Va rugam sa semnați aceasta petiție doar dacă aveți copilul înscris la Școala Generală nr.1 din Bragadiru, Ilfov!

Este un apel de disperare al meu și al multor oameni,ce au sesizat tot mai multe cazuri,mai ales în zonele rurale unde tot mai mulți tineri dețin astfel de exemplare canine,batuti și puși să se antreneze pe câinii comunitari!Este un apel disperat și vreau,ca acesta campanie să ajungă pe masa guvernului și al parlamentului.

Accesul egal la produse de igienă feminină este o problemă care ne afectează pe toți, direct sau indirect, și reprezintă un subiect vital de sănătate publică și de egalitate de gen. Fiecare femeie și fiecare fată merită să trăiască cu demnitate și respect, indiferent de veniturile sau circumstanțele lor sociale. Faptul că multe dintre ele sunt nevoite să aleagă între nevoi de bază, cum ar fi alimentația și produsele de igienă, este nu doar o problemă de sănătate, ci și o chestiune de drepturi umane. Lipsa accesului la produse de igienă feminină nu doar că generează disconfort și stres, dar poate duce și la absența de la școală sau la locul de muncă, afectând educația și șansele economice ale femeilor și fetelor. Această situație perpetuează ciclul sărăciei și împiedică dezvoltarea egală a societății. Pe lângă consecințele practice, există și un impact emoțional profund. Stigmatizarea și rușinea asociate cu menstruația sunt bariere culturale care trebuie eliminate. Mai mult, fetele care încă folosesc metode alternative în perioada menstruației se pot confrunta cu fenomenul de bullying. Prin urmare, susținerea accesului gratuit sau subvenționat la produsele de igienă feminină nu este doar o chestiune de confort, ci un pas crucial spre egalitatea de șanse, sănătatea publică și respectul demnității umane. Este un angajament față de viitor, o investiție în sănătatea și bunăstarea societății noastre, și o recunoaștere a faptului că sănătatea reproductivă este o componentă cheie a sănătății generale. În această petiție, ne unim vocile pentru a cere măsuri concrete care să asigure ca toate femeile și fetele să aibă acces la produsele de igienă feminină! Aceasta nu este doar o problemă a femeilor, ci o responsabilitate a întregii societăți, care necesită implicarea activă și susținerea fiecăruia dintre noi!

Sanatatea noastra este cea mai importanta. Avem o sursa de hrana care este imbuibata cu zahar si nu suntem constienti de ceea ce se intampla. Majoritatea oamenilor nu citesc exact ce cumpara. Riscul mare este sa ajungem de tineri in spitale pentru ca producatorii de alimente ne OTRAVESC ! Copii primesc prin alimentele cumparate de 10 ori mai mult zahar decat este normal.

Deoarece puterea de cumpărare a scăzut mult în ultimii patru ani, iar salariile neatractive au dus la lipsa de personal.

DESPRE ATELIERELE MALMAISON Atelierele Malmaison au luat formă prin auto-organizarea unui grup multidisciplinar de artiste și artiști activi în diferite medii pe scena de artă contemporană din București, cărora li s-au alăturat spații de proiecte, spații artist-run și galerii de artă. Inițiativa contribuie la conturarea unui context cultural stabil și sustenabil, prin solidarizare, încurajarea colaborărilor între artiste, artiști și alți agenți culturali pe plan național și internațional și susținerea noilor generații printr-o structură de suport stabilă. Atelierele sunt un reper pentru specialiști (operatori culturali locali și internaționali) și de asemenea sunt deschise recurent publicului larg prin expoziții de artă contemporană, artist-talks, conferințe, prezentări, evenimente bianuale de ateliere deschise / Open Studios, tururi ghidate (cca 300 de evenimente în trei ani), programe de educație non-formală prin artă pentru elevi de gimnaziu și liceu (cca 50 de ateliere oferite în doi ani). Activitatea Atelierelor a devenit semnificativă pentru viața culturală a orașului, găzduind sute de evenimente pe parcursul acestor ani. La un nivel societal mai amplu, cultural și educațional, atelierele de lucru și comunitățile artistice reprezintă o componentă esențială pentru întreaga comunitate. Acest tip de angajament îl putem vedea ca model în țări din Europa în care dezvoltarea si susținerea de către entități instituționale a unui astfel de cadru stabil si accesibil pentru artiști se reflectă în cadrul mai larg al dezvoltării culturale a orașului în care aceștia activează. Inițiativele similare din România şi Europa au arătat de fiecare dată beneficiile aduse de un astfel de proiect, atât în plan local, cât şi naţional şi internaţional. Un astfel de loc devine o platformă culturală semnificativă în harta oraşului, atât pentru comunitatea zonei din care face parte, cât şi pentru comunităţi mai largi (profesioniste dar și amatoare de artă). Amintim doar câteva exemple notabile: Fabrica de Pensule Cluj, Spinnerei Leipzig, 798 Art Zone Beijing, Hangar Barcelona, Technopolis Atena, etc. Cel mai recent exemplu, chiar în București, este comunitatea Atelierele Scânteia. Clădirea Malmaison, inițial o cazarmă militară, are o importanță istorică semnificativă și o vechime de 180 de ani, timp în care aici au funcționat o Școală Militară de Ofițeri, un tribunal militar, închisoare în timpul regimului lui Antonescu și centru de anchetă și detenție al Securității în perioada de început a regimului comunist. Atelierele Malmaison au readus clădirea în circuitul viu al orașului, inaugurând o nouă etapă în lunga sa istorie. În contextul acestui efort depus constant de comunitatea noastră în cei trei ani de existență, prin activitate susținută, deschidere regulată către public și propuneri educaționale, ne adresăm așadar dumneavoastră, doamnă Ministru al Culturii, domnule Ministru al Economiei și domnule Primar General al Capitalei, pentru a recunoaște locul Atelierelor Malmaison în harta culturală a Bucureștiului și a României, identificând soluții concrete de asigurare a continuității în locația actuală, sau, complementar, de găsire de alternative de relocare în aceleași condiții de stabilitate menționate mai sus. Semnatari - membrii comunității Atelierelor Malmaison: Virginia Toma, artistă vizuală și co-fondatoare Cabinet 44 Ioana Gheorghiu, artistă vizuală, co-fondatoare Cabinet 44 Ramon Sadîc, artist vizual și co-fondator Cabinet 44 Adelina Ivan, artistă vizuală, co-fondatoare Cabinet 44 Daniela Palimariu, artistă vizuală, co-fondatoare Sandwich Gallery, co-director artistic RAD Fair Dan Vezentan - artist vizual Béla Zoltán, artist vizual Liliana Basarab, artistă vizuală, Asociația Antifragil - Premiile Sofia Nădejde Dan Basu, artist vizual, director executiv Romanian Mental Health Film Festival Anca Dima, artistă vizuală parte din colectivul L1 Miruna Radovici, artistă vizuală, parte din colectivul L1 Alexandru Niculescu, artist vizual, co-fondator Sandwich Gallery Maria Bîrsan, manager cultural, Sandwich Gallery & Sandwich Library Mihaela Moldovan, artistă vizuală Mircea Popescu, artist vizual Otilia Boeru, artistă vizuală, cadru didactic UNArte București Radu Boeru, artist vizual Eduard Constantin, artist vizual, co-fondator Stația Experimentală de Cercetare pentru Artă și Viață Alex Baciu, artist vizual, Art Director Artown Festival Marian Ivan - Galeria Ivan Dan Popescu - galerist, H’art gallery Otto Constantin - artist vizual Lucian Hrisav - artist vizual Loreta Isac Cojocaru - artistă vizuală, illustrator și animator Constantin Cojocaru - artist vizual 3d-ist Adriana Preda - artistă vizuală Cătălin Velea - artist vizual Mihaela Cîrjan - manager cultural, Asociația Matka și colectivul L1 Olivia Mihaltianu - artist vizual Silvia Trăistaru - artistă vizuală, fondatoare STart CONSERVATION Asociația Artistelor și Artiștilor Malmaison Livia Fălcaru - ilustratoare, designer si artistă vizuală Cristian Răduță, artist vizual, co-fondator Sandwich Gallery Robert Băjenaru - galerist, spațiul Cazul 101 Stoyan Dechev - artist vizual Lucian Bran - artist vizual Andrei Tudose - curator, cofondator VAGon - Spațiu In(ter)disciplinat Sabina Suru - artist, cofondator VAGon - Spațiu In(ter)disciplinat Anca Poterasu - Galeria Anca Poterașu / Asociația Română de Arta Contemporană Tudor Grecu - fondator Celulele INVITRO Alex Radu - fondator si curator /SAC@Malmaison, Asociația Spațiul de artă contemporană Larisa Crunțeanu - artistă vizuală Giles Eldridge - artist vizual Elena Diaconu - artistă vizuală Lea Rasovszky - artistă vizuală, co-fondatoare a asociației Matka, parte din colectivul L1

Este o zonă care are potențialul să acopere o nevoie stringentă a întregii zone metropolitane - nevoie de unități de învățământ. Cu resursele potrivite, putem îmbunătăți viitorul unor generații.

Medicii de familie din județul Neamț semnalează abuzul, umilirea și nedreptatea care sunt prevăzute în noile prevederi din contractul cadru care urmează să intre în vigoare de la 01.02.2024 prin eliminarea unor sporuri, impunerea unor servicii gratuite pe cheltuiala medicului, scăderea punctajelor pentru capitație și servicii medicale pentru 2024, toate acestea pun in real pericol funcționarea cabinetelor medicale de medicină de familie.

Casa ,,Friedrich Costiner" este parte din istoria acestui oraș. Dispariția acesteia va duce nu numai la pierderea unui monument arhitectural de o frumusețe aparte, ci și la uitarea in negura timpului a unui important crâmpei din istoria acestei urbe.

Lukas e doar unul dintre elevii care nu se acomodează cu mediul militar. Unii recurg la încălcarea regulamentului pentru a fi exmatriculați și astfel își obligă părinții să plătească liceul. Alții pur și simplu acumulează frustrări și dezamăgiri până cedează. Trebuie să ne asigurăm că această tragedie nu se va repeta, că moartea lui Lucas nu a fost în zadar. [1] https://www.protv.ro/articol/96579-elevul-din-alba-iulia-care-s-a-aruncat-de-la-etajul-4-al-scolii-a-lasat-un-bilet-de-adio-cuvintele-sfasietoare-adresate-familiei

În România există peste 50.000 de elevi cu cerințe educaționale speciale (CES) cărora nu li respectă dreptul la educație incluzivă. Potrivit legislației în vigoare încadrarea profesorilor itineranţi şi de sprijin se realizează conform art. 11 din Ordinul 5574/2011 și prevede un număr maxim de 12 copii/elevi/tineri cu deficienţe moderate sau uşoare. În realitate această lege nu este respectată deoarece media numărului de copii cu CES pentru un profesor itinerant depășește cu mult acest număr, ajungând la peste 40 de elevi pentru un singur profesor itinerant. Acest deficit de resursă umană asupra căruia încercăm să tragem un semnal de alarmă duce la scăderea eficienței actului educațional. Infrastructura școlară trebuie, de asemenea, să fie adaptată pentru a facilita accesul și participarea elevilor cu CES. Aceasta include facilități fizice accesibile, tehnologii asistive și alte resurse necesare pentru a susține procesul de învățare al acestor elevi. Prin investiții în infrastructură, se poate crea un mediu fizic propice în care elevii cu diverse nevoi să se simtă incluși și acceptați. În plus, asigurarea unei distribuții echitabile a resurselor financiare și infrastructurale în toate școlile contribuie la eliminarea inegalităților în educație și la crearea unui sistem educațional mai drept și mai accesibil pentru toți elevii. Intervenția timpurie și identificarea nevoilor copiilor care prezintă cerințe educaționale speciale reprezintă un pilon crucial în asigurarea succesului școlar pentru copiii cu dificultăți de învățare. Implementarea unui proces riguros și obligatoriu de mapare încă de la începutul parcursului educațional permite identificarea rapidă a nevoilor individuale ale elevilor, facilitând astfel o intervenție promptă și personalizată. Prin instituirea unui sistem obligatoriu de intervenție timpurie, școlile pot oferi sprijinul necesar imediat ce apar semnele dificultăților de învățare. Această acțiune timpurie nu numai că îmbunătățește performanțele academice ale elevilor, dar are și un impact pozitiv asupra încrederii în sine. Totodată, ajută la prevenirea amplificării discrepanțelor de învățare, dar și la prevenirea abandonului școlar, consolidându-se astfel baza pentru o societate mai incluzivă și diversă. Semnează și tu petiția prin care cerem echitate pentru elevii cu cerințe educaționale speciale! --- Prezentul demers face parte din proiectul „ASIGURacCES”. Proiect derulat de Societatea de Educație Contraceptivă și Sexuală în parteneriat cu Centrul Municipiului București de Resurse și Asistență Educațională și Sex og Politikk, cu sprijinul financiar Active Citizens Fund România, program finanțat de Islanda, Liechtenstein și Norvegia prin Granturile SEE 2014-2021. Conținutul acestui material nu reprezintă în mod necesar poziția oficială a Granturilor SEE și Norvegiene 2014-2021; pentru mai multe informații accesați www.eeagrants.org. Pentru a afla mai multe despre proiectul nostru, puteți accesa: https://secs.ro/asiguracces-ro/ sau https://www.facebook.com/SECS.RO. Lucrăm împreună pentru o Europă incluzivă.

Pentru a ajunge la cursuri, dreptul la educație este un privilegiu și fiecare avem dreptul la educație necondiționat