Este foarte important deoarece fiecare animal ar trebui sa trăiască în habitatul lui natural , cu climatul și vegetația specifică și benefica fiecărei rase. O grădină zoologică este un loc în care animalele captive sunt expuse pentru ca oamenii să le vadă. Animalele aflate în captivitate suferă de plictiseală, stres și izolare. Îndepărtarea animalelor din sălbăticie pune în pericol și mai mult populația sălbatică, deoarece populația rămasă în sălbăticie va fi mai puțin diversă din punct de vedere genetic și pot avea dificultăți mari de a se reproduce. Dacă oamenii doresc să vadă animale sălbatice, le pot observa în natură sau pot vizita un sanctuar. (Un adevărat sanctuar nu cumpără, nu vinde sau reproduce animale, ci primește animale de companie exotice nedorite, animale în exces din grădini zoologice sau animale sălbatice rănite care nu mai pot supraviețui în sălbăticie.)

O grădină zoologică este un loc în care animalele captive sunt expuse pentru ca oamenii să le vadă. Animalele aflate în captivitate suferă de plictiseală, stres și izolare. Îndepărtarea animalelor din sălbăticie pune în pericol și mai mult populația sălbatică, deoarece populația rămasă în sălbăticie va fi mai puțin diversă din punct de vedere genetic și pot avea dificultăți mari în a se reproduce. Dacă oamenii doresc să vadă animale sălbatice, le pot observa în natură sau pot vizita un sanctuar. (Un adevărat sanctuar nu cumpără, nu vinde sau reproduce animale, ci primește animale de companie exotice nedorite, animale în exces din grădini zoologice sau animale sălbatice rănite care nu mai pot supraviețui în sălbăticie.)

Animalele trebuie sa fie libere. O grădină zoologică este un loc în care animalele captive sunt expuse pentru ca oamenii să le vadă. Animalele aflate în captivitate suferă de plictiseală, stres și izolare. Îndepărtarea animalelor din sălbăticie pune în pericol și mai mult populația sălbatică, deoarece populația rămasă în sălbăticie va fi mai puțin diversă din punct de vedere genetic și pot avea dificultăți mari de a se reproduce. Dacă oamenii doresc să vadă animale sălbatice, le pot observa în natură sau pot vizita un sanctuar. (Un adevărat sanctuar nu cumpără, nu vinde sau reproduce animale, ci primește animale de companie exotice nedorite, animale în exces din grădini zoologice sau animale sălbatice rănite care nu mai pot supraviețui în sălbăticie.)

Animalele acelea trăiesc în condiții mizere, sunt subnutrite, spatiile sunt foarte mici, vara situația fiind și mai gravă. Acele animale au nevoi speciale, trebuie să aibă spatiu, țarcurile amenajate in așa fel încât să reproducă habitaclul real, să aibă copaci, fauna, vegetație, apa și multe alte necesități, care lipsesc complet de aici. Împreună putem scăpa aceste animale de chinul prin care trec zi de zi. Primăria trebuie fie sa le găsească o casa mai buna, intr-o gradina zoologică cu condițiile adecvate, fie sa modernizeze actuala gradina zoologică încât să ofere acestor animale toate condițiile necesare, la standarde europene.

O grădină zoologică este un loc în care animalele captive sunt expuse pentru ca oamenii să le vadă. Animalele aflate în captivitate suferă de plictiseală, stres și izolare. Îndepărtarea animalelor din sălbăticie pune în pericol și mai mult populația sălbatică, deoarece populația rămasă în sălbăticie va fi mai puțin diversă din punct de vedere genetic și pot avea dificultăți mari de a se reproduce. Dacă oamenii doresc să vadă animale sălbatice, le pot observa în natură sau pot vizita un sanctuar. (Un adevărat sanctuar nu cumpără, nu vinde sau reproduce animale, ci primește animale de companie exotice nedorite, animale în exces din grădini zoologice sau animale sălbatice rănite care nu mai pot supraviețui în sălbăticie.)

Pentru a educa noua generatie si pentru bietele animale, sa aiba o viata normala, libera. Pentru oameni, pedeapsa cea mai mare este inchisoare, lipsirea de libertate. Consider ca la fel este si pentru ele, o pedeapsa.

Pentru ca nu este corect si sanatos ca animalele sa stea in captivitate doar pentru distractia oamenilor

Animalele au spatii foarte mici si alimentație precară. O grădină zoologică este un loc în care animalele captive sunt expuse pentru ca oamenii să le vadă. Animalele aflate în captivitate suferă de plictiseală, stres și izolare. Îndepărtarea animalelor din sălbăticie pune în pericol și mai mult populația sălbatică, deoarece populația rămasă în sălbăticie va fi mai puțin diversă din punct de vedere genetic și pot avea dificultăți mari de a se reproduce. Dacă oamenii doresc să vadă animale sălbatice, le pot observa în natură sau pot vizita un sanctuar. (Un adevărat sanctuar nu cumpără, nu vinde sau reproduce animale, ci primește animale de companie exotice nedorite, animale în exces din grădini zoologice sau animale sălbatice rănite care nu mai pot supraviețui în sălbăticie.)

Este important pentru animalutele de acolo. Nu isi merita acel trai!

Temperaturi extreme Legislația Uniunii Europene interzice, din motive de bunăstare a animalelor, transportul lor atunci când sunt prognozate temperaturi de peste 35 de grade Celsius. Sub incidența legislației europene intră și perioada de transport a animalelor, după ce acestea au părăsit continentul, până în momentul în care au ajuns în țara-destinație. Aceste prevederi legale sunt încălcate cu nonșalanță. Țările în care România exportă majoritatea animalelor au parte de temperaturi extreme pe tot parcursul verii. Golful Persic este cunoscut drept zona cu cele mai fierbinți veri de pe planetă, cu temperaturi ce ajung la 56 de grade la umbră. Boli și accidente Condițiile de supraaglomerare, laolaltă cu mizeria, constituie un mediu propice pentru transmiterea diferitelor boli de la un animal la altul. O problemă des întâlnită este conjunctivita, caracterizată prin înroșirea ochilor. Un risc semnificativ mai mare îl prezintă salmoneloza, infecție bacteriană gravă, care se transmite inclusiv la om prin consumul produselor de origine animală contaminate. Mortalitate foarte ridicată Având în vedere aceste aspecte, este lesne de înțeles că multe dintre animale nu vor mai ajunge la destinație. În camioanele și pe vapoarele de transport, mortalitatea datorată temperaturii, bolilor, accidentelor, înfometării este una extrem de ridicată. Ucidere prin metode extrem de dureroase Odată ce nava sau camionul ajunge la destinație, animalele care au supraviețuit drumului sunt descărcate cu brutalitate și vândute pentru a fi consumate de oameni. Ele sunt ucise cu brutalitate, de multe ori chiar în stradă, fiind târâte și lovite înainte de a li se tăia gâtul cât sunt încă pe deplin conștiente. Bun pentru economie? Nici măcar argumentele de ordin economic în favoarea exportului, emise de cei care văd animalele doar prin prisma valorii lor financiare, nu stau în picioare. Singurele care au ceva de câștigat de pe urma acestui tip de comerț sunt companiile exportatoare, deja foarte bogate și puternice. Animalele sunt vândute de fermierii din România la prețuri de nimic (100-200 lei), iar în Orientul Mijlociu sunt revândute la sume de până la 5 ori mai mari. Profitul este, bineînțeles, al firmelor de comerț. România pierde astfel și locuri de muncă în sectorul care se ocupă cu uciderea animalelor și prelucrarea cărnii lor, și valoarea adăugată, care ar putea fi pusă în cazul exportării cărnii procesate.

Dacă această lege va trece atunci Comisia Europeană va duce România direct la Curtea Europeană de Justiție pentru că ursul este strict protejat. Mai mult, parlamentari vânători care votează această lege sunt în conflict de interese căci fac parte din asociații de vânătoare care primesc bani sau obiecte din animalele ucise și vândute. Sintagma ”cote de recoltare” promovată de proiectul legislativ ridică atât de multe întrebări de natură științifică și etică: 1. Ursul este plantă sau animal? Se recoltează ca porumbul sau se ucide? 2. Dacă un om pune în pericol viața altor oameni atunci se dau cote de recoltare pentru uciderea preventivă a unui număr de oameni? 3. Dacă se dă o cotă de ucidere de 500 de urși pentru că unul a făcut probleme, atunci se va număra ursul problemă printre cei 500 uciși? Întrebările pot contiunua, dar este bine de știut că ursul brun este o specie strict protejată de legislația UE și de Convenția de la Berna. Derogările sunt excepții care se dau în cazuri extreme de la caz la caz, după o evaluare amănunțită a situației, iar metoda letală este ultima soluție atunci când alternativele (inclusiv relocarea) au eșuat, iar ursul problemă pune în pericol vieți omenești. Nu se poate da derogare când cineva trăiește la marginea habitatului ursului și nu și-a protejat gospodăria cu gard adecvat, câini speciali și dispozitive luminoase și sonore. Comisia Euopeană a aprobat Statelor Membre buget pentru a compensa imediat și just orice fermier care suferă pagube pe propriul teren sau în zone unde au contract pentru a practica agricultura. Ursul întâmpină multiple amenințări care îi periclitează supraviețuirea: degradarea habitatului, schimbările climatice,persecuția omului și chiar deranjarea liniștii (sporturi motorizate). Ministerul mediului trebuie să abordeze cauzele care au condus la conflictul om-urs și nu efectele. Extracția masculilor mari destructurează populația și poate conduce la cosangvinizare. Nu se știe câți urși există cu adevărat și orice cotă de derogare acordată este periculoasă. Vânătoarea de trofee trebuie scoasă în afara legii. Alfel, confictele vor spori și specia va fi în pericol de dispariție, așa cum s-a întâmplat în majoritatea Europei Poate îți mai amintești de cazul Arthur ucis în Covasna de Prințul Emanuel von und zu Liechtensten. Pentru a-I satisfice pofta de a lua o viață, ministerul a oferit pe tavă o derogare pentru eliminarea unei ursoaice cu pui despre care s-a presupus că ar fi cauzat pagube. Dar în realitate, prințul nu a omorât ursul problemă, ci un mascul care trăia în adâncul pădurii și care nu venise niciodată în apropierea localităților. Prințul nu a venit să rezolve problema localnicilor ci să omoare ursul și să își ducă acasă cel mai mare trofeu pentru a-l agăța pe perete. A fost o crimă emblematică care arată că în spatele derogărilor stă indsutria trofeelor de vânătoare, iar ministerul mediului este doar marioneta acesteia. România a încălcat în mod consecvent legislația comunitară în domeniu de când a intrat în UE prin stabilirea cotelor de recoltare și de derogare fără a implementa vreodată măsuri de coexistență și coadaptare. Mai presus de toate, România nu și-a măsurat niciodată populația de urși prin metode științifice care include probe de ADN. Măsurătorile realizate până acum s-au bazat doar pe observații directe ale reprezentanților fondurilor de vânătoare. O astfel de metodologie a permis numărarea aceluiași urs de multiple ori într-o singură zi și în consecință nu s-a știut niciodată câți urși au fost în România. România este privilegiată că poate încă oferi un habitat pentru această specie emblemă din zona de climă temperată. Este nevoie de un plan national ambițios care abordează amenințările la adresa speciei și care prioritizează măsurile de coexistență și coadaptare. Ulterior, țara se va putea promova drept capitala biodiversității Europei. Potențialul pentru ecoturism este încă inegalabil. Măsurile ne-letale de gestionare sunt eficace și relevante pentru rezolvarea conflictelor dintre oameni și urși în timp ce vânătoarea poate acționa adesea în detrimentul atenuării conflictelor și conservării speciilor. Unele tehnici de atenuare ne-letale eficiente includ îngrădirea electrică a stupilor și a zonelor în care se află vite cu pui, programele de colectare și eliminare a leșurilor de animale, instalațiile de depozitare a gunoiului protejate împotriva accesului urșilor, precum și reglementările privind purtarea unui spray cu piper și colectarea în mod corespunzător a rămășițelor animalelor ucise de vânători. În plus, considerăm că eforturile de a educa și de a ajuta proprietarii de animale afectați pot fi mai eficiente în reducerea conflictului dintre om și sălbăticiuni pe termen lung decât controlul letal al vieții sălbatice. De fapt, eficacitatea metodelor letale care vizează gestionarea populațiilor nu a fost niciodată demonstrată științific. Parlamentul României trebuie să suspende eforturile de control al prădătorului pentru care nu există dovezi care să demonstreze eficiența funcțională și ca oamenii de știință să se concentreze asupra unor standarde stricte de evidență în testele de control al prădătorilor”. Este absolut esențial ca măsurile de co-adaptare și coexistență să fie prioritare, iar măsurile letale interzise. Află aici cum funcționează industria vânătorii de trofee și cine se ascunde în spatele acesteia: Partea I-a: https://stirileprotv.ro/stiri/inspectorul-pro/razboiul-ong-urilor-cu-autoritatile-care-vor-reluarea-vanatorii-de-ursi-marturia-unui-director-de-la-mediu.html Partea a II-a https://stirileprotv.ro/stiri/inspectorul-pro/dosar-penal-la-brasov-pentru-stabilirea-modului-in-care-au-fost-acordate-cotele-de-vanatoare.html

Pentru ca pericolul intereselor economice ale asociațiilor de vânătoare din Romania să nu mai planeze asupra acestei specii protejate, trebuie ca uciderea urșilor sa nu mai poată fi transformată în profit. Interzicerea comercializării și deținerii (de la data intrării în vigoare a actului normativ) de trofee și carne de urs brun se impune ca cea mai eficientă și rapidă metodă prin care aceste derogări ilegale sa nu mai poată fi emise în mod abuziv. Dacă Statul român nu va lua măsurile legale, impuse de legislația națională și europeană privind conservarea speciilor și a ariilor protejate, ursul brun va fi dispărut deja ca specie, iar ariile protejate vor fi fost rase de pe fata pământului. Va rugam să dispuneți măsuri acum, până nu va fi prea târziu. For the danger of economic interest of the Romanian hunters’ associations will no longer be a threat for this protected species, the killing of brown bears should not be turned into profit anymore. The ban of selling and owning (since the normative act comes into force) of brown bear trophies and meat is the most efficient and fast method for these illegal derogations cannot be issued. If Romania will not take the legal measures required by the national and European legislation regarding the conservation of protected species and areas, the brown bear and the protected areas will disappear. Please take action now, before it will be too late!