Aceste schimbari ale legilor justitiei aduc un grav prejudiciu imaginii Romaniei in lume, opresc abrupt toate progresele facute in atatia ani pentru separarea puterilor in stat si in lupta anti coruptie. Consideram ca adoptarea acestor legi vor avea ca efect marginalizarea Romaniei in EU, cresterea emigratiei tinerilor din Romania si scaderea increderii investitorilor in Romania. Toate aceste vor avea ca efect pana la urma scaderea bunastarii poporului Roman si vor creste pericolul intrarii Romaniei sub influenta Rusiei.

CNN se lupta în America cu aceeași strategie de discreditare a presei cu ajutorul televiziunilor propagandiste și conspiraționiste, precum Fox News, model preluat acum și de Antena 3. Antena 3 NU reprezinta valorile CNN și este o sursă principală de "fake news" în România.

A accepta ca formatori de opinie persoane condamnate penal, chiar pușcăriași, reprezintă un mod de a devaloriza morala socială, normele de drept. Notorietatea, popularitatea și prezența într-o instituție publică pot fi asociate cu recompensa succesului în activitatea infracțională. Mai mult decât atât, a permite infractorilor să își transmită mesajele către audiențe naționale, chiar și în prime-time, reprezintă o jignire la adresa milioanelor de cetățeni care nu s-au evidențiat prin săvârșirea de ilegalități și nu și-au construit imaginea publică prin compromisuri morale. În plus, faptul că aceste persoane nu își acceptă condiția, refuzând să recunoască întâietatea legii și puterea normei, reprezintă vectori educaționali incongruenți celor cultivați în general în familie, școală și societate, putând participa la crearea unor cetățeni lipsiți de respectul pentru lege, egoiști, care nu știu să își subordoneze interesele celor sociale, care nu recunosc puterea legii și care nu înțeleg a acționa în acord cu aceasta.

Şcolile din România se confruntă cu lipsuri majore, iar Roşia Montană nu face excepţie. Mai mult, învăţământul românesc este în proces de tranziţie la manuale digitale, ce se predau pe videoproiector. 59% din instituţii erau deja dotate în martie 2016, însă procesul este lent în mediul rural din lipsă de fonduri. Prietenii Roşiei Montane, în colaborare cu Asociaţia Bucureşti, desfășoară o campanie de susţinerea a educaţiei în localitate. În cadrul ei, 100 de elevi au primit rechizite prin donaţiile strânse la Ziua Roşiei Montane 2017. În continuare, urmărim achiziţionarea a şase videoproiectoare şi şase ecrane de proiecţie pentru predarea manualelor digitale. Subliniem că voluntarii Roșiei Montane au așteptat ofertele de Black Friday pentru a achiziționa produsele. Modelul BenQ MW516 WXGA 1280x800 2800 lumeni a fost ales datorită mărcii, caracteristicilor, prețului și duratei de viață a lămpii. Situația creată ne-a pus în imposibilitatea de a beneficia de alte promoții de Black Friday.

Românii au dreptul la o călătorie civilizată pe calea ferată! Noi am semnat, semnează și tu!

• Diaspora românească a crescut continuu de la an la an, ajungând să depășească 15% din populație; • Românii din Diaspora sunt reprezentați prin mult prea puțini parlamentari – actual cca. 12% din numărul legal cuvenit; • Există carențe în raportările INS folosite la calcularea numărului de fotolii de parlamentar, conform legii. Din acest motiv, calculele sunt în mod necesar eronate și nu respectă legea; • Accesul la datele oficiale asupra numărului de cetățeni români din Diaspora este posibil.

La șapte ani de la adoptarea Legii dialogului social (Legea 62/2011), în România este foarte dificil să-ți aperi drepturile de lucrător, cu sau fără contract de muncă. Articolul 40 din Constituția României garantează dreptul oricărui cetățean de a se asocia liber în sindicate. Cu toate acestea, în 2015, cercetările arătau că în 95% din firmele din România existau peste 1 milion de persoane cărora legislația le-a restrâns libertatea de a constitui organizaţii sindicale. La nivel sectorial întreprinderile cu sub 15 angajați reprezintă 68% din industria textilă și 95% din industria comerțului. De asemenea, peste 40% din populația ocupată este reprezentată de lucrătorii pe cont propriu și lucrătorii familiali neremunerați, care nu au dreptul de a constitui sau face parte din sindicate și, datorită practicilor manageriale de intimidare și amenințare tolerate de actualul cadru legislativ și instituțional, nivelul mediu de sindicalizare a scăzut simțitor. Negocierile colective la nivelul sectoarelor de muncă au atins în 2017 un minim fără precedent, în acest moment neexistând nici un contract colectiv de muncă la nivel sectorial, 66% dintre angajații din România nefiind protejați de niciun contract colectiv de muncă. Și asta în contextul în care Codul Muncii face de 62 de ori trimitere la contractul colectiv de muncă, pentru reglementari, cum ar fi planul de formare profesionala, pauza de masa, zile libere suplimentare. Legislația cu privire la dialogul social adoptată în 2011 încalcă Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, Carta Drepturilor Fundamentale a Uniunii, Convenţia ILO nr. 87 privind libertatea sindicală şi protecţia dreptului sindical, 1948 şi Convenţia OIM nr. 98 privind aplicarea principiilor dreptului de organizare şi negociere colectivă, 1949, ratificate de România.

Efecte pozitive: -Galaţi-oraşul unde gunoiul va fi negru, verde , galben; -Reducerea cantităţii de deşeuri depozitate, având ca efect pe termen mediu şi lung reducerea costurilor de colectare şi transport; -Implicarea comunităţii în sortarea deşeurilor; -Informarea şi conştientizarea cetăţenilor asupra beneficiilor colectării selective. Concluzie: Gălățenii trebuie să înceapă să selecteze gunoiul!

În România sunt active zeci de mii de organizații neguvernamentale care oferă populației servicii critice în domeniul sănătății, educației, asistenței sociale, protecției mediului, culturii, dezvoltării comunitare și multe altele. În ansamblul lor aceste organizații deservesc milioane de persoane și contribuie la creșterea calității vieții în majoritatea comunităților românești. Persoanele juridice au o contribuție financiară majoră prin sponsorizările făcute către organizațiile neguvernamentale, aducându-și astfel aportul la impactul social și economic al organizațiilor. Conform datelor de la ANAF, în 2015 din cele 150.541 de societăți comerciale care au realizat profit 23% au înregistrat cheltuieli cu sponsorizarea, bursele private sau mecenat în valoare totală de peste 157 de milioane de Euro, contribuind astfel la dezvoltarea societății românești. Ordonanța 3/2017 reduce dramatic numărul firmelor care beneficiază de această facilitate fiscală și va afecta tot sectorul neguvernamental însă mai ales organizațiile din localități mai mici care nu pot accesa finanțările marilor corporații sau fondurile publice și care depind tocmai de sponsorizările pe care le pot obține de la agenții economici locali, în marea lor majoritate microîntrprinderi. Nu în ultimul rând prezenta ordonanță generează un mediu ne-echitabil pentru micii întreprinzători care pentru un comportament identic nu beneficiază de același facilități fiscale ca societățile comerciale impozitate pe baza profitului. În plus credem că micii întreprinzători sunt cei care au nevoie și mai mult ca aceste comportamente de solidaritate și implicare socială să fie încurajate.

Ariile protejate ale României sunt ultimul refugiu a numeroase specii și ultimele locuri în care se regăsesc habitate naturale și semi-naturale în stare bună de conservare. Scoatere oricăror suprafețe din aceste arii protejate, fără a respecta cerințele legale existente, poate aduce prejudicii semnificative patrimoniul natural și cultural al țării. Inițiativa legislativă se dovedește a fi una total iresponsabilă, având in vedere lipsa unei evaluări reale a impactului pe care aceste acțiuni l-ar putea avea asupra mediului și în lipsa unor studii privind impactul economic si social al degradării ariilor protejate. Atragem atenția asupra art. 6 din Ordonanta Nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice, care prevede ca Instituirea regimului de arie naturală protejată este prioritară în raport cu orice alte obiective. Consideram ca orice demers care periclitează integritatea parcurilor naționale și naturale, ale rezervațiilor constituie un atac la adresa celor mai importante valori ale patrimoniului natural și cultural al țării noastre, iar Parlamentarii României trebuie să fie principalii apărători ai acestor valori. Capitalul natural al României oferă condiții și resurse pentru dezvoltarea armonioasă. Ariile protejate pot și trebuie să devină etaloane de protecție a valorilor naturale și culturale și modele de activități de utilizare responsabilă a resurselor naturale regenerabile. În plus, țara noastră este una dintre cele mai bogate din Europa in ceea ce privește varietatea speciilor si habitatelor. Asigurarea continuității acestor valori este, printre altele si o obligație asumata de tara noastră în calitate de membru al UE. Parcurile naționale, parcurile naturale, rezervațiile si alte arii naturale protejate reprezintă moștenirea pe care am primit-o si pe care trebuie să o transmitem generațiilor viitoare. Economic, rolul acestora in viața noastră nu este încă suficient cuantificat, însă experiența existentă la nivel european și mondial ne arata că aceste arii protejate vor avea o contribuție esențială la dezvoltarea responsabilă a comunităților locale și la economia țării. ➡ CERE DEPUTAȚILOR ȘI SENATORILOR DIN JUDEȚUL TĂU (care au votat această inițiativă legislativă) SĂ O RETRAGĂ! Iată aici lista senatorilor și deputaților care au semnat această inițiativă: • Niță Ilie - senator ALDE; • Ruse Mihai - senator ALDE; • Simionca Ioan - senator ALDE; • Andrușcă Dănuț - deputat PSD; • Anton Anton - deputat ALDE; • Băișanu Ștefan-Alexandru - deputat ALDE; • Banias Mircea-Marius - deputat ALDE; • Borza Remus-Adrian - deputat ALDE; • Budăi Marius-Constantin - deputat PSD; • Calotă Florică Ică - deputat ALDE; • Căruceru Aida-Cristina - deputat PSD; • Cătăniciu Steluța-Gustica - deputat ALDE; • Cîmpeanu Sorin Mihai - deputat ALDE; • Cobuz Maricela - deputat PSD; • Cocoș Vasile - deputat PSD; • Cucșa Marian-Gheorghe - deputat ALDE; • Cupă Ion - deputat ALDE; • Durbacă Eugen - deputat ALDE; • Florea Damian - deputat ALDE; • Furtună Mirela - deputat PSD; • Gerea Andrei Dominic - deputat ALDE; • Ilișanu Claudiu-Augustin - deputat PSD; • Lovin Dumitru - deputat ALDE; • Mușoiu Ștefan - deputat PSD; • Neață Eugen - deputat PSD; • Niță Mihai - deputat ALDE; • Oteșanu Daniela - deputat PSD; • Pop Andrei - deputat PSD; • Popa Ștefan-Ovidiu - deputat PSD; • Surgent Marius-Gheorghe - deputat ALDE; • Toma Ilie - deputat PSD; • Văcaru Alin Vasile - deputat PSD; • Vosganian Varujan - deputat ALDE

Pe timp de iarna accesul masinilor salvarii, pompieri, microbuze transport persoane sau copii la scoala, masini aprovizionare cu marfa si paine, este aproape imposibil de realizat.Din nou asteptam cu groaza iarna, cand o sa ne simtim iarasi abandonati! Promisiuni de asfaltare au fost facute in fiecare an, mai ales in preajma alegerilor, cand puteai vedea angajati de la drumuri facand masuratori sau proiecte topografice. In primavara acestui an satenii s-au bucurat afland ca in sfarsit proiectul asfaltarii ulitelor a fost aprobat de catre consiliul local, iar banii pentru asfaltare au fost deblocati! Toata comuna e asfaltata, doar noi am ramas ultimii si de 3-4 ani nu se misca nimic! Ce a mai ramas de lucru? 3-4 KM. Asa au inceput sa curga si promisiunile din partea primariei...se ducea bietul batran la primarie sa-si plateasca taxele si intreba si el ca orice om. Raspunsul era: in Iunie incep lucrarile,... apoi in Iulie,...apoi in August.... Septembrie... Acum nimeni nu mai stie nimic, iar satenii se simt din nou abandonati si mintiti... Nu intelegem ce se intampla, unde e blocajul? Dezinteres din pareta primariei, lipsa de fonduri, ... Nimeni nu ne da un raspuns clar! Ganditi-va la oamenii batrani, la copiii care trebuie sa mearga la scoala, la bolnavii acestui sat care poate or sa aiba nevoie de o salvare! ....... "Da-i dracu cu drumul lor.... e timp, poate la anu" PS: Ne intrebam, cine a facut acest coment???

Sectorul 4 are nevoie de un spatiu cultural, unde locuitorii sectorului sa creeze noi evenimente, un loc de intalnire la o proiectie de film in aer liber sau o piesa de teatru, un loc pentru oamenii care locuiesc aici. Amfiteatrul Tineretului (langa parcul Lumea Copiilor) este abandonat din anii 90. Nu s-a mai facut nicio investitie si a ajuns sa fie groapa de gunoi. Amfiteatrul a fost propus pentru reabilitare inca din 2004, dar deja au trecut 13 ani si nu s-a intamplat nimic ! Terenul este in administratie la Primaria Generala si a fost inclus in Strategia Culturala a Municipiului Bucuresti 2016-2026. E timpul sa luam atitudine si sa cerem Primariei sa lucreze pentru cetateni.