Consumul de alcool reprezintă una dintre cauzele frecvente de conturbare a capacității de conducere, deși există tendința de a se subestima rolul său. Legea prevede o pedeapsă cu închisoare de la 1 la 5 ani pentru conducerea pe drumurile publice a unui autovehicul de către o persoană care are o îmbibaţie alcoolică de peste 0,80 g/l alcool pur în sânge. Haideti sa ne asiguram impreuna ca tuturor celor depistati cu concentratie de alcool si/sau stupefiante la volan le va fi automat anulat permisul de conducere fara drept de recuperare. De asemenea in cazul in care din evenimentul rutier rezulta victime cerem reanalizarea legii si acordarea de inchisoare cu executare fara posibilitate de reducere a pedepsei. In 25.02.2021 pe tronsonul Agnita -Sibiu DJ 106 in zona cartierului Bavaria la ora la care locuitorii de pe Valea Hartibaciului, din Agnita pana la Sibiu, se indreapta spre locul de munca, un sofer baut trimite doi tineri in spital . Extras din presa locala: Stire initiala ora 07:49! “Două persoane au fost rănite într-un accident, în zona Bavaria, din cauza unui șofer băut. Accidentul s-a petrecut la kilometrul 6, în zona Bavaria, potrivit autorităților care s-au deplasat la fața locului. Din primele informații, ar fi implicate trei autovehicule, transmite Elena Welter, purtător de cuvânt al Inspectoratului de Poliție al Județului Sibiu. Două persoane primesc îngrijiri medicale și sunt, la acest moment, conștiente. Actualizare.Un șofer, în vârstă de 36 de ani, care conducea pe direcția Agnita -Sibiu nu a păstrat distanța de siguranță, intrând în coliziune cu autoturismul condus regulamentar în fața sa, de un sibian de 35 de ani, pe care l-a proiectat într-un alt autoturism condus regulamentar din sens opus, de un sibian în vârstă de 36 de ani. Șoferii care conduceau regulamentar au fost răniți și transportați la spital. Șoferul care nu ar fi păstrat distanța este din Roșia și prezintă o concentrație de 0,40 mg/l alcool pur în aerul expirat, relatează Elena Welter, din partea poliției Sibiu. Traficul este blocat total în continuare.” Acesta este doar unul dintre evenimentele rutiere datorate consumului de alcool. Cei doi tineri putem fi oricare dintre noi sau cei dragi noua atata timp cat viziunea " Zero alcool la volan " nu reprezinta decat o sintagma, un tiltu de ziar, nu un MOD DE VIATA.

Pensiile nu sunt pomeni, ele reprezintă un drept pentru care 5 milioane de români au contribuit cel puțin 35 de ani de activitate profesională. Dacă toți suntem egali în fața legii atunci principiul contributivității trebuie aplicat tuturor, indiferent de activitatea prestată.

Bursele școlare sunt un instrument prezent în legislația românească încă din anul 1995, cu scopul de a reduce abandonul școlar și a sprijini accesul la educație al elevilor defavorizați, precum și cel de a încuraja performanța și rezultatele deosebite. Din păcate, aplicarea sa deficitară și neunitară timp de 26 de ani a contribuit la excluderea socială a elevilor defavorizați și discriminarea educațională pe motive de venit. În acest moment, în România părăsirea timpurie a școlii (PTȘ), adică totalul tinerilor între 18 și 24 de ani care nu au finalizat mai mult decât învățământul gimnazial, este de 15,3%, cu 4 puncte procentuale peste cât România și-a asumat acum 10 ani că va avea la orizontul anului 2020[1]. Strict raportat la tinerii din mediul rural, rata părăsirii timpurii a școlii este de 22,4%, conform Eurostat, ceea ce arată un puternic clivaj între mediul rural și cel urban, întâiul fiind mai expus abandonului școlar. Cauzele părăsirii timpurii a școlii sunt multiple, iar sărăcia este una dintre acestea: conform Institutului Național de Statistică, 38,1% dintre copiii români trăiau în risc de sărăcie sau excluziune socială la nivelul anului 2018, iar 32% sub limita pragului de sărăcie (750 de lei pe lună/persoană, într-o gospodărie). Susținători ai demersului: 1. Societatea Academică din România (SAR); 2. Asociațiile de elevi din România: (Asociația Elevilor din Constanța, Asociația Elevilor din București și Ilfov, Asociația Vâlceană a Elevilor, Asociația Elevilor din Maramureș, Asociația Elevilor din Bacău) 3. Federația Națională a Asociațiilor de Părinți – Învățământ Preuniversitar (FNAP-IP); 4. Forumul Tinerilor din România (FTR); 5. Delegații de tineret ai României la Organizația Națiunilor Unite (Răzvan Foncea și Ana-Maria Bălan); 6. Federația Coaliția pentru Educație; 7. Organizația Salvați Copiii; 8. Fundația World Vision; 9. Roma Education Fund (REF); 10. Institutul pentru Solidaritate Socială; 11. Asociația Human Catalyst; 12. Asociația Politeia; 13. Platforma Civică ARESEL.

Aceste sporuri sunt acordate ca procent din salariu. Se ajunge astfel la situația în care 2 persoane care lucrează în același loc, în aceleași condiții să beneficieze de sume diferite acordate ca spor. În al doilea rând aceste sporuri sunt întâlnite numai în sistemul bugetar, în sistemul privat neexistând o astfel de compensație.

Către cei din conducerea universităților, către reprezentanții studenților, către toți cei implicați în procesul academic și personalul auxiliar care deservește studenții acestor instituții: Toată lumea știe faptul că educația în România lasă de dorit. Calitatea cadrelor didactice s-a redus semnificativ deoarece profesorii buni au căutat un loc de muncă în altă parte sau au demisionat din funcțiile lor din cauza condițiilor de muncă precare, fapt care a rezultat într-o creștere a privatizării învățământului superior. Acesta are permisiunea de a fi autonom din multe puncte de vedere, iar lipsa de reglementări aduce nereguli atât la nivel administrativ, cât și în timpul orelor. Sunt aruncate cuvinte mari precum “dreptul la educație ”, însă cine verifică acest drept poate observa că universitățile din România nu sunt în stare să respecte propriile lor condiții, barem drepturile noastre. Probabil acest lucru se întâmplă din aceeași cauză care ne încurca pe noi, studenții, să ne aflăm ,de fapt, drepturile: limbajul neclar și vag al acestor coduri. Consider că ar fi important să fie scrise mai concis, astfel încât oricine dorește să-și susțină drepturile, să o poată face fără frica interpretării. Drepturile și obligațiile trebuie să fie clare și expuse astfel încât noi să ne putem proteja! Mulți spun, printr-un aproape simpatic joc de cuvinte , că “ facultatea este facultativă ” . Însă doar aparent. Viitorul se bazează pe facultate. Într-o societate modernă, facultatea este NECESARĂ. “ Dacă nu sunteți mulțumiți , puteți pleca oricând , câștigați niște timp măcar , în care chiar să faceți bani ” Acesta este răspunsul unei profesoare din cadrul Facultății de Limbi și Literaturi Străine . Este o atitudine și o frază pe care mulți o folosesc în momentul în care ei găsesc o metodă de adaptare pe care o consideră ”normală”, ”de bun-simț”. De ce suntem noi studenții puși în situația în care ori stăm nopți nedormite, cu anxietate și boli pe bază de stres, ori ne bazăm pe timiditate, carismă și manipulare ca să reușim să trecem ori ne lăsăm de facultate? Chiar acesta este standardul? De departe, asta este o dilemă ce se poate rezolva luând pe rând fiecare problemă, prima de pe listă fiind profesorii. Este un mod foarte general de adresare în care băgăm profesorii demni de titlurile de doctori și tutori, cu cei care au performanțe și un comportament profesional/etic mult sub așteptări, în aceeași oală . Ca să existe un pseudo filtru, facultățile propun completarea unor formulare “anonime” care au mai mult repercusiuni asupra studenților decât a profesorilor . De multe ori, profesorul se întoarce la curs enervat, cumva, de critică venită din partea studenților lui și îi sancționează la note, punându-le în pericol cariera academică , împotriva Legii 571/2004 . Oricum, rareori sunt aceste evaluări ale cadrelor didactice luate în serios, argumentul general fiind faptul că nu există suficiente dovezi/ suficienți studenți care să declare aceeași problemă. După cum s-a văzut și în trecutul apropiat, în cazul nefericit de la Universitatea de Medicină și Farmacie ”Carol Davila”, suntem nevoiți să înregistrăm și să publicăm online evenimente mușamalizate de conducere astfel încât să ne susțină publicul, să trebuiască să fie umilită o persoană ca după aceea conducerea să ia o măsura drastică pentru a satisface spectatorii acestui eveniment tragic, altfel nimic nu se rezolvă. Din cauza legii GDPR 2016/679 este din ce în ce mai greu să fim luați în serios deoarece nu avem dovezi concrete precum înregistrarea comportamentului abuziv, nemilos sau a sadismului exercitat de anumiți profesori. Plângerile noastre legate de profesori trebuie să fie tratate corespunzător de autoritățile competente, investigate ( prin interviuri și sondaje REAL anonime de la studenți ) în timp util iar comportamentul abuziv să fie sancționat ! Nu de puține ori dăm de “profesori” sadici sau egocentrici care au o plăcere în a ne umili și de a ne speria. Aceștia nu au ce căuta într-un sistem menit să educe! Având în minte toate cazurile recente ieşite la lumină atât în cadrul FLLS cât şi înafara, consider că este momentul să renunțăm la prejudecăți personale şi să îmbunătățim condițiile studenților actuali şi viitori.

Educația este unul dintre pilonii centrali ai societății și putem vedea cu proprii ochi cum acest pilon se degradează din ce în ce mai mult în fiecare zi, mai ales în circumstanțele în care ne aflăm în acest moment. Acum, în vremea școlii online și a izolării, elevilor li s-a îngreunat și mai mult situația. Pe scurt, educația tinerilor atârnă de un fir de ață. Elevilor le trebuie o formă de recompensare pentru a fi stimulați să își dea silința de a studia și de a face performanță atât pentru ei, cât și pentru orașul nostru, mai ales acum, când motivația tuturor este în scădere exponențială. Prin urmare, considerăm că bursele școlare acordate într-un cuantum decent vor putea schimba situația radical, aducând o creștere a nivelului de educație al tinerilor giurgiuveni. Deși din 2011, odată cu Legea educației naționale, bursele au devenit lege în România, acestea nu au fost întotdeauna oferite de către autoritățile locale. Conform Legii Nr. 38/2019 pentru modificarea și completarea Legii educației naționale Nr. 1/2011, “Elevii de la cursurile cu frecvență din învățământul preuniversitar de stat beneficiază lunar de burse de performanță, de burse de merit, de burse de studiu și de burse de ajutor social", aceste burse fiind acordate în conformitate cu criteriile în vigoare, reglementate prin ordinul Nr. 5576/2011. A venit timpul să luptăm pentru drepturile noastre și să primim ceea ce ni se cuvine! Performanţa elevilor ar trebui recompensată, iar nedreptatea comisă în anii școlari precedenți nu trebuie să se repete. Instituțiile locale ar trebui să pună educația pe primul plan, mai ales având în vedere contextul în care ne aflăm. Dacă vă pasă de educația tinerilor giurgiuveni puteți face cauza cunoscută prin distribuirea acestei petiții, iar, de asemenea, am creat și o ramă pe care o puteți folosi pe conturile voastre de Facebook: www.facebook.com/profilepicframes/?selected_overlay_id=3453370928072913 Statistica (rezultată în baza statisticii naționale realizate de Consiliul Național al Elevilor): https://docs.google.com/spreadsheets/d/11AQiZCwEA0dU1F7I1Gd4S_OirlLA7V9b9nfD8zGiNgA/edit?usp=sharing

Fie că votează un proiect, bugetul sau schimbarea organigramei, cetățenii acestei comune trebuie să fie la informați cu privire la ce se întâmplă în consiliulul local și cum sunt reprezentați de cei pe care i-au ales!

În momentul de față, spre deosebire de alte orașe sau comune, ședințele Consiliului Local Oradea nu sunt transmise în mediul online. Avem nevoie de acest lucru, pentru ca cetățenii Municipiului Oradea să poată afla proiectele dezbătute și hotărârile luate, de către consilierii Municipiului Oradea dar și modul în care votează consilierii fiecărui partid politic. Fie că votează un proiect, bugetul sau schimbarea organigramei, cetățenii acestui oraș trebuie să fie la informați cu privire la ce se întâmplă în consiliulul local și cum sunt reprezentați de cei pe care i-au ales, peste 70 de mii de orădeni. Ne dorim să știm care sunt viitoarele proiecte ale orașului dar și cum votează aleșii locali.

In prezent, criteriul principal pentru acordarea burselor sociale este ca venitul net/cap de locuitor al familiei studentului sa nu depaseasca 1305 lei. Cuantumul unei burse sociale ar trebui sa asigure cheltuielile minime pentru un student si este de 580 lei, stabilit de senatul universitatii, pornindu-se de la cuantumul minim stabilit de Consiliul National al Finantarii din Invatamantul Superior. Fondul din care sunt acordate bursele sociale este venit de la bugetul de stat in principal, astfel universitatea este nevoita sa faca o ierarhie a veniturilor studentilor eligibili (care au venitul mai mic de 1305 lei). Din cauza numarului mare de cereri de acordare a bursei sociale, s-a ajuns in situatia in care studenti care au venitul de 580 lei/membru de familie sa nu se incadreze. Multi studenti care locuiesc in afara Targu Muresului si zonelor metropolitane au de asemenea costuri pentru cazare, care se adauga costurilor pentru materialele didactice si hrana. Astfel, un student care are un venit de sub 600 lei se gaseste in imposibilitatea de a face fata costurilor necesare pentru continuarea studiilor superioare.

Copiii cu afectiuni neuromotorii benefiaciaza de 21 de sedinte de kinetoterapie pe an! Un copil cu astfel de afectiuni are nevoie de terapie zilnica, nu doar de kinetoterapie ci si de logopedie, terapie ocupationala, integrare senzoriala, mecanoterapie si alte terapii alternative. Ca sa ajunga la un potential real, acest copil are nevoie, in medie de 6 ore de terapie zilnica. Sunt peste 3500 lei pe care parintii ii aloca terapiilor de recuperare. Copilul are dreptul la recuperare si educatie ! Nu poate astepta pe o lista, sa-i vina randul 10 zile la 6 luni ! Imi doresc ca DGASPC ul sa deconteze aceste servicii furnizorilor privati de servicii sociale, care sunt acreditati si licentiati pentru a presta aceste servicii ! Este un drept al copilului, este o sansa la normalitate !

Pentru ca în lipsa măririi perioadei de rambursare la 10 ani, vor profita ifn-urile cu dobânzi de 5000% pe an de nevoia de bani a persoanelor fizice și îi vor băga și mai tare în datorii!

În fiecare an se pierd milioane de euro de la bugetul de stat, din cauza scutirii de la plata impozitului a acestei categorii. De ce Biserica și preoții trebuie să fie mai presus de lege? De ce să nu plătească impozit pe venituri și terenuri? Câți bani fac preoții și bisericile din donații, nunți, botezuri, înmormântări, parastase, etc.? De ce să nu plătească impozit pe aceste câștiguri?