Cazul Katya a arătat ceea ce în fiecare zi trece neobservat: o lege care nu recunoaște durerea. În luna octombrie 2025, în Sectorul 3 al Bucureștiului, într-un restaurant, o cățelușă rasa Cocker Spaniel a fost bătută în repetate rânduri – de cel puțin 14 ori, potrivit imaginilor video care au circulat public. În aceeași zi, acesta a transferat oficial proprietatea către o altă persoană, cu doar câteva ore înainte ca poliția să ridice animalul.  Deși s-au constatat traume după ce a fost examinată la clinica Sache Vet  – frică, tremur, refuz de apropiere – aceste semne clare de suferință au fost ignorate de lege. În lipsa rănilor fizice și din cauza unui transfer de proprietate realizat cu câteva ore înainte de intervenția autorităților, Katya a fost returnată legal noului deținător, în timp ce dosarul penal al agresorului este încă în desfășurare. În prezent, legea nu prevede posibilitatea suspendării sau anulării unui transfer de proprietate în cazurile în care există suspiciuni rezonabile de abuz. Această situație arată o lacună gravă în legislație, care permite schimbarea proprietății unui animal chiar și în timpul unei anchete pentru cruzime — blocând astfel protecția reală a victimei. În limbaj juridic, „rănirea” înseamnă vătămare corporală vizibilă. În DEX, „a răni” înseamnă „a provoca o rană, o leziune”. Dar ce se întâmplă atunci când rana nu se vede, ci se simte? Examinarea medicală poate arăta durere la palpare, inflamație locală, reacții de teamă și anxietate — toate semne ale unei traume fizice și psihice reale... dar nu contează. Pentru că, în sensul legii actuale, durerea fără rană nu e rănire. Și, nefiind rănire, nu poate fi pedepsită. Aici se rupe legătura dintre medicină și justiție. Între ceea ce un veterinar poate dovedi și ceea ce legea poate recunoaște. Între realitatea ființei vii și definiția rece dintr-un cod. De aceea cerem Legea care vede durerea — o lege care să recunoască și trauma invizibilă: durerea la atingere, frica, tremuratul, anxietatea. Pentru că durerea nu e doar fizică. Și, uneori, cea care nu se vede doare cel mai tare. Urgentă necesitate de intervenție Cazul „Katya” nu este un incident izolat, ci un semnal de alarmă: în absența unei reacții prompte și ferme, există riscul ca persoane cu comportament violent să considere că pot acționa fără consecințe. Această toleranță implicită creează un efect de încurajare pentru abuzuri ulterioare. Katya nu este singurul caz, au fost mii înaintea ei și vor urma alte mii pentru care nu se va face dreptate dacă legea nu este schimbată  Cerem instituțiilor competente măsuri imediate, care pot fi adoptate în regim de urgență de către instituțiile implicate, nu doar promisiuni legislative: – proceduri de evaluare și protecție, – mecanisme de blocare rapidă a dreptului de a deține animale pentru suspecți, – și un termen clar pentru inițierea modificărilor legislative. Tăcerea sau întârzierile fac victime.   De ce este esențială această schimbare Această petiție nu este doar despre Katya. Este despre toate animalele pentru care frica nu contează în fața legii. Este despre toate femeile, copiii și ființele vulnerabile cărora li s-a spus „nu aveți urme vizibile”. Este despre un sistem care cere sânge ca să creadă durerea. O lege care nu vede durerea – nu apără viața. Înscrie-te aici pentru a fi la curent cu evoluția propunerii: https://sache.info/campanii/ sau urmărește-ne pe pagina de Facebook: www.facebook.com/sachevetclinic. Semnatarii petiției Cetățeni ai României, alături de Asociația SACHE – inițiatoarea acestui demers – și de alte instituții de protecție a animalelor, cer împreună o lege care vede durerea – nu doar sângele. Organizații partenere confirmate până în prezent: – Asociația SACHE  - Asociația Kola Kariola - Comunitatea Totul pentru Animale - Asociația Dreptate pentru Animale - Asociația Arca lui Norocel, Câmpina - Phoenix-APHC, Giurgiu - Asociația Fiona și Prietenii, Adjud - Asociația Sf Mucenic Trifon, Ocrotitorul Animalelor, Iași - Asociația Zuzave Căsuța Labuțelor, Onești, Bacău - Asociația Happy Dogs And Other Animals, Oradea - Fundația Visul Luanei - Clubul Câinilor Utilitari - Happy Tails Timișoara - Codițe Fericite, Timișoara - Help 4 Paws Together, Oneşti - Asociația Chance-CARES, București - Angels4 Animal Rescue, Timișoara - Asociația Suntem Vocea Lor, Sighetu Marmației - Asociația Și ei au dreptul la viață, Fălticeni - Asociația Nuca Animal Welfare, Cluj - Luptând Salvăm O Viață, Timiş - Asociația A Doua Șansă, București - Arca lui Noe, Cluj - Life4Pets, Onești - Seelen fur Seelchen, Bârlad - Asociația F.R.E.E.   - Casa lui Patrocle  

Cazurile de abuz și cruzime împotriva animalelor sunt tot mai numeroase și mai grave. Vedem pui aruncați, animale maltratate, otrăvite sau ucise, inclusiv în mediul rural. Aplicarea strictă a legii, intervențiile rapide ale poliției și sancțiuni penale disuasive pot reduce acest fenomen, la fel ca măsurile de prevenție (informare, sterilizare responsabilă, controlul abandonului). Prin semnăturile noastre cerem autorităților să acționeze și legislativului să întărească protecția animalelor.

Pisicile fără stăpân fac parte din viața cartierelor noastre. Le vedem zilnic printre blocuri, în parcuri sau pe lângă gunoaie, încercând să supraviețuiască în frig, ploaie sau caniculă. Deși multe persoane le hrănesc și le îngrijesc cum pot, animalele nu au unde să se adăpostească atunci când vremea devine periculoasă.  Căsuțele pentru pisici sunt o soluție simplă, ieftină și eficientă. Oferă protecție, ordine și igienă în spațiile publice. În plus, ajută și oamenii: mai puțin miros, mai puține animale bolnave, mai puține conflicte în cartiere.  Sectorul 6 a demonstrat deja că un astfel de program funcționează excelent și poate fi realizat ușor prin colaborare între primărie, ONG-uri și voluntari. Acum e timpul ca și Sectorul 1 să arate că îi pasă, de comunitate, de mediu și de bunăstarea tuturor ființelor.

Noi, iubitorii de animale de companie, suntem co-victimele acestui sistem in care aceste biete fiinte sunt abandonate cu brutalitate. Sansa lor este una singura! Sa fie adoptate! Si cei care le adoptam devenim victimele sistemului. Nu avem suflet sa intoarcem capul si sa trecem mai departe in consecinta, le adoptam... Astfel ajungem sa avem zeci de caini si pisici, de multe ori neavand resursele necesare pentru intretinerea lor corespunzatoare. De ce? Pentru ca ne gandim ca, chiar si asa au o soarta mai buna decat in adaposturile publice unde vor fi ucise in scurt timp. Exista zeci si zeci de cazuri in care persoane private, nu ONG-uri au adoptat zeci si sute de animale abandonate, efectiv facand treaba unui stat care ar trebui sa fie civilizat si nu unul care sa le ucida.

În mediul online vom fi toți prezenți de pe tot globul pământesc.

Zgomotul produs de sirene nu afectează doar traficul sau liniștea orașelor – el are consecințe directe asupra sănătății oamenilor și animalelor. Mulți câini se panichează și urlă la auzul sirenelor, dezvoltând anxietate, iar oamenii, mai ales copiii și vârstnicii, resimt stres și tulburări de somn. Organizația Mondială a Sănătății consideră poluarea fonică un factor real de risc pentru sănătate. În alte țări europene s-au găsit soluții moderne: sirene cu volum adaptiv, frecvențe mai puțin agresive și chiar mesaje vocale. Acestea păstrează eficiența intervențiilor, dar reduc stresul general. România poate fi un exemplu de modernizare și grijă față de cetățeni și animale. Împreună putem cere autorităților să testeze aceste soluții și să reducă nivelul de zgomot inutil. Semnează și tu pentru a arăta că îți pasă și că vrei orașe mai prietenoase pentru toți locuitorii lor, fie ei oameni sau animale.

Acest concurs, în forma sa actuală, pune în pericol bunăstarea și integritatea fizică a cailor. Conform Legii nr. 205/2004 privind protecția animalelor și principiilor europene referitoare la bunăstarea acestora, orice formă de cruzime față de animale este interzisă și sancționată. Respectul față de viață trebuie să primeze în fața oricărei forme de divertisment. Caii nu sunt obiecte de spectacol, iar implicarea lor în competiții care le pot provoca stres, răniri sau suferință contravine valorilor morale ale unei comunități moderne. Tracțiunea cu greutăți mari poate provoca: • leziuni musculare și articulare • oboseală extremă și epuizare • răni și fracturi în caz de accidente • stres psihic și frică Suspendarea concursului și găsirea unor alternative prietenoase cu animalele ar arăta că Primăria Comunei Barcani pune pe primul loc compasiunea, responsabilitatea și imaginea pozitivă a localității. Un astfel de gest ar consolida încrederea cetățenilor și ar demonstra că tradițiile pot fi celebrate fără cruzime. De asemenea, deși organizatorii declară că vor fi prezenți medici veterinari pe teren, prezența acestora nu elimină riscul ca animalele să fie supuse unui efort disproporționat, cu potențiale consecințe ireversibile, așa cum s-a demonstrat în cazuri tragice precum cel al calului Falko care a decedat în cadrul unui concurs similar la data de 25 mai 2025.

Așa cum am menționat anterior, există mai multe persoane care mi-au semnalat că au avut experiențe asemănătoare în care animalele de companie au murit din cauză neprofesionalismului acestor medici. Trebuie să împiedicăm ca alte animale să trăiască povestea lui Ares.

 Este important pentru că animalele exotice nu au ce căuta într-un spațiu comercial destinat consumului. Ele nu pot fi ținute în condiții corespunzătoare într-o cafenea, iar expunerea lor continuă la manipulare, zgomot și lumină reprezintă o sursă clară de stres și suferință. În plus, există riscuri legate de igienă, siguranță publică și sănătate. Dacă nu sancționăm astfel de practici, încurajăm folosirea animalelor vii ca mijloc de divertisment fără reglementare, ceea ce poate duce la extinderea și normalizarea abuzului. Avem nevoie de reguli clare și ferme în acest sens, iar sprijinul public este esențial pentru ca autoritățile să acționeze. 

În proiectul de lege privind modificarea Codului Fiscal, art. 291 alineatul 2 aflat pe website-ul Ministerului de Finanțe, medicamentele veterinare și hrana pentru animale NU au fost incluse în categoria bunurilor esențiale, fiind astfel supuse unei cote standard de TVA de 21%. Ce înseamnă această decizie? • Costuri crescute pentru tratamente veterinare • Scădere în vaccinări și prevenție • Impact negativ asupra sănătății publice • Creșterea prețului la alimente • Mai multe cazuri de abandon • Presiune mai mare pe adăposturile de animale Cetățenii, medicii veterinari și ONG-urile cer Guvernului reintroducerea medicamentelor și hranei pentru animale în lista bunurilor cu TVA redus, așa cum se întâmplă în cazul produselor medicinale și a alimentelor de uz uman. Animalele nu sunt un lux. Dreptul la tratament și îngrijire accesibilă trebuie să se aplice tuturor ființelor, indiferent de specie.

Pentru că fiecare animal abandonat, lovit, lăsat să moară de foame pe marginea drumului e o dovadă că tăcerea noastră devine complicitate.  Pentru că modul în care o societate își tratează animalele spune totul despre valorile sale.  Pentru că nu este suficient să ne doară — trebuie să acționăm.  Și pentru că, împreună, vocea noastră poate forța autoritățile să nu mai închidă ochii.  Dacă vrem o lume mai empatică, mai sigură și mai dreaptă, trebuie să începem prin a proteja pe cei mai lipsiți de apărare. Ei nu pot cere ajutor. Dar noi putem cere în numele lor.

Este important pt a opri moartea atat a animalui cat si a celui ce agreseaza animalul salbatic .Pentru protectia ambelor parti