• Teodor Meleșcanu - DEMISIA!
    Dreptul la vot e unul fundamental. Să nu uităm asta. Cine era ministru de externe în 2014, când au fost infernalele cozi la vot din diaspora? Veșnicul Teodor Meleșcanu, al cărui minister declară sfidător, 5 ani mai târziu, când iară sunt cozi imense, că „totul e OK cu cele 441 de secții din diaspora”. MAE anunță trufaș că au fost „incidente tehnice izolate, care au fost rezolvate rapid, la primele ore ale dimineții”, deși informațiile din Munchen, Londra, Amsterdam, Oslo, Roma și alte zeci de locuri arată cozi imense, cu mii de oameni stând la rând. „Vă rugăm să ne spuneți cum să facem, sunt mii de oameni la coadă. Nu vor avea timp să voteze cu toții. Ce să facem?”. Așa suna apelurile primite la call center-ul alegerilor. Oamenii sună din Munchen, Zurich, Dusseldorf și multe alte orașe. Semnează acum pentru ca Teodor Meleșcanu, incompetentul șef în ceea ce privește algerile din diaspora, să își dea demisia. Cum au arătat cozile din diaspora? https://i.imgur.com/njXIjLg.jpg
    125.504 din 200.000 Semnături
    Inițiat de Cosmin Pojoranu
  • Fără pungi din plastic în supermarketurile Mega Image din România
    1. Plasticul are un impact negativ major asupra mediului înconjurător și este unul dintre principalii factori care cauzează schimbările climatice, din ce în ce mai vizibile și în România. 2. Plasticul afectează negativ sănătatea consumatorului, provocând alergii, dezechilibre hormonale, sterilitate și cancer. 3. Plasticul afectează negativ natura și viețuitoarele sale. Milioane de animale mor anual din cauza poluării cu plastic. Conform documentului “Strategia Honolulu”, efectele negative ale plasticului asupra naturii se referă la încurcarea și prinderea animalelor, ingestia de plastic confundat cu hrană, distrugerea habitatului, introducerea și răspândirea speciilor invazive, contaminarea apelor, solului și aerului cu substanțe chimice toxice cu efecte devastatoare asupra lanțului trofic și al sănătății oamenilor. 4. Plasticul afectează negativ economia și comunitatea. Deșeurile din plastic reprezintă 90% din totalul deșeurilor marine. Impactul lor negativ afectează pescuitul (diminuarea cantității de pește prins, probleme de navigație calitatea acvaculturii), turismul (degradarea aspectului plajelor și al apelor mai puțin adânci), industria fructelor de mare (niveluri sporite de poluare ale mărilor și oceanelor sunt asociate cu producția toxică de fructe de mare), duc la creșterea cheltuielilor administrațiilor locale, afectează bunăstarea și sănătatea comunitățiilor din zonele litorale și au efecte diverse și numeroase asupra sănătății oamenilor. 5. 40 % din plasticul nou produs se folosește pentru a fabrica ambalaje de unică folosință, majoritatea fiind nereciclabile și ajungând în gropi de gunoi, în incineratoare sau în natură. 6. În 2017, aproximativ 12% din consumul global de petrol a avut ca destinație industria petrochimică, mai exact fabricarea plasticului. Și, în mod îngrijorător, industria plasticului anunță o creștere de 33% în următorii 4 ani. 7. Există 7 categorii de plastic, cu 6 categorii care conțin un singur tip de plastic și categoria 7 care conține peste 20 de tipuri de plastic și care include și bioplasticul. Nu toate tipurile de plastic sunt reciclabile. În România se reciclează cantități extrem de mici (sub 20%) din aproximativ 5 tipuri de plastic dintre cele reciclabile. Cele nereciclabile (ambalaje compozite, tipuri noi de plastic, bioplastic, PS, etc.) ajung la groapa de gunoi, în incineratoare sau în natură, unde continuă să polueze apa, aerul și solul. 8. România produce anual circa 8 milioane de tone de deşeuri. Peste 90% dintre deşeurile produse NU sunt reciclate şi ajung direct la gropile de gunoi, în apele curgătoare și în alte zone din natură adesea puțin vizibile cetățeanului.  9. Organizația Națiunilor Unite avertiza încă din 2015 asupra pericoleleor bioplasticului atrăgând atenția asupra inducerii în eroare a consumatorului , contaminării lanțurilor de reciclare a plasticului cu bioplastic și creșterea cantității de deșeuri din natură datorită neînțelegerii sau folosirii eronate a denumirii de "bioplastic" și '"biodegradabil". Avem nevoie de o voce puternică pentru a implementa acest sistem. Astfel facem apel la alte ONG-uri, asociații, organizații și cetățeni eco-conștienți să ni se alăture și împreună să realizam scopul principal al acestei petiții - colectarea a 1.000.000 de semnături. Această petiție este o inițiativă civică a Asociației Natura Fără Plastic, la care s-a alăturat Asociația Sustainable Lifestyle și inițiativa “Clujul Sustenabil” , și este susținută de comunitatea “România Ecologică”. Surse https://www.reuters.com/article/us-petrochemicals-iea/rising-use-of-plastics-to-drive-oil-demand-to-2050-iea-idUSKCN1ME2QD https://marinedebris.noaa.gov/sites/default/files/publications-files/Honolulu_Strategy.pdf https://news.un.org/en/story/2011/03/370242-trash-worlds-oceans-threatens-wildlife-economy-and-human-health-un-warns#.UJtbwEJTuFI https://www.nationalgeographic.com/environment/2018/10/news-plastics-microplastics-human-feces/ https://www.theguardian.com/global-development/2019/apr/04/marine-plastic-pollution-costs-the-world-up-to-25bn-a-year-researchers-find https://www.unenvironment.org/resources/report/biodegradable-plastics-and-marine-litter-misconceptions-concerns-and-impacts
    7.558 din 8.000 Semnături
    Inițiat de Ioana Tanase
  • Pășunează responsabil!
    Biodiversitatea din pajiștile României este distrusă de mulțimea oilor care sunt pășunate și vara și iarna în mod iresponsabil. Dacă în 2001, în România erau 7.776.000 ovine și caprine, în 2013 numărul acestora crescuse la 12.710.000, ca în 2017 să ajungă la 15.828.166 capete. În 16 ani, numărul de animale s-a dublat (creștere de 104%) (sursa: www.madr.ro). Numărul colosal de animale secătuiește pajiștile. În plus, din rațiuni financiare (economisirea furajului), proprietarii de oi au forțat legiuitorii să permită pășunatul și pe timpul iernii. Efectele sunt dezastruoase, covorul vegetal nu mai are când să se regenereze. Dispar florile, ”nu mai sunt plante nobile pe pășune”, observă și fermierii și inginerii agricoli din sate, dar nimeni nu face nimic. Cu toții ignorăm realitatea.
    617 din 800 Semnături
    Inițiat de Andrei Crișan, Societatea Lepidopterologică Română
  • Vrem școli mai bune. Pe bune.
    Educația reprezintă un subiect atrăgător pentru politicieni, însă măsurile propuse de aceștia nu sunt mereu unele sustenabile. Am consultat elevii din județul Timiș și am aflat problemele cu care aceștia se confruntă, iar acum ne dorim să atragem atenția autorităților publice locale cu privire la complexitatea acestora. Școlile sunt subfinanțate, iar glasul elevilor nu are ecou. Peste 80 la sută dintre elevii pe care i-am chestionat au afirmat existența fondului clasei, respectiv a fondului școlii în unitatea de învățământ în care aceștia studiază, iar răspunsul pe care părinții revoltați, deveniți autentici donatori, îl primesc este unul simplu: nu sunt bani. Consiliul Județean al Elevilor Timiș, structura de reprezentare a elevilor din județul Timiș, te invită să te alături demersului nostru în vederea conturării unui mediu educațional optim pentru dezvoltarea personală și profesională a beneficiarilor primari ai învățământului, elevii. Semnătură cu semnătură, luptăm pentru școli mai bune. Pe bune.
    557 din 600 Semnături
    Inițiat de Consiliul Județean al Elevilor Timiș Picture
  • Salvati Spitalul Deta
    Aceasta este o inițiativa care dorește oprirea planului de reorganizare făcut pe baza unor calcule de cost ce nu iau în considerare elementul cel mai important - pacientul si nevoile lui. Mai mult spus, ei consideră că nu se merită financiar... suntem reduși la simple calcule de cost fără a se lua în considerare și pacientul și nici nu se ofera o alternativă viabilă mai ales pentru cei care au urgențe sau nu pot face față financiar. Dorința noastră este pur în interesul cetațenilor si pe această cale solicitam oficial celorlalte partide si organizații din acest oraș precum si persoanelor dispuse să ne ajute în acest demers comun si sa încercam să găsim o solutie potrivită la acest management dezastruos în care se află Spitalul Orașenesc DETA. Semnează petiția!
    2.432 din 3.000 Semnături
    Inițiat de Salvati Spitalul Deta Picture
  • Salvam Cazinoul din Constanta
    Cazinoul Constanta se afla in top 7 cele mai periclitate cladiri din Europa conform http://www.europanostra.org/european-experts-issue-report-for-the-rehabilitation-of-the-constanta-casino-in-romania/. Cazinoul Constanta este un simbol national si o cladire de interes istoric .
    374 din 400 Semnături
    Inițiat de Druga Bogdan
  • PMB, viața femeilor abuzate este mai presus de urgența de a le asigura locuri în cimitire!
    Centrul Invicta este singurul adăpost non-stop pentru femeile abuzate de parteneri din București, prin intermediul căruia Asociația Anais le oferă acestor femei și copiilor lor nu doar găzduire și masă, ci și consiliere juridică, psihologică, medicală și de integrare socială. În adăpostul Casa Invicta au fost găzduite, de la înființare până în prezent, 350 de victime ale violenței domestice. Dintre acestea, peste 50 % au accesat serviciile de găzduire după ora 16.30, dovedind utilitatea unui serviciu non-stop.
    3.801 din 4.000 Semnături
    Inițiat de Irina Pop
  • Cerem investigarea calității și aspecului săvârșite de GalaxyFM
    Haideți să le punem la umeri problemele legate de radiodifuziunea și aspectul acestuia. Solicităm ANCOM să investigheze neregulile acestui post de radio. Fiecare cetățean de onoare trebuie să știe despre această înștiințare pentru a solicita ascultătorilor să evite pe cât mai posibil și poporul să renunțe de-a mai asculta GalaxyFM, precum și de pe frecvențele locale. Consider că acest post radio este plătit parcă de PSD și chiar de Eugen Nicolicea.
    10 din 100 Semnături
    Inițiat de Web Source Picture
  • Cerem respingerea avizului de demolare a vilei Dalas din Constanta
    Pe 17 aprilie 2019 a fost eliberat certificatul de urbanism pentru demolarea vilei Dalas [1], vila proiectata de Anghel Saligny in stil neoromanesc, construita la inceputul anilor 1900, si reprezentativa pentru arhitectura Constantei. Vila a fost de multa vreme parte din peisajul urban al Constantei, si multi constanteni i-au trecut pragul, fie ca si-au petrecut parte din copilarie in gradinita ce si-a avut sediul acolo, sau ca au invatat limba franceza in cadrul Aliantei Franceze. In acea vreme, in cladirea intretinuta si ingrijita, o adevarata bijuterie, se tineau cursuri si evenimente, si era gazduita o frumoasa biblioteca. Dupa retrocedarea din 2006, Alianta Franceza, ce isi avea sediul acolo, a fost somata sa paraseasca imobilul, iar vila a fost lasata in stadiu de degradare pana astazi [2]. Avand in vedere istoria vilei Dalas si reprezentativitatea arhitecturii acesteia pentru Constanta, dar si faptul ca nenumarate alte cladiri istorice ale orasului sunt in stare avansata de degradare, cerem respingerea avizului de demolare si clasarea imobilului ca monument istoric! Altfel, Constanta ar ramane si mai saraca pentru noi si pentru generatiile urmatoare. [1] https://www.uct-media.com/2019/04/vila-dalas-emblematic-imobil-proiectat.html [2] https://www.cugetliber.ro/stiri-actual-o-casa-din-centrul-constantei-construita-de-anghel-saligny-lasata-in-paragina-35703 Credit foto: Constanta de Odinioara www.facebook.com/constantadeodinioara/
    4.297 din 5.000 Semnături
    Inițiat de Mihaela Verman
  • Petitie impotriva protestelor transportatorilor la ore de varf
    Pentru ca si locuitorii capitalei au dreptul sa ajunga la timp la munca, copiii la scoala si bolnavii la spital. De trei ori in doua luni am petrecut dublu timpului in trafic pentru ca centrul orasului era blocat.
    37 din 100 Semnături
    Inițiat de Iulia Teliban
  • In 2019, în mediul rural nu putem trăi ca acum 40 de ani!
    este important pentru ca oamenii care traiesc acolo nu pot trai ca in Sahara ,praful le pune sanatatea in pericol ,in plus in 2019 pot trai in conditii mai bune ,toate satele din jur sunt asfalatate ,aici este asfalt pana la intrarea in sat ,parca ostentativ.
    11 din 100 Semnături
    Inițiat de CATALIN STANESCU
  • Elevii constănțeni cer clădiri de patrimoniu renovate
    Starea profund degradată a clădirilor de patrimoniu din Constanța ne îndepărtează de istoria noastră. De ce trebuie să se piardă istoria odată cu aceste clădiri lăsate în paragină, cu pereții plini de mucegai, tencuiala căzută și indiferența autorităților? Haideți să ne mobilizăm! Să arătăm că noua generație vrea schimbare. Că nu suntem indiferenți la indiferența lor și că suntem o parte activă a societății chiar și fără a avea vârsta pentru a beneficia de dreptul la vot. Clădirile pe care le nominalizăm sunt pline de amintiri din trecut, evocă vremuri glorioase ale Constanței. Dacă nu facem ceva, vom fi ultima generație care va putea să le vadă și să afle care este istoria lor. Dacă le pierdem, vom pierde ușor, ușor trecutul. Poveștile lor vor fi scrise în manuale, iar elevii nu vor avea curiozitatea să afle povestea unor locuri care nu mai există. Poate nu realizăm acum, dar clădirile pe care reușim să le salvăm vor perpetua istoria pentru ca generațiile viitoare să aibă acces la informații. Nu vrem să le luăm dreptul la cunoaștere. Să dau un exemplu concret: Castelul Reginei Maria din Mamaia. Clădirea, acum în domeniu privat, emană tristețe parcă în toată stațiunea, tristețe alimentată de indiferență și nepăsare. În acest timp, vecinii noștri bulgari reușesc să atragă mii de turiști, inclusiv români, pentru a vizita orașul Balcik cu al său Castel întreținut și arătos. Noi preferăm să vedem clădirile prăbușite? Pe lângă faptul că este o pierdere financiară majoră, deoarece statul ar putea câștiga de pe urma unui castel renovat, este și o rușine să lăsăm să ni se scurgă printre degete o parte din noi, din trecutul și istoria noastră.
    974 din 1.000 Semnături
    Inițiat de Cristiana Burlibasa