Este strigător la cer ca in 2020 o tara membra UE sa nu dispuna de site-uri e-commerce pentru muzee și atracții turistice cu vanzare de bilete on-line . Nu avem un program puternic de promovare ( nimic nou aici) . Pierdem zeci , sute de milioane de euro pe an din doua motive: 1. Turistul nu este informat corect despre fiecare locație in parte. 2. Romania are peste 3500 de muzee și atracții turistice in tara , majoritatea aparținând de consiile județene care blochează orice forma de plata a biletelor in afara de plata cu numerar. Avem mai putin de 10 muzee in toata tara care accepta alternativ plății cu numerar și plata cu cardul , evident asta duce la sifonarea a milioane si milioane de euro anual . Probabil cel mai important aspect in aceasta perioada este căutarea de soluții optime pentru a stoparea pandemiei , distantarea sociala etc , accesul în muzee fiind restrictionat pentru a nu aglomera locațiile. Achiziționarea de bilete on-line este singura soluție de bun simț in acest mod reducând considerabil posibilele aglomerații la casele de bilete . Functioneaza perfect peste tot în lume , noi suntem printre puținele tari unde turistul este obligat sa plătească numerar ceea ce creează o mare problema și nu de putine ori renunțarea la a achiziționa biletul de acces a respectivei locații.

În momentul de față, spre deosebire de alte orașe sau comune, ședințele Consiliului Local Oradea nu sunt transmise în mediul online. Avem nevoie de acest lucru, pentru ca cetățenii Municipiului Oradea să poată afla proiectele dezbătute și hotărârile luate, de către consilierii Municipiului Oradea dar și modul în care votează consilierii fiecărui partid politic. Fie că votează un proiect, bugetul sau schimbarea organigramei, cetățenii acestui oraș trebuie să fie la informați cu privire la ce se întâmplă în consiliulul local și cum sunt reprezentați de cei pe care i-au ales, peste 70 de mii de orădeni. Ne dorim să știm care sunt viitoarele proiecte ale orașului dar și cum votează aleșii locali.

Documentele din Arhivele Naționale sunt mai vechi de 100 de ani și hârtia se fărâmițează, cerneala se estompează, se șterge treptat și riscăm să pierdem acte valoroase pentru viitorul României dacă nu SE DIGITALIZEAZĂ DOCUMENTELE DIN ARHIVELE NAȚIONALE. Ungaria are arhivele pe microfilme încă din iulie 1962.

În anii 2017 / 2018 PNL, aflat atunci în opoziție, propunea în parlamentul României un proiect legislativ extraordinar de simplu și totodată extraordinar de util oricărui cetățean și anume: interzicea oricărei instituții să mai poată solicita unui cetățean documente privind informații pe care o altă instituție le deține deja. Acest proiect nu a trecut de parlament la vremea respectivă, fiind respins atât în Senat cât și în Camera Deputaților. Proiectul de lege a fost propus spre dezbatere în Senatul României prin adresa nr. Bp 607 / 29.11.2017, disponibilă aici: https://senat.ro/legis/PDF/2018/18L101AD.PDF. Detalii complete despre proiect pot fi găsite online pe site-ul Senatului, aici: https://senat.ro/legis/lista.aspx?nr_cls=L101&an_cls=2018 De asemenea, proiectul de lege a fost propus spre dezbatere și Camerei Deputaților fiind înregistrat cu nr. PLX 275 / 02.05.2018, disponibil online pe site-ul Camerei deputaților aici: http://www.cdep.ro/pls/proiecte/upl_pck2015.proiect?idp=17072. Proiectul a fost prezentat și în presa vremii. Exemple: 1. https://www.libertatea.ro/stiri/legea-anti-birocratie-depusa-la-parlament-nicio-institutie-nu-va-mai-avea-voie-sa-ceara-documente-existente-deja-sistemul-public-2062784 2. https://www.bugetul.ro/legea-care-pune-la-punct-institutiile-publice-ce-trebuie-sa-stie-milioane-de-romani/ 3. http://m.cugetliber.ro/stiri-politica-pnl-a-lansat-o-petitie-orban-semnati-pentru-legea-anti-birocratie-331269 4. https://www.sursazilei.ro/lege-antibirocratie-ce-nu-vom-mai-fi-obligati-sa-prezentam-institutiilor-publice/ 5. http://www.ziare.com/politica/lege/proiect-anti-birocratie-institutiile-publice-nu-vor-mai-avea-voie-sa-le-ceara-oamenilor-informatii-existente-in-sistemul-public-1491548 Mai mult decât atât, dl. Ludovic Orban solicita la acea vreme în calitate de lider PNL, într-o petiție online, susținerea acestei propuneri legislative (detalii aici: https://www.agerpres.ro/politica/2017/09/26/pnl-a-lansat-o-petitie-pentru-sustinerea-unor-initiative-legislative-orban-semnati-pentru-legea-anti-birocratie-19-37-20 ), în timp ce în Noiembrie 2019, în calitate de premier de această dată reamintea despre existența unui astfel de proiect legislativ (detalii aici: https://www.wall-street.ro/articol/Politic/246726/ludovic-orban-promite-ca-institutiile-publice-vor-fi-conduse-ca-firmele-private.html#gref). Propunerea a fost inițiată în 2017 de nu mai puțin de 42 de parlamentari, cu o singură excepție toți de la PNL, între care următorii membrii PNL, foști membri ai guvernului Orban în 2019, după cum urmează: - fost viceprim-ministru, dna. Raluca Turcan, - fost ministru al lucrărilor publice, dezvoltării şi administraţiei, dl Ion Ștefan, - fost ministru al justiției, dl. Marian-Cătălin Predoiu, - fost ministru de finanțe, dl. Florin-Vasile Cîțu, - fost ministru al transporturilor, infrastructurii și comunicațiilor, dl. Lucian Nicolae Bode. În cursul anului 2020, propunerea noastră adresată guvernului PNL, condus la acea vreme de dl Ludovic Orban a fost ca guvernul să discute în ședință de guvern și să aprobe cât mai curând, prin ordonanță de urgență, acest proiect respins în 2018 de către parlament. Am făcut această solicitare considerând că noile provocări prin care trece omenirea toată inclusiv România, din cauza crizei de sănătate Covid-19, justifică pe deplin reluarea acestei idei și aprobarea acestui proiect legislativ. De ce era foarte bună această lege ? Exemplu : O primărie care oferă unei familii diverse forme de sprijin financiar și care solicită acestei familii să aducă adeverințe de venit de la ANAF, pune acea familie pe drumuri, în loc să își obțină acest tip de informație singură prin a solicita documentul necesar direct ANAF-ului (cu atât mai mult cu cât în paralel acest tip de informație îl poate obține și prin metode informatice, încă din anul 2012 când ANAF a implementat aplicația PATRIMVEN, disponibilă aici: https://epatrim.anaf.ro/. Schimbul de informații între MFP și autoritățile administrației publice locale pentru crearea depozitului de date comun PatrimVen a fost reglementat prin Ordinul comun al ministrului finanțelor publice nr. 1736/2012 și al ministrului administrației şi internelor nr. 279/2012 privind aprobarea modelului‐cadru al protocolului de cooperare în vederea schimbului de informații între entitățile menționate, dar cum acest ordin comun nu a și obligat primăriile să scutească cetățeanul de drumuri inutile, nici până în 2020 acest mod de lucru informatizat nu a devenit faptic operațional). În cuvintele domnului Ludovic Orban din 2018 (https://www.agerpres.ro/politica/2017/09/26/pnl-a-lansat-o-petitie-pentru-sustinerea-unor-initiative-legislative-orban-semnati-pentru-legea-anti-birocratie-19-37-20) : "Puţine lucruri sunt mai preţioase decât timpul. Timpul trebuie folosit într-un mod plăcut sau util, nicidecum pe la cozi, uşi şi ghişee. Semnaţi şi voi pentru susţinerea 'legii anti-birocraţie!'" Am considerat că o ordonanță de urgență ar obliga instituțiile din România să se informatizeze cu adevărat și într-un ritm mai alert decât o fac de 30 de ani. Răspunsul comunicat însă de către Secretariatul General al Guvernului în vara 2020 a ignorat solicitarea a peste 1000 de semnatari la acea dată, justificând lipsa de a acțiune a guvernului prin ordonanță sau ordonanță de urgență prin faptul că subiectul inițiatvei civice în cauză nu ar fi o urgență. Tot ce solicităm acum guvernului, condus de un premier PNL, cât și parlamentului, condus parțial tot de PNL, este să își ducă proiectul inițiat în 2017 până la capăt și să îl facă să devină o realitate.

Actualmente, pentru a intra in posesia diferitelor documente, romanii din Diaspora trebuie sa se prezinte fizic la ambasade si consulate. In prima faza, se face o programare, poate sa dureze zile sau luni pana prinzi o data libera pentru a cere eliberarea unui document dupa care poti astepta si 3 luni ca sa intri in posesia documentului cerut. In Spania, de exemplu, orice act are valabilitate 3 luni, tu ca cetatean daca ceri un cazier judiciar de exemplu, si astepti 3 luni pentru a-l primi, nu ai rezolvat nimic deoarece nu iti va fi acceptat de institutiile Statului Spaniol, deoarece va fi mai vechi de 3 luni. Practic nu ai fost ajutat cu nimic de Statul Roman. Ambasadele si Consulatele, in Diaspora sunt doar in anumite orase, deci romanii sunt nevoiti sa se deplaseze uneori si 500 de km pana la cea mai apropriata ambasada sau cel mai apropriat Consulat. In vreme de Pandemie, ca acum, suntem cu totul blocati si nu avem acces la documente. Daca de exemplu, oricare dintre noi isi gaseste un job si i se va cere cazier judiciar nu se va putea angaja deoarece nu poate intra in posesia lui!

Fie că suntem pacienti, fie că lucrăm în sistemul de sănătate, cu toti am trecut prin momente de iritare, nerăbdare, disperare, din cauza sistemului informatic folosit de CNAS, care este prea ambițios în raport cu posibilitatile reale de a realiza scopul propus. Ca pacient, este neplăcut să te afli în cabinet și să te uiți în gol în timp ce medicul încearcă din răsputeri să deblocheze sistemul informatic, pentru a putea să iți dea o retetă compensată sau un bilet de trimitere. Pacientul are nevoie ca medicul să se ocupe de el, nu de calculator. Medicul are nevoie de informații utile, în timp real, pentru a își ajuta pacientii: ar fii util să știe ce medicamente se găsesc în farmacii și ce e de negăsit, ce laboratoare mai au fonduri pentru analize, ce specialiști sunt disponibili în raza sa teritorială etc. Dar, în ciuda operării ONLINE, într-un așa numit Sistem Informatic Unic Integrat, aceste informații nu sunt disponibile.!! Mai mult, medicii din spital sau specialistii din ambulatoriu, nu pot să vadă antecedentele pacientului, iar medicul de familie nu poate să afle relații despre pacientul internat. Toate serviciile medicale sunt online, dar plimbăm în continuare hârtii între cabinete: scrisori medicale, retete, bilete de trimitere. Se pune intrebarea: cui servește SIUI dacă nu este de folos nici cadrelor medicale nici pacientului? Credem că este foarte important să folosim softuri de gestiune a serviciilor medicale, atât pentru păstrarea datelor medicale ale pacientului, cât și pentru decontarea serviciilor de către casele de asigurări, dar credem că aceste obiective se pot atinge și prin inregistrarea offline a serviciilor si datelor, fără sincopele actuale. Am arătat doar câteva aspecte care ne determină, cadre medicale și pacienți deopotrivă, în calitate de furnizori de servicii medicale și asigurați, să vă cerem să faceți astfel încât SIUI SĂ FUNCȚIONEZE! Vă asigurăm de sprijinul nostru în cazul în care veți identifica soluții !

Aproape 4 (patru) milioane cetateni romani din diaspora nu isi pot exercita in mod asemanator cu romanii din tara un drept elementar statuat de Constitutie. Atat votul la sectii de votare, cat si votul prin corespondenta presupune eforturi inutile si absurde ptr. votanti si cei care organizeaza actul electoral. Cel mai bine s-a vazut aceasta la alegerile din dec. 2014, cand romanii au fost efectiv umiliti de guvernantii RO in tarile de resedinta, cu toate ca si-au asumat drumuri de sute km ptr. a ajunge la putinele sectii de vot, multe din ele alese parca din adins ptr. a-i impiedica la vot. O majoritate covarsitoare din romanii din diaspora dispun de tot ce ar fi necesar ptr. a vota electronic: un CNP, un laptop/ PC, o adresa de email valida, un celular cu nr. de apel.