• Executarea pedeapsei la domiciliu doar cu prestarea muncii în folosul comunității.
    Pedeapsa la domiciliu neînsoțită obligatoriu de muncă este de fapt o batjocură la adresa oamenilor cinstiți. Deținuții fiind obligați să presteze munca în mijlocul celor care îi cunosc vor contribui la descurajarea corupției, vor avea și ei o viață asemănătoare cu concetățenii cinstiți care merg zilnic la muncă. Li se va acorda și șansa să își răsplătească concetățenii cărora le-au creat prejudicii prin faptele lor, prestând la vedere o muncă utilă comunității.
    52 din 100 Semnături
    Inițiat de Viorel Mecheş
  • Scuze publice pentru familiile monoparentale!
    Familia mea are în componență un singur adult și doi copii. În această situație se află și alte câteva sute de mii de familii în România care, din diferite motive (deces, divorț), au în componență un singur adult ce are grijă de unul sau mai mulți copii. Familiile monoparentale se confruntă cu dicriminări continue și constante în societate. În fiecare zi ne întâlnim cu situații care ne afectează nu doar emoțional, uneori și financiar, atât pe noi cât și pe copiii pe care îi avem în grijă. Impactul emoțional asupra copiilor poate avea efecte negative de lungă durată asupra acestora, efecte ce se resfrâng asupra dezvoltării armonioase. Este important în primul rând pentru copii să știe că, în ciuda evenimentelor nefericite prin care au trecut (decesul unui parinte, divorțul părinților, dispariția unuia dintre părinți sau abandon), împreună cu celălalt părinte are parte de stabilitate, că face parte în continuare dintr-o familie și că nu îi este afectată creșterea și dezvoltarea. Constituția României Art. 48 alin. 1 arată în prima teză că familia se întemeiază pe căsătoria liber consimțită dintre soți, iar în teza a treia arată că familia se întemeiază pe raportul juridic (drepturile și obligațiile) izvorât din calitatea de PĂRINTE, aici încadrându-se și categoria FAMILIEI MONOPARENTALE, astfel garantată de Constituție. Legea 277/2010 "Art. 2. - (2) Beneficiază de alocație și familia formată din persoana singură și copiii aflați în întreținerea acesteia și care locuiesc împreună cu aceasta, denumită în continuare familie monoparentală. " Semnați pentru a primi scuzele meritate!
    305 din 400 Semnături
    Inițiat de Raluca Zdrobis
  • RIDICATI MASINILE ABANDONATE
    DE CATE ORI NU S-A INTAMPLAT SA NU GASESTI UN LOC DE PARCARE, CA CELE MAI BUNE LOCURI DE PARCARE SUNT OCUPATE CU MASINI ABANDONATE SI TRANSFORMATE IN COSURI DE GUNOI, DEBARALE SAU CAMARE! Si tu esti amendat ca ai parcat in locuri interzise! HAI SA FACEM LOCURI DE PARCARE PRIN RIDICAREA AUTOTURISMELOR ABANDONATE!
    27 din 100 Semnături
    Inițiat de Dan Daniel
  • Protecția minorităților
    Daca părinții lor nu dețin acte de identitate(dar nu exclusiv in acest caz) practic acesti copii sunt condamnați la un destin tragic, preluand stilul disfunctional de viata al părinților lor. Este un cerc vicios care stagnează integrarea necesara si cu mult intarziata a romilor in comunitatea noastra, iar legea nu ajuta cu nimic. Amenzile nu rezolva nimic, mustrarile nici atat. Cateva sute de copii ajutati de ONG-uri reprezinta doar o picatura insignifianta (dar totusi de apreciat) de bine, intr-un "ocean" de copii suferinzi si practic abandonați de autoritățile pasive si lipsite de o strategie ampla, care sa abordeze complexitatea epidemiei sociale in mod eficient.
    20 din 100 Semnături
    Inițiat de Emilia Stanescu
  • Susținerea dreptului persoanelor surde și cu deficiențe de auz de a învața în limba semnelor
    De câțiva ani, lupta surzilor din România s-a amplificat pentru recunoașterea completă a rolului și a participării lor în societatea românească, de asemeni pentru recunoașterea oficială a Limbii Semnelor Române în Parlament, dar o tăcere profundă și o lipsă de cunoaștere încă înconjoară viețile oamenilor surzi. Opiniile surzilor sunt adesea neglijate de societatea romanească, ca și cum situația lor de handicap i-ar împiedica să aibă acces deplin la dezbaterile intelectuale sau politice. Surzii gândesc chiar dacă nu vorbesc!!! In accesibilitatea în ceea ce privește comunicarea informațiilor în viața de zi cu zi este ceea ce generează multe consecințe dezastruoase pentru integrarea surzilor în societate. În formarea copiilor surzi, educația școlară este foarte importantă. În ultimii ani, rata de promovabilitate a elevilor surzi este foarte scăzută. Au fost inițiative, petiții și propuneri cu privire la schimbarea curriculum școlar, a programei de bacalaureat și la adaptarea subiectelor de capacitate și bacalaureat care să fie elaborate special pentru elevii surzi, însă până acum nu a apărut nici o schimbare. Elevii surzi prezintă dificultăți de înțelegere a cerințelor și a problemelor din examene, iar majoritatea sunt depunctați pentru exprimarea scrisă. Elevii surzi sunt cei mai dezavantajați fața de elevii auzitori la examenele de capacitate și bacalaureat, în special la disciplina limba și literatura română, deoarece ei se exprimă în limba lor maternă, limba semnelor. Și implicit, efectele sunt dezastruoase pentru că mulți surzi nu au șansa să termine o școală, să urmeze o facultate și nici să se angajeze în domeniu, fiind nevoiți să trăiască cu venituri foarte mici și să fie discriminați în educație, la locul de muncă și în societate. Li se încalcă cele mai importante drepturi! Și de asta vă rugăm, domnule Chiotan, să vă preocupați în primul rând! În România, cifrele surdității variază în funcție de vârsta la care apare surditatea. Acest handicap este adesea înțeles greșit sau perceput prost de întreaga societate română. Numeroase publicații științifice din străinătate afirmă că limba semnelor în cazul persoanelor surde generează patru funcții importante: • instrument de comunicare: persoana surdă folosește limbajul semnelor pentru a primi și a transmite mesaje, în oral și în scris, adică să răspundă diferitelor cerințe de informare, imaginație etc; • instrument de gândire: limbajul semnelor permite persoanei surde să se numească, identifice, să exploreze, să verbalizeze, să specifice, să organizeze și să conceptualizeze diferitele aspecte ale realității; • instrument de învățare: utilizarea limbajului semnelor permite persoanei surde să testeze în primul rând înțelegerea despre lumea din jur, precum și funcționarea limbajului semnelor. În plus, atunci când învață, persoana surdă dezvoltă un repertoriu al strategiilor de învățare care îi permit să devină un elev autonom; • instrument de construire al identității: limbajul semnelor permite persoanei surde să facă parte din realitatea socială, să se înțeleagă, să se adapteze valorile culturale de care este atașată. Prin limbajul semnelor persoana surdă se afirmă ca identitate, poate exterioriza realitatea și poate descrie ceea ce o înconjoară.
    1.115 din 2.000 Semnături
    Inițiat de Asociația Națională a Interpreților Autorizați în Limbaj Mimico-Gestual Picture
  • Ne-am săturat de politizarea învățământului!
    Fiecare schimbare politică din ultimii 15 ani a adus cu sine schimbări în structurile învățământului din Ialomița. S-au înlocuit conducători ai Inspectoratului Școlar Județean, ai inspectorilor școlari și ai directorilor. Nicio funcție de conducere obținută corect prin concurs nu a fost în siguranță. Această lipsă de respect și corectitudine ne afectează pe toți! Elevii, părinții și cadrele didactice suferă de lipsa continuității, de lipsa unei responsabilități a deciziei. Dorim revenirea doamenlor Luminița Barcari și Steluța Mitrea pentru că acestea au respectat mandatele obținute și nu au schimbat oameni în funcție de criterii politice. Dorim profesionalizarea învățământului și încetarea tratării educației ca un instrument politic. Valoarea unui manager este dată de către ablitățile sale demonstrate prin concurs și nu prin culoarea politică a acestuia! Dorim solidarizarea tuturor ialomițenilor cu această cauză și o evaluare corectă a inspectoarelor generale de la Ialomița! În România suntem într-o criză a educației de peste un deceniu. Suntem în top la analfabetism funcțional. Suntem în pană de profesioniști care să își stăpânească meseriile. Suntem lipsiți de dotările necesare în școli care să faciliteze educația. Tineretul ne fuge din țară pentru a se educa în state unde guvernanții văd valoarea adăugată a unei populații educate. Haideți să oprim degradarea sistemului de învățământ! Monitorul Social ne arată simplu unde este România în comparație cu alte țări din Europa. Haideți să nu fim mai prejos de polonezi sau spanioli. https://monitorsocial.ro/content/uploads/2015/04/2015-10.jpg https://monitorsocial.ro/indicator/educatie-bani-putini-rezultate-slabe/
    177 din 200 Semnături
    Inițiat de Marius Dorinel Boitan Picture
  • Profesorii perchezitioneaza elevii in cautarea telefoanelor
    Sunt liceeana, iar in timpul orelor, profesorii ne pun sa intram pe dictionarele online deoarece nu mereu dispunem de cele materiale. De exemplu profesorul de istorie care se asigura de fiecare data ca gasim inca din clasa materialele necesare noua. Multe informatii pe care le gasim sunt eronate, insa dansii se asigura ca sunt corecte punandu-ne sa cautam inca din clasa, in ultimele 5 minute de curs. Profesorii ne perchzitioneaza zilnic ca sa se asigure ca le-am pus in "locul amenajat" apoi aruncate in catedra fara incuietoare. Sa fim seriosi oameni buni, asa am ajuns?
    20 din 100 Semnături
    Inițiat de Andreea Deea002
  • Vrem să mergem la școală!
    Din cauza administrării deficitare a mobilității comunei Lumina, cei afectați ajung cei mai mici și vulnerabili. Printre ei se numără copiii din localitate, care trebuie să ajungă la școală și grădiniță printre câini, prin drumuri de pământ și în condiții meteo care fac utilizarea infrastructurii dificila, mai ales ca majoritatea nu își permite să utilizeze mașina personală, iar transportul public trece doar prin centru. În acest sens, propunem administrației locale să genereze soluții pentru situația creată - transport de copii pentru că aceștia să poată ajunge în siguranță la școală. De aceea am creat o petiție, depusă deja la Primăria Lumina, alături de petiția online, ca factor de inițiativă pentru autoritățile publice.
    55 din 100 Semnături
    Inițiat de Veronica Enușcă
  • Solicităm adoptarea de urgență a unor măsuri pentru siguranța victimelor violenței în familie
    Vineri, 26 ianuarie, Nicoleta Botan a fost înjunghiată de fostul partener împotriva căruia obținuse un ordin de protecție. Atacul a avut loc în grădinița din București unde Nicoleta Botan lucra și unde se aflau și cei doi copii ai săi. Femeia a murit la scurt timp după atac. În aceeași săptămână, o altă femeie, Alexandra Marin, a fost înjunghiată de fostul partener, militar, în timp ce se afla într-un coafor din Titu și a decedat la scurt timp. Fosta soție a militarului a declarat că l-a reclamat de nenumărate ori la poliție, fără ca poliția să fi luat măsuri, și consideră că se află în viață pentru că a luat decizia de a fugi din țară. Proiectul de lege pentru modificarea și completarea Legii nr 217/2003 vizează introducerea ordinului de protecție provizoriu (art.52, Convenția de la Istanbul), emis de polițist, în baza unui instrument eficient de evaluare, la constatarea faptei de violență, care să asigure o protecție reală și rapidă, asigurarea accesului victimelor violenței la justiție, precum și bugetarea adecvată a adăposturilor și serviciilor de consiliere și suport. Acest proiect de lege a fost semnat de membrii cabinetului anterior și urmează să fie semnat din nou de către membrii noului cabinet pentru a fi apoi transmis către Parlament. Introducerea unor brățări electronice de monitorizare a agresorilor, împotriva cărora s-a obținut un ordin de protecție, împreună cu adoptarea unor proceduri de lucru ale Poliției Române cu privire la normele de implementare și supraveghere a ordinelor de protecție sunt două măsuri concrete, care pot fi adoptate pentru siguranța victimelor violenței în familie.
    5.448 din 6.000 Semnături
    Inițiat de Andreea Braga
  • Legea privind referendumul local pentru demiterea primarului este neconstituțională
    În România, legislația privind referendumul local este neclară, imprecisă, imprevizibilă și, pe cale de consecință, neconstituțională. Curtea Constituțională deja a sesizat aceste aspecte și a subliniat că reglementarea sau modificarea condițiilor referendumului este de competența exclusivă a legiuitorului, doar că, legiuitorul a avut alte preocupări în ultimii 4 ani. Neclară? Pentru că reglementarea referendumului e instruită în 2 legi diferite. Deși în legea tehnicii legislative este interzisă instituirea acelorași reglementări în mai multe articole/ alineate din același act normativ, ori în două acte normative diferite, în România reglementarea referendumului o găsim în legea Administrației publice locale 215/2001 și în legea 3/2000 privind organizarea și desfășurarea referendumului. Imprecisă? Legea 215/2001: referendumul trebuie solicitat de 25% dintre locuitorii cu drept de vot; validat dacă se prezintă jumătate + unu din locuitorii cu drept de vot Legea 3/2000: referendumul este valabil dacă participă 30% din numărul persoanelor înscrise în listele electorale; validat dacă 25% din numărul cetățenilor înscriși pe listele electorale permanente exprimă vot valabil. E lesne de văzut cum aceste reguli sunt diferite, lucru care determină ca organizarea unui referendum local să fie foarte dificilă. Imprevizibilă? Legea 215/2001 vorbește despre cetățenii cu drept de vot în timp ce legea 3/2000 vorbește despre persoanele înscrise pe listele electorale permanente. Numărul cetățenilor cu drept de vot NU este egal cu numărul cetățenilor înscriși pe listele electorale permanente. Paradoxul referendumului în România? A declanșa un referendum local este de două ori mai greu decât a valida același referendum. Numărul de semnături necesare pentru declanșare, astăzi, este dublu față de numărul de voturi necesar validării unui referendum. De asemenea, în cazul prezenței minime legale la vot, un referendum este validat de jumătate din oamenii care au semnat pentru declanșarea unui referendum (12,5%+1) În concluzie, dreptul de a declanșa un referendum local pentru demiterea primarului există doar teoretic, în comunitățile mari acest lucru a devenit imposibil. Exercitarea suveranității prin referendum este practic interzisă prin lege.
    1.019 din 2.000 Semnături
    Inițiat de George Epurescu
  • Cere protecția victimelor violenței sexuale și responsabilizarea agresorilor
    Constatăm agravarea fenomenului de violență sexuală cu victime minore. În ultimele săptămâni presa a reflectat un număr alarmant de cazuri de viol, viol în grup și agresiune sexuală, cazuri în care victima este minoră. O trăsătură îngrijorătoare care accentuează mai mult caracterul de pericol social al faptei este înregistrarea violului și distribuirea imaginilor pe rețelele sociale. În comunicatele de presă ale DIICOT numai din ultima lună sunt prezentate 8 cazuri ce conțin atât violuri împotriva minorilor, cât și pornografie infantilă. Numărul mare de dosare cu fapte de violență sexuală înregistrate numai în ultima lună la nivelul instanțelor din România este alarmant. Aceasta nu este nici pe departe dimensiunea corectă pentru că dosarele în care sunt implicați minori, precum recentul caz de la Vrancea, nu sunt publice în sistemul ECRIS. De asemenea ridică un semn de întrebare situațiile în care, în astfel de dosare, suspecții sau inculpații agresori sexuali sunt judecați în stare de libertate, crescând astfel riscurile la care este expusă victima. Eliberarea acestora, mai ales a celor înregistrați în materialele pornografice, duce la creșterea riscurilor de intimidare a victimei, repetarea faptei, răzbunare și, la nivelul societății, transmite mesajul că faptele de această natură nu reprezintă un pericol social. Convenţia Consiliului Europei privind prevenirea şi combaterea violenţei împotriva femeilor şi a violenţei domestice (Convenția de la Istanbul), intrată în vigoare în România la 1 septembrie 2016, prevede în art. 56, alin. 1, literele a-i și alin. 2 răspunderea statului de a lua măsuri în vederea protecţiei victimelor, precum şi protecţiei familiilor lor şi a martorilor faţă de intimidare, represalii şi victimizare repetată și, în mod deosebit, protecția copilului victimă căruia “trebuie să îi fie oferite, dacă este cazul, măsuri de protecţie speciale, luând în considerare cele mai bune interese ale copilului.”
    600 din 800 Semnături
    Inițiat de Andreea Braga
  • Nu am plecat ca să dispărem : Diaspora își cere dreptul la reprezentare echitabilă
    • Diaspora românească a crescut continuu de la an la an, ajungând să depășească 15% din populație; • Românii din Diaspora sunt reprezentați prin mult prea puțini parlamentari – actual cca. 12% din numărul legal cuvenit; • Există carențe în raportările INS folosite la calcularea numărului de fotolii de parlamentar, conform legii. Din acest motiv, calculele sunt în mod necesar eronate și nu respectă legea; • Accesul la datele oficiale asupra numărului de cetățeni români din Diaspora este posibil.
    1.694 din 2.000 Semnături
    Inițiat de Rezist Zürich Picture