben a honapban lett volna 90 éves. Annak ellenére hogy mint neves biologust és a megye természeti örökségének ádáz védelmezőjét értékelték azok akik ismerték, nem sok nyilvános elismerésben volt része. A Nagyváradon található Libertății Park sétánya a nevét viseli (egy sétány, nem egy utca!). Az Aqua Crisius egyesület, eltávozása után egy évvel emlékművet emelt tiszteletére a Pârâul Pețea Természetvédelmi Területen, a volt termál-tó partján. Sajnos az emlékmű töbször vandalizmus áldozatává vált, jelenleg is darabokban hever. 2020 őszén a Nagyváradi Közösségi Alapítvány leleplezte a Marossy Anna sétányon a biológus nevét viselö emléktáblát. Az emléktábla üzenetét már nehéz megérteni, mivel a fém, amelyből készült, oxidálódott, károsítva a lemezt. Annak érdekében, hogy tisztelettel adózunk aziránt, aki volt, és hogy megfelelően emlékezhessünk Marossy Annára, egy szobor / mellszobor elhelyezését kérjük, amely a tiszteletadás jeléül szolgálna az egyik leghíresebb román biológusnak, a Román Akadémia tagjának. In memoriam Marossy Anna (12.03.1931 – 18.10.2015)