Prin finanțarea amintită se alocă 7.2 milioane EURO pentru retehnologizarea, și CONSTRUIREA DE MICROHIDROCENTRALE [1] Am văzut cu toții ce înseamnă microhidrocentralele, cum au fost mutilate văi sălbatice ale Carpaților și cum rămân albii seci pentru a produce energie așa-zis ”verde”[2], deoarece evaluările de impact asupra mediului nu se fac în mod corect, sunt învăluite în corupție și nu există un control al autorităților responsabile precum Administrațiile Bazinale, Agențiile pentru Protecția Mediului sau Garda Națională de Mediu. În România funcţionează, în prezent, 528 microhidrocentrale cu puteri sub 4 MW, cu o capacitate instalată totală de 468,6 MW, conform celor mai recente date ale Transelectrica[3]. Asta înseamnă o capacitate de producție cam cât a unui baraj mărișor [4]. Ei bine, nu numai că se distrug ireversibil râuri și peisaje, dar aceste microhidrocentrale nici măcar nu produc mare lucru, astfel cantitatea de energie obținută din investiții noi ar putea fi produsă prin retehnologizarea unor microhidrocentrale existente, cu investiții nu doar într-o tehnologie mai performantă ci și în îmbunătățirea conectivității, astfel încât peștii să se poată deplasa din nou pe cursurile de apă. Prin retehnologizare, capacitatea de producție a MHC-urilor deja construite ar putea fi îmbunătățită substanțial, cu impact de mediu practic zero. Pe de altă parte, există alternative de energie regenerabilă cu adevărat verzi, cu impact redus asupra naturii și atunci se pune întrebarea – de ce să ne distrugem și acele puține cursuri de apă care mai sunt încă naturale? Să nu uităm că energia solară a devenit cea mai ieftină sursă de energie regenerabilă, cu costuri de mediu infime [5]. Să ne bineînțelegem, au fost distruse deja sute de râuri, pentru a se construi 528 de microhidrocentrale, care produc în total, cam cât produce un baraj mai mărișor! Multe dintre aceste MHC-uri vor fi abandonate datorită ineficienței acestora, după dispariția schemei de sprijin, fără să existe planuri de reconstrucție a mediului! Atragem atenția că MHC-urile reprezintă o crimă de mediu, amenajarea lor în vremuri actuale fiind în totală opoziție cu ceea ce se întâmplă râurilor din țările civilizate, unde există o tendință clară în ceea ce privește renaturarea acestora, baraje importante fiind înlăturate pentru a se restabili rute de migrație a peștilor întrerupte timp de zeci de ani (uneori mai mult de un secol) [6]. De asemenea, construirea unor noi MHC-uri CONTRAVINE strategiei Uniunii Europene, care prevede ca până în anul 2030 să aibă loc refacerea cursului natural a cel puțin 25.000 de km din lungimea râurilor din spațiul european [7]! Astfel, în timp ce retehnologizarea MHC-urilor existente, cu potențialul de a integra facilități adecvate de migrație a peștilor este binevenită, finanțarea unor MHC-uri noi este inacceptabilă. Semnează petiția, nu ne mai putem permite să pierdem râuri, îngroșând buzunare ale unor ”băieți deștepți”! [1] Ghidul solicitantului https://www.innovasjonnorge.no/globalassets/eea-grants/romania/ro-energy/hydropower/2020_ro-energy_call-1-hydropower_v.1.0-nov.2020_final_ro-translation.pdf [2] ROMANIA, TE IUBESC! - PRAPAD IN NUMELE ENERGIEI VERZI https://protvplus.ro/emisiuni/romania-te-iubesc/episodul/1618-romania-te-iubesc-prapad-in-numele-energiei-verzi [3] PATRES Producătorii de energie hidro vor intra în faliment datorită taxelor solicitate de Apele Române https://www.agerpres.ro/economic-intern/2021/02/16/patres-producatorii-de-energie-hidro-vor-intra-in-faliment-din-cauza-taxelor-percepute-de-apele-romane--662315 [4] Hidrocentrale construite https://www.arcgis.com/apps/MapSeries/index.html?appid=ce0b7dd5d70c40edb8973382f2df2e3b# [5] Energia solară, oficial, cea mai ieftină sursă de electricitate din istorie https://www.go4it.ro/content/stiinta/energia-solara-oficial-cea-mai-ieftina-sursa-de-electricitate-din-istorie-19160629/ [6] Harta europeană a barierelor de migrație înlăturate https://damremoval.eu/dam-removal-map-europe/ [7] Comisia Europeană https://ec.europa.eu/commission/presscorner/detail/en/QANDA_20_886 ENGLISH Title: STOP financing the construction of new SSHPPs What do you want to achieve: Elimination of funding for “construction of small scale hydro power plants” through Call 1.1 ‘Increased capacity to deliver renewable energy’ – Hydropower, for the Energy Programme in Romania financed under the EEA financial mechanism 2014-2021 Why it is important: The mentioned funding allocates 7.2 million EURO for the refurbishment, and the CONSTRUCTION OF NEW SMALL SCALE HYDRO POWER PLANTS - SSHPPs [1] We have all seen what SSHPPs mean, how wild valleys of the Carpathians have been mutilated and how dry river beds have been left, in order to produce so-called “green” energy [2], because environmental impact assessments are not done correctly, they are shrouded in corruption and there is no control of the responsible authorities such as the Water Basin Administrations, the Environmental Protection Agencies or the National Environmental Guard. In Romania, there are currently 528 SSHPPs with capacities below 4 MW, with a total installed capacity of 468.6 MW, according to the latest data from Transelectrica [3]. This means a production capacity of about as much as a large dam [4]. Well, not only rivers and landscapes are irreversibly destroyed, but these small scale hydro power plants do not even produce much, so the amount of energy produced obtained from new investments could be produced by upgrading existing SSHPPs, with investments not only in new technologies , but also in improving connectivity, so that fish can move again freely on the watercourses. ........................................................ FOR ENTIRE ENGLISH TEXT PLEASE FOLLOW THIS LINK: https://textsaver.flap.tv/lists/3vcf

Deşeurile aruncate la întâmplare ne afectează pe toţi ! Deşeurile ne urâţesc frumoasele zone naturale, ne poluează solul si adesea apele de băut. Ne afectează in primul rand sănătatea publică dar si imaginea in lume.

Poate ca pare ceva minor dar aceste reparatii pot fluidiza traficul auto, reduce consumul de combustibil si reduce poluarea.

Padurea TOPANA este supranumita si PADUREA BERZELOR NEGRE, in ea traind aceste pasarin ocrotite de lege, dar si alte 92 de specii de pasari, 9 specii de liliac, cerbi lopatari si carpatini, veverite, jderi, pisici salbatice, acvile tipatoare mici, egrete, corbi, starci, ciocanitori uriase negre, serpi(sarpele maroniu protejat de lege), salamandre, tritoni, radasca, mai multe specii de croitor, radasca rinocer, orhidee(valea raului Vedea e plina de orhidee), irisul salbatic albastru etc. Tot in aceasta suprafata inca supravietuiesc aproximativ 150 de stejari pedunculati multiseculari (300-800 de ani), precum si un soi rar de garnita supranumita si "abanosul Europei". Din anul 2017 ma lupt cu mafia padurilor, reusind sa opresc, momentan, taierile sa sa particip hotarator, prin denunturi cu probe, la deschiderea a 5 dosare penale, unul aflandu-se la Sectia Urmarire Penala si Criminalistica din Parchetul General. L-am adus in zona pe ministrul COSTEL ALEXE, acesta dand niste ordine clare, dar care nu au fost duse la indeplinire decat partial. Prin avocata lui Agent Green, am deschis unproces civil, in Bucuresti si a fost informata si Comisia Europeana cu privire la aceasta padure. Am vorbit de 8 ori la Radio Antena Satelor, implorand toti factorii de raspundere sa salveze aceasta padure.

A început secarea si antropizarea ultimei zone umede din mijlocul celui mai dens populat cartier al Craiovei, Craiovița Dacă crezi că este o zona plină de mizerie gândește-te cine a adus-o aici. Natura sau nepăsarea omului? Soluția nu este asanarea si distrugerea acestui mediu natural, afectat deja de acțiunea omului. Ceea ce se întâmplă acum are un impact asupra mediului ce nu poate fi evaluat pe termen lung. Studiile arata ca zonele umede sunt de o importanta cruciala pentru absortia de carbon si ecosistemele naturale de care omul depinde. Terenul odată asanat si izvoarele colmatate nu va mai putea fi readus la starea naturală Sau poate ești un aliat al naturii și ai de gând să faci ceva. Care e planul tău pentru viitor?

Biodiversitatea din pajiștile României este distrusă de mulțimea oilor care sunt pășunate și vara și iarna în mod iresponsabil. Dacă în 2001, în România erau 7.776.000 ovine și caprine, în 2013 numărul acestora crescuse la 12.710.000, ca în 2017 să ajungă la 15.828.166 capete. În 16 ani, numărul de animale s-a dublat (creștere de 104%) (sursa: www.madr.ro). Numărul colosal de animale secătuiește pajiștile. În plus, din rațiuni financiare (economisirea furajului), proprietarii de oi au forțat legiuitorii să permită pășunatul și pe timpul iernii. Efectele sunt dezastruoase, covorul vegetal nu mai are când să se regenereze. Dispar florile, ”nu mai sunt plante nobile pe pășune”, observă și fermierii și inginerii agricoli din sate, dar nimeni nu face nimic. Cu toții ignorăm realitatea.

Ariile protejate ale României sunt ultimul refugiu a numeroase specii și ultimele locuri în care se regăsesc habitate naturale și semi-naturale în stare bună de conservare. Scoatere oricăror suprafețe din aceste arii protejate, fără a respecta cerințele legale existente, poate aduce prejudicii semnificative patrimoniul natural și cultural al țării. Inițiativa legislativă se dovedește a fi una total iresponsabilă, având in vedere lipsa unei evaluări reale a impactului pe care aceste acțiuni l-ar putea avea asupra mediului și în lipsa unor studii privind impactul economic si social al degradării ariilor protejate. Atragem atenția asupra art. 6 din Ordonanta Nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice, care prevede ca Instituirea regimului de arie naturală protejată este prioritară în raport cu orice alte obiective. Consideram ca orice demers care periclitează integritatea parcurilor naționale și naturale, ale rezervațiilor constituie un atac la adresa celor mai importante valori ale patrimoniului natural și cultural al țării noastre, iar Parlamentarii României trebuie să fie principalii apărători ai acestor valori. Capitalul natural al României oferă condiții și resurse pentru dezvoltarea armonioasă. Ariile protejate pot și trebuie să devină etaloane de protecție a valorilor naturale și culturale și modele de activități de utilizare responsabilă a resurselor naturale regenerabile. În plus, țara noastră este una dintre cele mai bogate din Europa in ceea ce privește varietatea speciilor si habitatelor. Asigurarea continuității acestor valori este, printre altele si o obligație asumata de tara noastră în calitate de membru al UE. Parcurile naționale, parcurile naturale, rezervațiile si alte arii naturale protejate reprezintă moștenirea pe care am primit-o si pe care trebuie să o transmitem generațiilor viitoare. Economic, rolul acestora in viața noastră nu este încă suficient cuantificat, însă experiența existentă la nivel european și mondial ne arata că aceste arii protejate vor avea o contribuție esențială la dezvoltarea responsabilă a comunităților locale și la economia țării. ➡ CERE DEPUTAȚILOR ȘI SENATORILOR DIN JUDEȚUL TĂU (care au votat această inițiativă legislativă) SĂ O RETRAGĂ! Iată aici lista senatorilor și deputaților care au semnat această inițiativă: • Niță Ilie - senator ALDE; • Ruse Mihai - senator ALDE; • Simionca Ioan - senator ALDE; • Andrușcă Dănuț - deputat PSD; • Anton Anton - deputat ALDE; • Băișanu Ștefan-Alexandru - deputat ALDE; • Banias Mircea-Marius - deputat ALDE; • Borza Remus-Adrian - deputat ALDE; • Budăi Marius-Constantin - deputat PSD; • Calotă Florică Ică - deputat ALDE; • Căruceru Aida-Cristina - deputat PSD; • Cătăniciu Steluța-Gustica - deputat ALDE; • Cîmpeanu Sorin Mihai - deputat ALDE; • Cobuz Maricela - deputat PSD; • Cocoș Vasile - deputat PSD; • Cucșa Marian-Gheorghe - deputat ALDE; • Cupă Ion - deputat ALDE; • Durbacă Eugen - deputat ALDE; • Florea Damian - deputat ALDE; • Furtună Mirela - deputat PSD; • Gerea Andrei Dominic - deputat ALDE; • Ilișanu Claudiu-Augustin - deputat PSD; • Lovin Dumitru - deputat ALDE; • Mușoiu Ștefan - deputat PSD; • Neață Eugen - deputat PSD; • Niță Mihai - deputat ALDE; • Oteșanu Daniela - deputat PSD; • Pop Andrei - deputat PSD; • Popa Ștefan-Ovidiu - deputat PSD; • Surgent Marius-Gheorghe - deputat ALDE; • Toma Ilie - deputat PSD; • Văcaru Alin Vasile - deputat PSD; • Vosganian Varujan - deputat ALDE

Suntem pe locul 7 in UE la resurse materiale si umane, pe ultimele locuri la indicatorii nivelului de trai si lucram jumatate din an pentru a plati taxe si impozite. Pentru ca am tolerat mult, mult prea mult coruptia si incompetenta. Asa se intampla acum cu domnul Octavian Berceanu, fostul Comisar Sef al Garzii de Mediu. Asa se intampla acum cu domnul Octavian Berceanu, fostul Comisar Sef al Garzii de Mediu. Societatea il premiaza, este ambasadorul SUSTENABILITATII, iar guvernul... il demisioneaza ?!? Octavian Berceanu Sustainability Ambassador (interviu integral) https://www.youtube.com/watch?v=wQBsBaWY5ok Hai sa RESPONSABILIZAM persoanele care refuza competenta. Daunele pe care le vom plati pentru nerespectarea normelor de mediu ar fi bine sa fie platite de cei care au fost responsabili, nu de catre noi, CETATENII !