Copiii cu boala Batten au nevoie, o dată la două săptămâni, de o infuzie în creier, care să înlocuiască enzima care lipsește din organism și care are rolul de a încetini evoluția bolii degenerative. Această boală ucide. În România, un copil a murit deja. Sora lui are nevoie de tratament. La fel și o altă micuță. Ele beneficiază de tratament în străinătate, însă acesta poate fi întrerupt oricând. În plus, boala vine la pachet cu o serie de alte griji pentru părinți, care trebuie să ducă copiii zilnic la recuperare medicală, exerciții fizice și terapii. Multe nopți, copiii cu boala Batten nu dorm. De aceea, departe de casă, acești părinți nu au niciun sprijin. Nici moral, dar nici fizic, atunci când sunt epuizați. De aceea, autoritățile trebuie să urgenteze decontarea medicamentului Brienura în România, pentru a le da o șansă la viață acestor micuțe și pentru a îi ajuta pe părinții lor. Doamna ministru Pintea, țineți cont că la spitalul Obreja este deja secția pregătită, echipată corespunzător, pentru ca acești copii să primească infuzia în România. Ne împotmolim într-o semnătură? Nu reușim să înțelegem că birocrația le ucide, la propriu?! E momentul să acționați urgent, să nu ne mai căutați în statistici! Suntem două vieți care pot fi salvate! https://www.youtube.com/watch?v=F-vUuTvBMHQ&feature=youtu.be

Având în vedere că toate țările europene au adoptat această lege și sunt protejate în întreaga uniune, e vorba atât de simbolistica lor din baladele noastre cât și de imaginea țării în fața Parlamentului European și întregii lumi prin acest eveniment nefondat.

Având în vedere toate acestea şi multe altele, vă cerem să vă asumaţi greşelile şi să vă daţi demisia din funcţia de ministru al Educaţiei Naţionale. Sistemul nostru de învăţământ a suferit deja prea multe modificări făcute la întâmplare şi rezultatele se văd. Milioane de elevi, profesori şi părinţi sunt bulversaţi. Avem nevoie, în primul rând, de stabilitate şi de predictibilitate – condiţii esenţiale pentru crearea unui mediu propice învăţării în şcolile noastre. Abia apoi dorim să se ia măsuri noi, gândite de către profesionişti, pe baza unor studii şi analize serioase, nu pe aprobările de formă. Avem nevoie, în fruntea ministerului, de un profesionist mai puţin implicat politic şi mai sincer interesat de soarta copiilor noştri. De treizeci de ani se fac experimente nereuşite pe seama lor, credem că este destul!

Este important pentru sanatatea publica a locuitorilor, pentru siguranta celor cand parcurg strazile pe jos.

Muzeul Municipiului București își dorește un sediu pentru colecțiile Pinacotecii Bucureștiului, având lucrări foarte valoroase de pictură, artă grafică și sculptură, care momentan sunt conservate în depozitele muzeului și nu pot fi expuse la adevărata valoare publicului. Secția de Artă a MMB pregătește de câteva luni un proiect de anvergură pentru organizarea unui mare muzeu al Pinacotecii. Având în vedere numărul mare de lucrări (peste 5500), important ar fi ca imobilul primit să fie de dimenisune monumentală. Proiectul noii Pinacoteci cuprinde și posibilitatea de a vizita depozitele muzeului, de a organiza expoziții temporare ale artiștilor conteporani și de a crea un centru de cercetare pentru istoria Pinacotecii și pentru patrimoniul foarte valoros al acesteia. Despre Pinacoteva Municipiului București PINACOTECA Municipiului București, constituită încă din anul 1933 prin donații, achiziții, transferuri, și al cărei patrimoniu se află actualmente depozitat la Muzeul dr. Severeanu și Muzeul Gh. Tăttărescu, fără a fi putea fi expus permanent, ci doar prin expoziții temporare. Patrimoniul de artă al Pinacotecii este constituit din 2.543 lucrări de pictură românească şi europeană, 402 lucrări de sculptură, 87 lucrări de artă decorativă şi 2.425 lucrări de grafică. Pinacoteca Municipiului București s-a constituit, în principal, prin importante donații în perioada interbelică (respectiv colecțiile Ioan Movilă, Filip Marin, Simu), donația Pompiliu Macovei în anul 1992 și achiziții publice. Inițial, în perioada interbelică, Pinacoteca a funcționat în imobilul din Bd.Lascăr Catargiu nr.21, sectorul 1 (actualul Observator Astronomic Municipal), donație din anul 1933 a amiralului Vasile Urseanu. În perioada regimului comunist (1968), Pinacoteca a fost evacuată din imobilul respectiv și amplasată în imobilul din strada Piața Amzei nr.7-9, sectorul 1, adăugându-i-se o parte din colecțiile fostului Muzeu Simu, a cărei clădire fusese demolată. După anul 1977, Pinacoteca este mutată în imobilul din strada dr. Obedenaru nr. 3, sectorul 5 (Casa Slătineanu). În anul 2000, urmare a restituirii imobilului din strada Obedenaru nr.3, Piancoteca este evacuată și adăpostită în imobilul din strada Domnița Anastasia nr.7, sector 5, (Casa Tattarescu) – piesele de sculptură, grafică și artă decorativă, și în imobilul din Piața Alexandru Lahovary nr.7, sectorul 1, - colecția de pictură. Aceasta din urmă a fost transferată ulterior la Muzeul dr. Severeanu.

Ar elimina bataia de cap cu care se confrunta parintii cand sunt anuntati cu 1-2 zile inainte ca scoala/gradinita se inchide. E foarte greu sa gasesti o solutie pe ultima suta de metri. Implicit aceasta decizie va contribui la siguranta copiilor și incurajarea parintilor sa petreaca mai mult timp cu copiii lor.

Carmen Dan s-a decredibilizat prin deprofesionalizarea Jandarmeriei si Politiei, prin transformarea acestor institutii in bodyguarzi ai lui Liviu Dragnea. Se adauga abuzurile din campania electorala, utilizarea excesiva a fortei si reprimarea unor manifestanti pasnici care au fost ridicati cu duba si retinuti in mod ilegal.

Introducerea votului electronic la distanță este o necesitate pentru România. Votul electronic la distanță ar face posibil un proces electoral simplu, corect și fără blocaje atât pentru cetățenii care locuiesc în România, cât și pentru cei plecați peste hotare. Dreptul la Vot este un drept civic fundamental protejat de Constituția României (Articolul 36). Cozile interminabile la alegerile din ultimii 6 ani sunt o umilință și o încălcare a acestei libertăți fundamentale la adresa Diasporei. Tuturor cetățenilor români cu drept de vot trebuie să li se asigure acest drept constituțional, indiferent de zona în care se află. Votul Electronic va face posibil ca cetățenii să voteze de la distanță și la alegerile locale, fără a mai face necesară deplasarea acestora în orașele de reședință, ceea ce ar stimula considerabil participarea la vot pentru aceste scrutinuri care în prezent se confruntă cu o prezență scăzută. Implementarea Votului electronic pentru alegerile Prezindentiale, alegeri Europarlamentare, alegeri Locale (primarii). Recomandam pentru implementarea Votului Electronic din pricina vulnerabilitatilor multiple, folosirea tehnologiei blockchain. Aceasta tehnologie are un grad ridicat de securitate si performanta. Romania Blockchain Summit are loc in perioada 21-22 iunie in Bucuresti. La acest summit se poate discuta posibilitatea implementarii unei astfel de tehnologii pentru Votul electronic. Platforma polys.me a implementat aceasta tehnologie blockchain pentru sistemul de Vot electronic. Aceasta putand fi deja folosita la scara mica pentru alegerile interne de catre partidele politice. Securitatea votului este extrem de importanta, fiind tari care au renuntat la votul electronic din cauza erorilor si vulnerabilitatilor. Este importanta implementare lui, dar sa nu ne pripim in folosirea unui sistem vulnerabil, de aceea recomandam tehnologia blockchain.

Dorim să votăm, chiar dacă nu suntem fizic în România. Vrem să ne exprimăm opinia și să arătăm că ne pasă de țara noastră. Cerem ca legea să fie pentru noi, pentru oameni. Mai jos găsiți mărturiile celor care au stat la cozi infernale, ca pe vremea comunismului. Sunt experiențele celor cărora le pasă, dar care își pierd speranța în faza incompetenței MAE și a autorităților din România: „În Dusseldorf - Germania, coada e imensă la vot. Așa a fost începând cu primele ore ale zilei. Acum s-au terminat buletinele de vot, așa că nu mai avem nicio șansă. Își bat joc de noi.” „La Neustadt e o coadă imensă, infernală, eu sunt aici de patru ore și încă nu am reușit să votez și nici să avansez prea mult, se mișcă foarte încet și au o organizare foarte proastă. Cred ca au făcut asta intenționat,să nu putem vota cu toții. Sunt oameni acolo de ore întregi cu copii mici,veniți de la zeci de km distanță și încă nu au reușit să voteze. Rușine! Asta se numește bătaie de joc!” „A venit și poliția aici, în Marsilia, sunt foarte mulți oameni. Au devenit violenți din cauza frustrării. Cei din secția de votare sunt puțini și se mișcă foarte încet.” Așa e situația în Dublin, Londra, Munchen, Paris, Madrid, Neustadt, Roma și multe alte orașe. Rușine autorităților. Dacă și tu ai stat la coadă, dacă o rudă de-a ta a stat la coadă, semnează petiția și haide să cerem împreună alegeri corecte!

Dreptul la vot e unul fundamental. Să nu uităm asta. Cine era ministru de externe în 2014, când au fost infernalele cozi la vot din diaspora? Veșnicul Teodor Meleșcanu, al cărui minister declară sfidător, 5 ani mai târziu, când iară sunt cozi imense, că „totul e OK cu cele 441 de secții din diaspora”. MAE anunță trufaș că au fost „incidente tehnice izolate, care au fost rezolvate rapid, la primele ore ale dimineții”, deși informațiile din Munchen, Londra, Amsterdam, Oslo, Roma și alte zeci de locuri arată cozi imense, cu mii de oameni stând la rând. „Vă rugăm să ne spuneți cum să facem, sunt mii de oameni la coadă. Nu vor avea timp să voteze cu toții. Ce să facem?”. Așa suna apelurile primite la call center-ul alegerilor. Oamenii sună din Munchen, Zurich, Dusseldorf și multe alte orașe. Semnează acum pentru ca Teodor Meleșcanu, incompetentul șef în ceea ce privește algerile din diaspora, să își dea demisia. Cum au arătat cozile din diaspora? https://i.imgur.com/njXIjLg.jpg

1. Plasticul are un impact negativ major asupra mediului înconjurător și este unul dintre principalii factori care cauzează schimbările climatice, din ce în ce mai vizibile și în România. 2. Plasticul afectează negativ sănătatea consumatorului, provocând alergii, dezechilibre hormonale, sterilitate și cancer. 3. Plasticul afectează negativ natura și viețuitoarele sale. Milioane de animale mor anual din cauza poluării cu plastic. Conform documentului “Strategia Honolulu”, efectele negative ale plasticului asupra naturii se referă la încurcarea și prinderea animalelor, ingestia de plastic confundat cu hrană, distrugerea habitatului, introducerea și răspândirea speciilor invazive, contaminarea apelor, solului și aerului cu substanțe chimice toxice cu efecte devastatoare asupra lanțului trofic și al sănătății oamenilor. 4. Plasticul afectează negativ economia și comunitatea. Deșeurile din plastic reprezintă 90% din totalul deșeurilor marine. Impactul lor negativ afectează pescuitul (diminuarea cantității de pește prins, probleme de navigație calitatea acvaculturii), turismul (degradarea aspectului plajelor și al apelor mai puțin adânci), industria fructelor de mare (niveluri sporite de poluare ale mărilor și oceanelor sunt asociate cu producția toxică de fructe de mare), duc la creșterea cheltuielilor administrațiilor locale, afectează bunăstarea și sănătatea comunitățiilor din zonele litorale și au efecte diverse și numeroase asupra sănătății oamenilor. 5. 40 % din plasticul nou produs se folosește pentru a fabrica ambalaje de unică folosință, majoritatea fiind nereciclabile și ajungând în gropi de gunoi, în incineratoare sau în natură. 6. În 2017, aproximativ 12% din consumul global de petrol a avut ca destinație industria petrochimică, mai exact fabricarea plasticului. Și, în mod îngrijorător, industria plasticului anunță o creștere de 33% în următorii 4 ani. 7. Există 7 categorii de plastic, cu 6 categorii care conțin un singur tip de plastic și categoria 7 care conține peste 20 de tipuri de plastic și care include și bioplasticul. Nu toate tipurile de plastic sunt reciclabile. În România se reciclează cantități extrem de mici (sub 20%) din aproximativ 5 tipuri de plastic dintre cele reciclabile. Cele nereciclabile (ambalaje compozite, tipuri noi de plastic, bioplastic, PS, etc.) ajung la groapa de gunoi, în incineratoare sau în natură, unde continuă să polueze apa, aerul și solul. 8. România produce anual circa 8 milioane de tone de deşeuri. Peste 90% dintre deşeurile produse NU sunt reciclate şi ajung direct la gropile de gunoi, în apele curgătoare și în alte zone din natură adesea puțin vizibile cetățeanului.  9. Organizația Națiunilor Unite avertiza încă din 2015 asupra pericoleleor bioplasticului atrăgând atenția asupra inducerii în eroare a consumatorului , contaminării lanțurilor de reciclare a plasticului cu bioplastic și creșterea cantității de deșeuri din natură datorită neînțelegerii sau folosirii eronate a denumirii de "bioplastic" și '"biodegradabil". Avem nevoie de o voce puternică pentru a implementa acest sistem. Astfel facem apel la alte ONG-uri, asociații, organizații și cetățeni eco-conștienți să ni se alăture și împreună să realizam scopul principal al acestei petiții - colectarea a 1.000.000 de semnături. Această petiție este o inițiativă civică a Asociației Natura Fără Plastic, la care s-a alăturat Asociația Sustainable Lifestyle și inițiativa “Clujul Sustenabil” , și este susținută de comunitatea “România Ecologică”. Surse https://www.reuters.com/article/us-petrochemicals-iea/rising-use-of-plastics-to-drive-oil-demand-to-2050-iea-idUSKCN1ME2QD https://marinedebris.noaa.gov/sites/default/files/publications-files/Honolulu_Strategy.pdf https://news.un.org/en/story/2011/03/370242-trash-worlds-oceans-threatens-wildlife-economy-and-human-health-un-warns#.UJtbwEJTuFI https://www.nationalgeographic.com/environment/2018/10/news-plastics-microplastics-human-feces/ https://www.theguardian.com/global-development/2019/apr/04/marine-plastic-pollution-costs-the-world-up-to-25bn-a-year-researchers-find https://www.unenvironment.org/resources/report/biodegradable-plastics-and-marine-litter-misconceptions-concerns-and-impacts

Biodiversitatea din pajiștile României este distrusă de mulțimea oilor care sunt pășunate și vara și iarna în mod iresponsabil. Dacă în 2001, în România erau 7.776.000 ovine și caprine, în 2013 numărul acestora crescuse la 12.710.000, ca în 2017 să ajungă la 15.828.166 capete. În 16 ani, numărul de animale s-a dublat (creștere de 104%) (sursa: www.madr.ro). Numărul colosal de animale secătuiește pajiștile. În plus, din rațiuni financiare (economisirea furajului), proprietarii de oi au forțat legiuitorii să permită pășunatul și pe timpul iernii. Efectele sunt dezastruoase, covorul vegetal nu mai are când să se regenereze. Dispar florile, ”nu mai sunt plante nobile pe pășune”, observă și fermierii și inginerii agricoli din sate, dar nimeni nu face nimic. Cu toții ignorăm realitatea.