• Contestație colectivă la consultare „PUZ – construire variantă ocolitoare Sibiu Sud”
    A. Probleme, observații și rezerve exprimate de locuitorii/proprietarii din aria studiată a proiectului PUZ – VOSS: ➡ Traseul „Variantei Ocolitoare Sibiu Sud” („VOSS”) propus prin PUZ are un impact negativ fundamental asupra calității vieții locuitorilor comunei Rășinari, prin afectarea calității aerului, care va fi poluat cu noxe și particule în suspensie, prin poluarea fonică (viaductul propus în zona Rășinari e poziționat lângă o zonă de teren intravilan, cu case deja construite și locuite. Astfel, fiecare camion sau mașină care va trece peste rosturile de dilatare va produce un zgomot ce nu poate fi anulat de panouri fonoabsorbante. ➡Traseul VOSS înconjoară rezervația naturală protejată Dumbrava Sibiului și întrerupe culoarele de deplasare ale animalelor sălbatice spre apă și surse de hrană, ceea ce va duce la sporirea atacurilor animalelor sălbatice în zonele locuite (în zonă există o prezență dovedită a animalelor mari precum urși, mistreți și căprioare). Prezența urșilor în zonă a fost semnalată, în nenumărate rânduri, chiar de Consiliul Județean Sibiu, care a instalat panouri de informare, conform cărora, turiștii și cei care folosesc pista de biciclete Sibiu-Rășinari sunt avertizați de prezența urșilor; ➡ În Rășinari, zonă montană prin excelență, terenurile agricole sunt puține și constituie încă, pentru mulți cetățeni, sursa de venit și hrană. ➡ Zona tranzitată din comuna Rășinari este o zonă cu livezi de pomi fructiferi (peste 40 de ani vechime), iar drumul va trece chiar prin mijlocul acestor livezi, afectând producătorii locali și distrugând potențialul comunei de a avea un turism durabil și o dezvoltare armonioasă; ➡ Transhumanța (și cu zona Rașinari) a fost înscrisă în Inventarul național al elementelor vii de patrimoniu cultural imaterial. Transhumanța a intrat în Patrimoniul Cultural Imaterial al Umanității UNESCO. Centura ocolitoare va influența negativ acest patrimoniu cultural imaterial. ➡ Traseul străbate zone de intravilan, la o distanță f. mică față de zone rezidențiale locuite (Versailles, Tropinii noi și vechi), creând un disconfort major rezidenților actuali; ➡ Se fracționează un număr uriaș de terenuri agricole și terenuri destinate construcțiilor; ➡ Este necesară exproprierea unor suprafețe mari de teren, în mare parte proprietate privată, ceea ce va conduce la numeroase litigii în instanță între proprietari și autorități; ➡ De asemenea, PUZ - VOSS impune o zonă de 50 de metri, de o parte și de alta a drumului, unde ridicarea de construcții este interzisă. Practic, se anulează orice fel de potențial de dezvoltare imobiliară a zonei; ➡ Există numeroși cetățeni care s-au împrumutat la bănci pentru a cumpăra terenuri în zona Tropinii, pe care nu le vor mai putea exploata în urma construirii VOSS, iar despăgubirile infime pe care le vor primi nu vor acoperi, probabil, nici dobânda bancară; ➡ În comparație cu celelalte variante de trasee propuse, traseul ales pentru construirea VOSS nu e optim: presupune durate lungi de deplasare și nu generează economii (financiare și de timp) ceea ce contravine obiectivului principal al autorităților, stabilit prin Planul de mobilitate urbană durabilă al municipiului Sibiu și al zonei metropolitane (PMUD), respectiv crearea unui sistem de transport care să asigure obținerea unei mobilități urbane durabile ; ➡ Traseul se suprapune peste terenuri/construcții aparținând M.A.P.N., presupunând obținerea de avize și aprobări suplimentare, care ar întârzia considerabil, sau chiar ar putea împiedica, construcția obiectivului propus. ➡ Ordonanţa nr. 43/1997 privind regimul drumurilor prevede: Art. 37.“pentru descongestionarea traficului în localităţi, protecţia mediului şi sporirea siguranţei circulaţiei pe reţeaua de drumuri expres şi drumuri naţionale europene se vor realiza drumuri de tranzit ocolitoare, situate în afara intravilanului localităţilor, pe baza studiilor de trafic. …,, Din analiza textului de lege rezulta caracterul dispozitiv a textului de lege, și fără niciun dubiu, terenurile situate în UAT Rasinari zona Tropini sunt majoritatea în intravilan, astfel că realizarea centurii prin aceasta zonă este în contradicție cu articolul de lege invocat. ➡ Rășinariul prin excelenta este cunoscut la nivel național ca o localitate ridicată de oierii români la poalele Munților Cindrel, făcând parte din zona istorică cunoscută și sub numele de Mărginimea Sibiului. Din strămoși s-au transmis multe tradiții legate de transhumanță, creșterea și păstoritul oilor; iar la Rășinari poți „degusta” anual, în ultimul week-end din luna august produsele la : „Festivalul Brânzei și al Țuicii”. Păstoritul continuă să reprezinte mijlocul principal de existență al unui număr important de păstori din Rasinari astfel ca aceasta construcție impietează și împiedică în același timp acest mod de viață. ➡ Nerespectarea dreptului la viață privată și de familie, a domiciliului și corespondenței – art. 8 din Convenția europeană a drepturilor omului și a libertăților fundamentale. "(1) Orice persoană are dreptul la respectarea vieții sale ți de familie, a domiciliului său și a corespondenței sale." ➡ Nu este admis amestecul unei autorități publice în exercitarea acestui drept decât în măsura în care acest amestec este prevăzut de lege și dacă constituie o măsura care, într-o societate democratică, este necesară pentru securitatea națională, siguranța publică, bunăstarea economică a țării, apărarea ordinii și prevenirea faptelor penale, protejarea sănătății și a moralei, ori protejarea drepturilor și libertăților altora”.
    939 din 1.000 Semnături
    Inițiat de Locuitori Sibiu Rasinari
  • Investigatia procedurii achizitiilor vaccinurilor anti-Covid in Romania si in UE
    Sunt costuri mult prea mari pentru achizitia si distrugerea vaccinurilor anti-Covid. Acestea nu mai sunt necesare. Noi, cetatenii, platim pentru ele.
    10 din 100 Semnături
    Inițiat de Sebastian Paraoanu
  • Salvați aurul negru al Techirghiolului
    Exploatarea unor resurse nu trebuie să ducă la dispariția unor comunități, ci dimpotrivă, la dezvoltarea acestora.
    211 din 300 Semnături
    Inițiat de FERENTINO NARCIS GAIDARGIU
  • Solicităm distribuirea aparatelor medicale necesare pacienților diabetici în farmaciile comunitare
    Senzorii Dexcom G6 sunt printre cei mai preciși senzori de monitorizare continuă a glicemiei din lume cu o valoare generală MARD[1] de 9% și o valoare incredibilă de 7,7%[2] pentru pacienții pediatrici, au o durată de viață de 10 zile și nu necesită calibrări. Sunt senzorii pe care îi folosesc în sistemul de pancreas artificial Loop pentru fiul meu și alături de mine sunt alte zeci de mii de pacienți sau îngrijitori români care aleg să cumpere din buzunarul propriu acești senzori, deși plătesc contribuții sociale de sănătate. O calitate asemănătoare sau chiar mai mare o au senzorii FreeStyle Libre 2 și 3, Dexcom G7, dar pe care nu am avut ocazia să îi utilizez mai îndelungat. Unul dintre motive pentru care nu îi pot folosi încă este acela că ei nu sunt disponibili oficiali în România, așa cum se întâmplă în restul Uniunii Europene. Un alt mare avantaj al senzorilor mai sus menționați, Dexcom și FreeStyle Libre, este costul redus. Spre exemplu, în Bulgaria, costul care asigură necesarul lunar de senzori Dexcom este de aproximativ 564 lei, pentru varianta de abonament trimestrial[3]. Este mai ieftin să cumperi acești senzori decât să cumperi bandelete de testare. Cetățenii bulgari beneficiază nu doar de cei mai preciși senzori de monitorizare continuă a glicemiei, ci și de suport tehnic local, aplicații de smartphone în limba bulgară și de garanție pentru senzorii achiziționați. Plata și abonamentele pentru acești senzori se pot face online și să plătesc de către client sau pot fi de asemenea decontați de către casele de asigurări de sănătate din Bulgaria. Aceleași beneficii sunt și pentru cetățenii din Marea Britanie, Estonia[4], Letonia, Lituania[5] care au costuri de aproximativ 576 lei[6] pe lună pentru a avea acces constant la senzori Dexcom One de monitorizare continuă a glicemiei. Costul anual pentru monitorizarea continuă a glicemiei cu intermediul senzorilor Dexcom One este astfel de 6.768 lei, adică aproximativ 1.370€. Costul unui senzor de monitorizare continuă a glicemiei FreeStyle Libre 3 este de 60€ și care ține 14 zile, aproximativ 290 de lei. Astfel costul anual ar fi de 6.960 lei. Monitorizare cu senzori FreeStyle Libre pe un an de zile duce la un cost de 1.500€. Sunt cele mai mici costuri din lume la o asemenea calitate și precizie. Niciunul dintre producătorii aceștia nu sunt disponibil oficial în România. Compania Abbott Diabetes Care este înregistrată oficial în România[7] precum și în celelalte țări europene, în schimb Abbott Diabetes Care nu comercializează la noi senzorii de monitorizare continuă a glicemiei așa cum se întâmplă în celelalte țări europene. Până și statul Luxemburg, cu o populație de aproximativ 630.000 de cetățeni, are propriul site online de distribuție al senzorilor FreeStyle Libre[8] de monitorizare continuă de glicemie. Un alt mare avantaj al senzorilor Dexcom și FreeStyle Libre, pe lângă cele enumerate, este ușurința cu care pot fi folosiți în sistemele de pancreas artificial. O parte semnificativă a părinților din România cu copii diagnosticați cu diabet tip 1, eligibili și prioritari în Programul Național de Diabet Zaharat, aleg senzorii Dexcom G6 sau FreeStyle Libre 1/2/3 deoarece aceștia pot fi utilizați cu ușurință în sistemele de pancreas artificial. La nivel mondial tendința este către sisteme de pancreas artificial în ceea ce privește terapia pacienților diabetici. Pompele de insulină fără fir sunt alt tip de produs de care pacienții din celelalte țări europene beneficiază, și de care din păcate cei din România nu pot beneficia. Pompele de insulină fără fir, bunăoară pompele Omnipod de la Insulet, oferă libertatea de mișcare a copiilor cu diabet, permit practicarea sporturilor de apă sau chiar și o simplă îmbăiere, fără să fie necesară decuplarea pompei de insulină așa cum este necesar la cele cu fir. În restul țărilor membre ale Uniunii Europene senzorii de monitorizare continuă a glicemiei și pompele de insulină se pot cumpăra pe bază de o rețetă eliberată de către un medic din farmacii, sau chiar în absența unei rețete în cazul senzorilor de monitorizare continuă a glicemiei. Prezența mai multor companii de senzori de glicemie și de pompe de insulină în România, așa cum se întâmplă în celelalte state membre ale Uniunii Europene, ar duce la o competiție de prețuri și la o gamă mai largă de produse necesare în ceea ce privește gestionarea diabetului. Așa cum ar trebui să fie firesc într-o piață care se vrea liberă. Conform articolului 135, alineatul (1) din Constituția României „Economia României este economie de piață, bazată pe libera inițiativă și concurență.”. În următorul alineat, (2), scrie că „Statul trebuie să asigure libertatea comerțului, protecția concurenței loiale, crearea cadrului favorabil pentru valorificarea tuturor factorilor de producție”. Este deci rolul statului să se asigure că există competiție pe piața furnizorilor, în beneficiul pacienților și al resurselor bugetare. [1] Mean absolute relative difference (MARD) parameter is used most often to characterize the measurement performance of systems for continuous glucose monitoring (CGM). [2] https://s3-us-west-2.amazonaws.com/dexcompdf/HCP_Website/LBL016597+Rev002+G6+Performance+flyer.pdf [3]https://www.dexcom.com/bg-BG/shop/%D0%BC%D0%B0%D0%B3%D0%B0%D0%B7%D0%B8%D0%BD-dexcom-one/dexcom-one-subscription/STX-DO-SUBSCRIPTION.html [4]https://www.dexcom.com/en-EE/shop/dexcom-one-shop/dexcom-one-subscription/STX-DO-SUBSCRIPTION.html [5]https://www.dexcom.com/lt-LT/shop/%E2%80%9Edexcom-one%E2%80%9C-parduotuv%C4%97/dexcom-one-subscription/STX-DO-SUBSCRIPTION.html [6] https://uk.store.dexcom.com/en-GB/dexcom-one/BUN-DO-90D.html [7] https://www.diabetescare.abbott/worldwide-locations/contact.romania.html [8] https://www.freestylelibre.lu/libre/
    8.668 din 9.000 Semnături
    Inițiat de Sergiu Fîntîneru Picture
  • Spunem NU majorării pedepselor pentru posesia de substanțe în vederea consumului!
    PL-x 430/2022 [1] propune creșterea pedepselor pentru infracțiunile legate de droguri: posesia în vederea consumului, traficul de droguri, tolerarea consumului ilicit în diverse locuri. Astfel de măsuri punitive s-au dovedit însă ineficiente sau chiar dăunătoare pentru consumatorii de droguri și sunt în discordanță cu numeroase studii care arată că nu există nicio corelație între creșterea pedepselor și scăderea nivelului de consum de droguri [2]. În schimb, tocmai renunțarea la pedepsele penale (dezincriminarea posesiei de substanțe pentru consum propriu) determină scăderea numărului de consumatori problematici - acei consumatori care ajung să sufere de probleme medicale, sociale sau penale din cauza consumului - nefiind incriminate, persoanele care consumă substanțe sunt determinate să caute ajutor în caz de nevoie. Tocmai prin retragerea pedepselor penale, dezastrele sociale și medicale sunt reduse semnificativ, iar consumul general al substanțelor nu crește mai mult decât în țările care mențin prohibiția. [3] Deloc întâmplător, majoritatea țărilor europene optează pentru dezincriminare, descarcerare, clasarea dosarelor sau oferirea de asistență medicală/psihologică consumatorilor de substanțe, iar rezultatele sunt considerate succese răsunătoare. [4] În aceeași notă, și strategia Uniunii Europene privind drogurile încurajează existența a unor măsuri alternative închisorii pentru persoanele care sunt prinse cu substanțe în cantități mici, pentru uz personal. Proiectul propus de lege ar implementa exact opusul: ar crește pedepsele și elimina existența amenzilor pentru posesia în cantități mici. [5] Proiectul este în contradicție și cu recomandările ONU. După cum au recunoscut statele membre ONU în documentul final al Sesiunii Speciale a Adunării Generale din 2016 privind problema mondială a drogurilor, dependența de substanțe este o afecțiune medicală complexă, multifactorială și cronică, care poate fi prevenită și tratată. Recomandările ONU susțin promovarea unor măsuri alternative la pedeapsa cu închisoarea pentru consumul și posesia de droguri și schimbarea legislației, a politicilor și practicilor naționale care amenință sănătatea și drepturile omului. Măsurile punitive deviază eforturile instituțiilor și resursele publice de la serviciile de asistență medico-psiho-socială pentru dependența de droguri exclusiv către reducerea cererii. [6] Consiliul Superior al Magistraturii atrage atenția, în opinia sa pe marginea propunerii legislative, că aceste schimbări nu respectă viziunea din spatele Noului Cod Penal: “înăsprirea tratamentului sancționator în această materie nu este în concordanță cu întreaga filosofie a actualei legislații penale”. [7] Mai mult, propunerea legislativă este nefundamentată, chiar dacă formal există o expunere de motive. O investigație jurnalistică a arătat că expunerea de motive a fost pur și simplu copiată. [8] Aceasta conține o înșiruire de prejudecăți și stereotipuri despre „dependentul de droguri”. Cităm astfel: „Indiferent de cauză, dependentul de droguri este o persoană care este prinsă emoțional și fizic de droguri și a cărui viață este centrată în jurul obținerii acestor droguri. Dependența îl afectează pe toate planurile: fizic, emotional, socio-profesional și spiritual.” Dincolo de filozofia penală și lipsa de fundamentare, stă realitatea despre numărul capturilor de droguri de maxim 5 grame (cantități destinate cel mai probabil consumului propriu) și al soluțiilor dispuse de DIICOT și instanțe, așa că nu întâmplător CSM face acele remarci. 80% din numărul total al capturilor DIICOT din ultimii 4 ani este pentru cantități de substanțe mai mici de 5 grame. [9] Aproape jumătate dintre dosarele DIICOT sunt pentru deținerea în vederea consumului, DAR pentru cele mai multe dintre cazurile de deținere pentru consum, soluția este de renunțare la urmărirea penală. [10] De ce ne pierdem așadar vremea și resursele încercând să creăm o nouă categorie de deținuți, când toate aceste resurse penale și judiciare ar fi mai bine direcționate către alte cauze - infracțiuni violente, infracțiuni motivate de ură, corupție - sau pentru a reuși să rezolvăm mai rapid dosarele aflate deja în instanță? De ce nu ne uităm la exemplele de bună practică de la nivel european sau internațional? De ce nu ascultăm de specialiști, de ce nu cerem și nu ne uităm la date? — —- — Note: [1]- Camera Deputaților, PL-x nr. 430/2022 [2] Global Commission on Drug Policy, Rapoarte: 2018, 2019, 2020, 2021; Transform, 2015, The War on Drugs: Harming, not protecting young people; UN, End ‘war on drugs’ and promote policies rooted in human rights [3] Benfer, I. et al., The impact of drug policy liberalisation on willingness to seek help for problem drug use: A comparison of 20 countries [4]- Greenwald, Drug Decriminalization in Portugal: Lessons for Creating Fair and Successful Drug Policies [5] Consiliul European, EU Drugs Strategy 2021-2025 [6] ONU- Outcome Document Of The 2016 United Nations General Assembly Special Session On The World Drug Problem; ONU- United Nations System Common Position Supporting the Implementation of the International Drug Control Policy Through Effective Inter-agency Collaboration [7] Camera Deputaților, PL-x nr. 430/2022, Avizul Consiliului Superior al Magistraturii [8] Libertatea, PNL vrea să împiedice consumul de droguri cu mai mulți ani de închisoare. Motivarea inițiativei de a mări pedepsele, plagiată de pe site-ul unui centru penticostal pentru dependenți [9] PressOne, DIICOT nu susține înăsprirea pedepselor pentru consumatorii de droguri din România [10] Conform informațiilor oferite de DIICOT la cererea senatoarei Florina Presadă în 2020
    5.562 din 6.000 Semnături
    Inițiat de Asociația Sens Pozitiv
  • Verificarea nitraților și nitriților din fructe și legume
    Cu toții suntem afectați de lipsa de implicare a autorităților in acest fenomen. Prezenta nitriților și nitraților in concentrații foarte mari afectează pe toți, fie că discutăm de copii, părinți sau bunici. Deteriorarea stării de sănătate a populației făcută deliberat este de neconceput. Avem dreptul să știm ce consumăm și mai ales să amendăm asemenea comportament.
    21 din 100 Semnături
    Inițiat de Cristian Romeo Arsene
  • Fumatul INTERZIS, in spatiile INCHISE, pentru utilizatorii TIGARILOR ELECTRONICE!
    Pentru ca tigaretele electronice sunt daunatoare, desi poate nu par, atat pentru cei care le utilizeaza, cat si pentru cei care se afla in preajma celor care le folosesc. Am si adresa de la Ministerul Sanatatii prin care mi se confirma faptul ca tigaretele electronice contin substante toxice care pot creste riscul de cancer, boli cardiovasculare sau pulmonare. Am si o colega care utiliza la greu tigari electronice (ca am inteles ca ele nu se fumeaza, ci se vapeaza..) pana ce a aflat de la doctor ca ametelile pe care le avea se datorau lor..Solutia: a renuntat la ele! Daca pe afara (restul UE..) nu ma intereseaza daca se interzice utilizarea lor, as dori ca macar in Romania sa facem ceva in sensul interzicerii utilizarii lor in spatiile inchise. Pot iesi afara ca si ceilalti fumatori, daca nu tin la sanatatea lor, dar nu trebuie sa fie expuse si alte persoane la substantele toxice degajate de tigarile electronice.
    56 din 100 Semnături
    Inițiat de Florin Radulescu
  • STOP ambroziei în Șendreni
    Ambrozia, prin efectele pe care le are asupra unui număr tot mai mare de persoane, reprezintă o reală problemă de sănătate publică. Cerem măsuri active pentru evitarea instalării și răspândirii buruienii ambrozia pe terenurile intravilane sau extravilane, indiferent de forma de proprietate a acestor terenuri, iar în cazul prezenței acesteia, măsuri active pentru eliminarea ei. 𝐒𝐢𝐦𝐩𝐥𝐚 𝐢𝐧𝐬𝐭𝐢𝐢𝐧𝐚𝐫𝐞 𝐚 𝐮𝐧𝐮𝐢 𝐩𝐫𝐨𝐩𝐫𝐢𝐞𝐭𝐚𝐫/𝐜𝐨𝐧𝐜𝐞𝐬𝐢𝐨𝐧𝐚𝐫 𝐝𝐞 𝐭𝐞𝐫𝐞𝐧 𝐢𝐧𝐟𝐞𝐬𝐭𝐚𝐭 𝐜𝐮 𝐚𝐦𝐛𝐫𝐨𝐳𝐢𝐞 𝐍𝐔 𝐄𝐒𝐓𝐄 𝐒𝐔𝐅𝐈𝐂𝐈𝐄𝐍𝐓𝐀 !
    50 din 100 Semnături
    Inițiat de gheorghe stefanache
  • Registrul naţional al pacienţilor cu boli cauzate de poluare
    Un registru al pacienţilor cu boli care sunt cauzate sau agravate de poluare ar asigura un acces mai rapid la un diagnostic corect şi la tratamentul necesar. Medicii specialişti susţin că un registru de acest fel i-ar ajuta în gestionarea bolilor determinate de acest factor periculos. Astfel vorbim de mai puţină suferinţă şi o calitate a vieţii mai bună.
    223 din 300 Semnături
    Inițiat de StiriMed .ro
  • Dorim acces la vaccinul HPV
    Pentru a nu mai avea atâtea femei bolnave de aceasta boală. Pentru a nu mai fi primii din Europa la numărul de cazuri și decese din cauza cancerului de col uterin. Pentru a informa cât mai multe lume de importanța prevenției.
    1.970 din 2.000 Semnături
    Inițiat de Adriana Ghita Picture
  • STOP abandonului, vrem sterilizări!
    Singura metoda eficienta pentru reducerea numarului de caini abandonati, prevenirea inmultirii necontrolate si a suprapopularii, precum si disparitia eutanasierii in adaposturile publice si private, este sterilizarea. STERILIZAREA SALVEAZA VIETI!
    228 din 300 Semnături
    Inițiat de Camelia Grosu
  • Redeschiderea Spitalului Clinic de Boli Infectiose Constanta
    Ar trebui sa se alature intrucat sistemul medical are oricum mult de suferit, pacientii la fel, iar a tine in continuare Spitalul acesta inchis, nu este o rezolvare a problemelor ce au dus la izbucnirea incediului.
    16 din 100 Semnături
    Inițiat de MUSTAFA ERDAL