1.Pentru a opri toate actele de cruzime asupra animalelor din țara noastră. 2.Pentru ca România sa fie un loc în care animalele sa fie protejate în adăposturi și date spre adopție nu chinuite pe străzi, mutilate, înfometate și omorâte în mod brutal în adăposturi. 3.Pentru ca România sa se apropie de celelalte țări europene în care animalele nu se găsesc pe străzi singure, în care cei care ne conduc nu omoară animalele nu le infometează, nu le chinuie, nu le mutilează ci le protejează gasindu-le adăpost și familii unde sa fie adoptate și iubite.

Arborii îmbunătățesc capacitatea de viață a orașelor noastre din nenumărate motive. Cu toate acestea, de mulți ani, gradul de acoperire a coroanelor în zonele noastre urbane a scăzut. Arborii maturi, mari, care ajung la sfârșitul vieții sunt adesea înlocuiți cu exemplare mai mici, tinere - dacă este loc suficient pentru acestea. Acești arbori replantați se luptă apoi să se stabilească și să ajungă la maturitate, din cauza conditiilor ostiele in care sunt plantati-zone inconjurate de beton si asfalt, fara acces la apa si nutrienti, esentiale pentru o buna dezvoltare a acestora. Cercetările de-a lungul anilor au confirmat imensa valoare și beneficiile pe care arborii maturi le oferă orașelor noastre. Și cu cât arborele este mai matur, cu atât sunt mai mari beneficiile - deci este esențial ca arborii să fie plantați si ingrijiti intr un mod responsabil. Voi enumera cateva dintre beneficiile aduse de catre arbori mediului urban: -Calitatea aerului-pentru fiecare creștere cu 10% a coronamentului arborilor urbani, CO2 este redus cu 3-7%.Ei elimină dioxidul de carbon din aer, fiind absorbit și depozitat ca celuloză în trunchiurile, ramurile și frunzele lor (proces cunoscut sub numele de sechestrare). Plantarea arborilor rămâne una dintre cele mai rentabile metode de extragere a dioxidului de carbon din atmosferă. Un singur arbore matur poate absorbi o cantitate de 21.6Kg/an CO2 și poate elibera suficient oxigen inapoi în atmosferă pentru 2 oameni - acestea sunt numerele carora trebuie sa li se acordeatenție. Cercetările au arătat, de asemenea, o reducere cu 60% a particulelor provenite din gazele de eșapament auto pe străzile care au plantati arbori. -Sănătate și bunăstare-de asemenea, s-a dovedit că arborii au un impact pozitiv asupra cancerului de piele, astmului, hipertensiunii arteriale și a altor boli asociate stresului, prin filtrarea aerului poluat, reducerea formării de smog, oferind umbră contra radiațiilor solare și oferind un cadru atractiv și calmant pentru recreere.Dioxidul de sulf, oxizii și particulele de azot, monoxidul de carbon, cadmiul, nichelul și plumbul sunt toți poluanți la care arborii lucrează constant pentru a-i elimina din aer. Arborii formează, de asemenea, o barieră fonica absorbanta eficientă pentru a ajuta la reducerea poluării din cauza zgomotului urban nedorit. Valoarea biodiversitati arborilor în furnizarea habitatelor naturale pentru păsări, veverițe și alte vietuitoare este considerata ca fiind incalculabila. -Gestionarea apelor pluviale-pentru fiecare 5% din suprafata acoperita de arborii unei comunitati, scurgerile apelor pluviale sunt reduse cu 2%. Arborii împiedică infiltrarea apelor pluviale contaminate cu substanțe chimice nocive colectate de pe drumuri și trotuare in cursurile de apă. Este bine cunoscuta capacitatea extraordinara a arborilor de absortie a apei(unele exemplare mature pot absorbi zilnic cateva sute de litri de apa, folosita preponderent in procesul de evapo-transpiratie). -Reducerea criminalității-cercetătorii au descoperit reduceri ale criminalității fizice si verbale, inclusiv a violenței domestice prin influența terapeutică si calmantă a arborilor maturi. -Efect de răcire/incalzire-arborii reduc temperaturile in perioadele calduroase prin umbrire și apa folosita in procesul de evapo-transpiratie. Acest lucru ajută la reducerea facturilor la aer condiționat și a consumului de energie, la reducerea cheltuielilor cu intretinerea strazilor si trotuarelor, prin protejarea acestora de razele directe ale soarelui . Studiile au dovedit că un arbore matur poate produce același efect de răcire ca și 10 aparate de aer condiționat.Aceasta devine un instrument eficient în reducerea insulelor de căldură urbană și a punctelor fierbinți din orașe. Pe timp de iarna, efectul este de bariera termica asupra cladirilor, drumurilor si constructiilor care beneficieaza de prezenta arborilor in jurul lor, observandu-se o diferenta in plus de 1-3 grade C fata de cladirile care nu se bucura de protectia plantelor, astfel ajutand la reducerea cheltuielilor cu incalzirea si intretinerea acestora, economisind până la 10% din consumul local de energie prin moderarea climatului local. -Economii-conform Serviciului Forestier al Statelor Unite, pentru fiecare 1 dolar cheltuit pe arbori, se intoarce un profit de 2,70 USD în beneficii. Un studiu similar efectuat în Anglia , a calculat că pentru fiecare lira cheltuita pentru plantarea arborilor a produs economii de 7 lire sterline sau un potențial de 2,1 miliarde lire sterline dacă este luat la nivel național. Acestea sunt doar cateva dintre beneficiile arborilor din mediul urban, beneficii de care ne-am putea bucura fara costuri mari, daca am avea mai multa grija de ei. Administratiile locale efectueaza lucrari de intretinere a vegetatiei fara a tine cont de opiniile specialistilor din domeniu. Acestea sunt ghidate in continuare de interese politice, de satisfacerea propriilor nevoi financiare prin abonarea la banii publici, executand lucrari in bataie de joc . Acest lucru care ne afecteaza direct pe noi , cetatenii, pe termen mediu si lung si culmea, PE BANII NOSTRI!!! Ce se poate face? Putem pune presiune pe autoritati sa abordeze problema cu maxima seriozitate. Trebuie sa fie foarte chibzuite in privinta lucrarilor de ingrijire a arborilor. Nu este precum in constructii, unde daca gresesti ceva, poti demola si reconstrui corect. Unui arbore daca i-ai taiat o ramura care nu trebuia, nu mai poti revenii asupra actiunii. Raul ramane facut si iremediabil!! Din aceasta privinta , lucrarile trebuiesc facute si supravegheate de personal calificat, care sa inteleaga modul de crestere si dezvoltare al arborilor, cum reactioneaza acestia in urma taierilor efectuate. In tarile dezvoltate, institutiile au angajati ' tree officer' , care supravegheaza lucrarile de ingrijire a arborilor. Haideti sa facem impreuna ceva in aceasta privinta, sa avem si noi parte de normalitate, de orase verzi si sanatoase!!

De ce este important? Pentru ca a venit timpul ca Romania sa faca un pas inainte in a fi mai buni, mai empatici, mai civilizati cu fiintele din jur. Politia Animalelor putand fi si un mod de a educa populatia in ceea ce priveste Drepturile Animalelor. In momentul de fata, dincolo de atrocitatile zilnice pe care le vedem in imagini, exista un vid in constiinta colectiva vis a vis de necuvantatoare. In momentul de fata, legea privind protectia animalelor (205/2004 republicata in 2014, art. 30, al. 2) spune ca, de protectia animalelor se ocupa inspectorii directiilor sanitar-veterinare (DSV) si persoane desemnate din cadrul politiei, dar, din pacate, legea nu este respectata. In cadrul MAI nu au fost atribuite nimanui aceste sarcini de control si cercetare.

Trăim într-o lume din ce în ce mai poluată. Respirăm din ce în ce mai greu. Pădurile ne oferă Oxigen. AVEM NEVOIE DE PĂDURI " CA DE AER". Pădurile înseamnă Fauna și Vegetație. Verigile lanțului trofic se slăbesc. România este o țară renumită pt zonele ei vaste naturale. Pădurile României sunt un bun de interes public, național şi european. Tratarea şi exploatarea pădurilor fără concordanţă cu interesul naţional este contrară interesului Statului Român, societății și aduce grave prejudicii securității naţionale.

Este important deoarece și animalele au suflet!

Campania este importantă pentru că: - Artificiile sunt toxice, punând în pericol sănătatea și viața oamenilor și animalelor. - Poluarea fonică face ca animalele să se sperie și să fugă de acasă, sau chiar să moară. Păsările sunt cele mai afectate și cad moarte pe jos. Verificați singuri, vă rugăm. - Oamenii care suferă de epilepsie, ADHD, bătrânii care suferă de afecțiuni de inimă, oamenii care suferă de PTSD(post-traumatic stress disorder ) sunt afectați în acele momente de aceste zgomote care seamănă cu focurile de armă. - Artificiile conțin compuși cancerigeni. Acești compuși sunt inhalați de noi în timpul focului de artificii, ajung în apă și în sol și apoi în mâncarea noastră. Merită? - Banii publici arși pe cer. Pentru Primării banii cresc în copaci, nu? NU! NOI CHIAR MUNCIM CA EI SĂ NE ARDĂ BANII NOȘTRI PE CER! Ha-ha! Iar noi ne bucurăm de asta? De ce? De ce nu realizăm că sunt bani irosiți?

- Vânarea ursului ”la liber”, fără nici un fel de restricții privind numărul exemplarelor împușcate, fără o situație clară și o analiză legată de clasele de vârstă, structura pe sexe, sporul natural etc. va avea consecințe incalculabile asupra acestei specii de interes prioritar, inclusiv o destabilizare mai pronunțată la nivel de populație. În ultimii ani în care s-a practicat vânătoarea, au fost extrase cele mai mari și viguroase exemplare, fapt ce a destabilizat echilibrul în cadrul populației, dar și comportamentul speciei (inclusiv prin practicile de hrănire complementară masivă). Efectele în cazul vânătorii ”libere” vor adânci haosul și vor deveni în timp bazele a noi conflicte, ducând și la degenerarea genetică a speciei. - Un asemenea mod de vânătoare nu rezolvă situațiile conflictuale punctuale, întrucât nu este împușcat strict ursul-problemă, ci cel care valorează mai mult din punct de vedere economic (un trofeu de urs valorează în medie 8000 de euro). - Directiva Habitate a UE plasează ursul în lista speciilor cu protecție strictă și a căror conservare necesită desemnarea unor arii speciale de conservare (Anexele II și IV). - Tot Directiva Habitate prevede clar că aprobarea derogărilor de la măsurile speciale de conservare se poate face doar dacă alte soluții alternative au fost implementare fără succes, ceea ce din păcate nu este cazul la noi, din lipsa implementării acestora, din lipsa unui plan și a unei finanțări susținute în acest sens. - România riscă declanșarea procedurii de infringement. Amendamentul 20 din proiectul menționat încalcă flagrant atât Directiva Habitate, cât și pe cea de internă, care o transpune (OUG 57/2007). - Managementul populației de urs și prevenirea conflictelor om-urs nu poate fi realizat fără o conlucrare a tuturor factorilor cheie interesați și fără a avea date științifice solide disponibile care să fie folosite pentru fundamentarea tuturor deciziilor. - Prin decizia scoate ursul de pe lista speciilor strict protejate, ne întoarcem la situația de dinainte de 2007, când România a fost acceptată în UE. Pe 28 septembrie 2016 Ministerul Mediului propunea vânătoarea ca singură alternativă de control a conflictului dintre om și animalele sălbatice. În urma presiunii publice acesta a decis să oprească vânătoarea pe bază de cote la urs, pentru a reforma întregul sistem de management al acestei specii. Trei ani mai târziu, perioadă în care nu s-au făcut pași concreți în această direcție, se dă undă verde masacrului și intereselor fără scrupule de a exploata fără limite simbolul Carpaților.

PETIȚIE: Ministerul Mediului Apelor şi Pădurilor propune o cotă de recoltă de 566 exemplare de capră neagră care vor fi împuşcate în sezonul 2020-2021. In sezonul 2019-2020, 422 de capre negre au fost impuscate, din cota aprobata de 609 exemplare. Capra neagră este o specie emblematică pentru Carpaţi şi România. Cu toate acestea, din unele zone a fost vânată şi braconată până la dispariţie şi reintrodusă, cum e cazul Munţilor Rodnei. Capra neagră ar trebui să fie protejată în România, ca parte a zestrei naţionale a ţării cu cea mai bogată biodiversitate din UE. Ea este protejată la ora actuală numai în zonele unde vânătoarea este interzisă, cum ar fi parcurile naţionale. Capra neagră este victima unui paradox. Deoarece ruda sa vest-europeană este abundentă (datorită înmulţirii libere din cauza lipsei prădătorilor naturali, lupul şi râsul), specia nu este protejată în UE şi deci nici în România. Capra neagră ar trebui să-şi redobândească statutul de specie protejată în România, tocmai pentru că avem exemple de unde lipsa acestui statut a dus la dispariţia ei iar populaţia se află în declin. Este greu la ora actuală să avem o imagine exactă asupra efectivelor de capră neagră la nivel naţional, din lipsa unor studii şi a unor metodologii validate ştiinţific. Datele pe care sunt stabilite cotele de recoltă sunt centralizate de la gestionarii fondurilor de vânătoare, care le adună în baza unor observaţii punctuale şi sporadice. Conform acestor date centralizate de către autoritate, populaţia caprelor negre este în creşere, de la 6722 exemplare în 2005, la 8158 exemplare în 2019, în timp ce efectivele optime au fost stabilite la 6174 exemplare, fără să se ştie în baza a ce studii. Aceste date sunt însă contestate de către organizaţiile de mediu. La evaluări paralele făcute de către acestea, în anumite zone s-au identificat doar 25% din populaţiile evaluate de către gestionarii fondurilor de vânătoare şi însuşite de către autoritate. Studiind statistic evaluările, cotele de recoltă şi evoluţia numărului de animale împuşcate este clar că acestea au serioase probleme, din moment ce apar fluctuaţii foarte mari, care depăşesc orice evoluţie naturală a speciei. La ora actuală capra neagră este protejată doar în parcurile naţionale şi în zonele unde vânătoarea este interzisă. În acelaşi timp există numeroase fonduri de vânătoare care se suprapun total sau parţial cu aceste zone de protecţie, fără însă a exista o evidenţă şi diferenţiere clare dintre efectivele din zonele de excludere a vânătorii şi cele din afara acestora, şi deci nici între cotele de recoltă şi animalele vânate. Capra neagră nu reprezintă niciun pericol direct sau indirect pentru oameni, nu produce pagube de niciun fel animalelor domestice şi culturilor agricole, având habitatul în zonele stâcoase alpine şi subalpine, populaţia este ţinută sub control de către prădătorii naturali care realizează cea mai bună selecţe pe cale naturală. Nu există altă raţiune pentru vânătoare, decât cea a obţinerii trofeelor şi a profitului pentru câţiva gestionari din vânătoarea de trofee. Haideți să semnăm si să promovăm câți mai mulți petiția pentru protejarea caprelor negre, să le arătăm că ne pasă de ele, până-i convingem pe politicieni să le protejeze. Trăiască și capra neagră, nu numai cea a vecinului! Detalii: https://florinak.wordpress.com/2019/06/18/propunere-legislativa-pentru-protejarea-caprei-negre/ ------------------------------------------------------------------------------------------------ UPDATE 12.05.2020 Desi Ministrul Mediului Costel Alexe a anuntat ca Guvernul va sustine initiativa legisativa pentru protejarea caprei negre (https://www.green-report.ro/protectie-ciocarlia-capra-neagra/), Ministerul Mediului, Apelor si Padurilor  a pus in dezbatere publica proiectul de ordin prin care se aproba impuscarea a altor 566 capre negre in sezonul de vanatoare 2020-2021: http://www.mmediu.ro/articol/mmap-supune-consultarii-publice-proiectul-de-ordin-privind-aprobarea-cotelor-de-recolta-pentru-speciile-de-fauna-de-interes-cinegetic-la-care-vanatoarea-este-permisa-pentru-perioada-15-mai-2020-14-mai-2021/3292?fbclid=IwAR3HDa4YUQVFWoD36fRNreFwcTMlDbOtQoQ8Je6baCk2hLXK9r_rUTTLxFQ In sezonul trecut, 2019-2020, 422 capre negre au fost impuscate, din cota totala acordata de 609 exemplare. Haideti sa le scriem pana vineri 15 mai, cand se incheie dezbaterea publica, ca nu mai suntem de acord cu impuscarea caprelor negre, la aceste adrese: [email protected], [email protected]. ------------------------------------------------------------------------------------------------ UPDATE 11.02.2020 Inițiativa legislativă a ajuns in Comisia pt. mediu si echilibru ecologic a Camerei Deputatilor. Discutiile au fost amanate pana la primirea unui punct de vedere din partea Guvernului. ------------------------------------------------------------------------------------------------ UPDATE 09.10.2019 Senatorii au respins inițiativa legislativă. ------------------------------------------------------------------------------------------------ UPDATE 1.10.2019 Senatorii Comisiei pentru Ape, păduri, pescuit și fond cinegetic au votat pentru protejarea caprelor negre. Din pacate voturile celor două comisii se adună, astfel că, raportul comun al celor două comisii este de respingere a legii care care protejază caprele negre. ------------------------------------------------------------------------------------------------ UPDATE 17.09.2019 Senatorii Comisiei pentru Agricultură au votat împotriva protejării caprelor negre. ------------------------------------------------------------------------------------------------

In primul rand am incuraja oamenii sa mearga pe jos si sa lase masinile acasa. Siguranta batranilor si copiilor este afectata.

Doresc sa traiesc intr-o Românie curata intrucat intre curatenie, prosperitate, educatie si sanatate este o corelatie directa! Este important acest demers si pentru faptul sa situatia actuala este extrem de grava iar autoritatile ignora problema! Raurile si padurile sunt transformate in gropi de gunoi si aproape nimeni nu reactioneza! Noi (Prietenii Padurilor din România) am reusit in 7 ani impreuna cu peste 15000 de voluntari sa curatam in peste 200 de actiuni de ecologizare, toate padurile si raurile din jurul localitatilor Brasov, Poiana Brasov si Rasnov. Am trait si simtit pe propria piele bucuria si satisfactia de a ne vedea coltul de lume in care traim, eliberat de gunoaie! A fost foarte greu (multi ne-au spus ca este imposibil) dar pana la urma am reusit aici la Brasov si cu sprijinul echipei Declic si a romanilor care doresc ca autoritatile sa-si faca treaba, suntem convinsi ca vom lasa generatiilor viitoare o tara curata la propriu! Mulțumesc!

Ursul brun (Ursus arctos), este una dintre cele mai iconice specii pe cale de dispariție pe care Uniunea Europeană se străduiește să le protejeze. Supraviețuirea urșilor bruni și a lupilor este amenințată de degradarea și fragmentarea habitatelor, de acceptarea socială scăzută în rândul cetățenilor și a grupurilor de interese și de braconaj. Pentru a asigura conservarea speciilor, ursul și lupul sunt specii protejate legal la nivel internațional și european, inclusiv prin Convenția de la Berna și prin Strategia UE privind biodiversitatea. Directiva UE privind habitatele impune statelor membre obligația de a crea planuri naționale de acțiune care să asigure, pe baza informațiilor recente și exacte, gestionarea și menținerea unei stări de conservare favorabile, pe termen lung, pentru urșii bruni și pentru lupi. Există amenințări grave la supraviețuirea ursului (Ursus arctos) și a lupului (Canis lupus) (distrugerea habitatelor, persecuția umană, schimbările climatice etc.), ceea ce impune o precauție extremă și o cotă conservatoare de vânătoare. Legea prevede posibilitatea împușcării a 8% din populatia de ursi anual, fapt care ar putea avea un impact negativ asupra supraviețuirii acestor specii, având în vedere varietatea amenințărilor cu care animalele sălbatice se confruntă. Acestea au nevoie de habitate vaste, sigure și lipsit de conflicte umane, în scopul de a căuta hrana, perechea, adăpostul și locațiile pentru bârlog. Un habitat ideal trebuie să beneficieze de o distribuție adecvată și abundență a alimentelor pentru ca urșii și lupii să se dezvolte armonios. În plus, o altă amenințare critică pentru animale este incursiunea utilajelor motorizate în habitatele lor . În plus, mulți cercetători au susținut că schimbările climatice au deja efecte dăunătoare asupra urșilor și lupilor prin modificarea suplimentară a disponibilității surselor de hrană în habitatul lor. Nu se cunoaște cât de mulți urși și lupi avem. Numerele sunt umflate cu pompa. În studiul realizat de Popescu și colab. (2016) se arată că sistemul de management al carnivorelor mari din România este “slab susținut de datele despre populație raportate de administratorii fondurilor de vânătoare și că deciziile curente de vânătoare se bazează adesea pe date biologice nerealiste asupra populației”. Mai mult, în România “populațiile raportate pentru urs, lup și râs sunt excesiv de optimiste și, prin urmare, stabilirea cotelor de vânătoare pe baza acestor estimări ar putea conduce la un impact pe termen lung asupra populației “. Prin urmare, dacă cota maximă propusă a fost determinată utilizând estimări augumentate ale populației, aceasta nu poate fi considerata a fi sustenabilă și trebuie redusă dramatic. Măsurile ne-letale de gestionare sunt eficace și relevante pentru rezolvarea conflictelor dintre oameni și urși în timp ce vânătoarea poate acționa adesea în detrimentul atenuării conflictelor și conservării speciilor. Unele tehnici de atenuare ne-letale eficiente includ îngrădirea electrică a stupilor și a zonelor în care se află vite cu pui, programele de colectare și eliminare a leșurilor de animale, instalațiile de depozitare a gunoiului protejate împotriva accesului urșilor, precum și reglementările privind purtarea unui spray cu piper și colectarea în mod corespunzător a rămășițelor animalelor ucise de vânători. În plus, considerăm că eforturile de a educa și de a ajuta proprietarii de animale afectați pot fi mai eficiente în reducerea conflictului dintre om și sălbăticiuni pe termen lung decât controlul letal al vieții sălbatice. De fapt, eficacitatea metodelor letale care vizează gestionarea populațiilor nu a fost niciodată demonstrată științific. Ministerul mediului trebuie să suspende eforturile de control al prădătorului pentru care nu există dovezi care să demonstreze eficiența funcțională și ca oamenii de știință să se concentreze asupra unor standarde stricte de evidență în testele de control al prădătorilor”. Este absolut esențial ca măsurile de co-adaptare și coexistență să fie prioritare, înainte de a recurge la recoltarea și capturarea letală a urșilor bruni și a lupilor.

Având în vedere că toate țările europene au adoptat această lege și sunt protejate în întreaga uniune, e vorba atât de simbolistica lor din baladele noastre cât și de imaginea țării în fața Parlamentului European și întregii lumi prin acest eveniment nefondat.