Skatepark-ul este nașpa iar toți skaterii din Otopeni merg până în parcurile amenajate din București sau chiar mai departe, mulți lasandu-se din motivul asta. Dacă ar incepe un proiect pe placul nostru nu s-ar mai întâmpla asta.

Trotuarele de pe bulevardul Voluntari, acolo unde există, sunt impracticabile, mai ales după intervențiile din ultimii ani la rețeaua de apă și canalizare. Dar și o bună parte din bulevard nu are amenajată trotuare, ceea ce face ca pietonii să circule in condiții de risc pentru viața lor, DN2 fiind unul dintre cele mai folosite drumuri rutiere. Beneficiile unor trotuare funcționale pe orice stradă, dar mai ales pe bulevardul Voluntari, sunt diverse, printre care se numără: * crește siguranța pietonilor deoarece aceștia nu mai sunt obligați să meargă pe carosabil sau să facă mișcări de evitare a gropilor, bălților și alte "obstacole" * crește siguranța caselor din zonă deoarece previne infiltrarea apei sub fundațiile caselor din zonă. * îndeamnă oamenii să meargă mai mult pe jos, in detrimentrul mașinii sau transportului in comun, mai ales că pe bld respectiv sunt sute de magazine, dar și principalele instituții ale administrației locale, iar mersul pe jos îmbunătățește sănătatea oamenilor * DN2 este cea mai tranzitată arteră din Voluntari și unul dintre cele mai aglomerate drumuri naționale, iar aspectul trotuarelor impactează impresia pe care orașul o lasă celor care trec prin zonă. * mersul pe jos este universal accesibil și proiectarea infrastructurii pietonale pentru cei care sunt mai puțin mobili ajută și la îmbunătățirea experienței de mers pe jos pentru toată lumea. * Străzile "plimbabile" permit interacțiunea intre oameni care nu s-ar putea întâlni altfel. Iar pe măsură ce oamenii interacționează mai mult pe străzi, acest lucru creează și un sentiment de comunitate. În Irlanda, un studiu a constatat că persoanele din cartierele plimbabile aveau cu 80% mai mult „capital social” decât cei care locuiau în zone dependente de mașini. * Ajută din punct de vedere economic toate magazinele și societățile comerciale aflate pe DN2 și în imprejurimi. Motivul "DN2 este in administrarea CNAIR" invocat de primăria Voluntari și SC Aurora Construct nu are susținere legislativă, fiind un motiv fals pentru a induce în eroare cetățenii din Voluntari. Ordonanța nr. 43 din 28 august 1997, republicată, privind regimul drumurilor, stabilește în mod clar prin articolul 19 alineatul 2 obligația Consiliilor locale de a „asigura, în intravilan, condițiile de deplasare a pietonilor şi cicliștilor, prin amenajări de trotuare şi piste.” În plus, trotuarul din zona Primăriei Voluntari (Bld Voluntari, Nr 74) a fost reabilitat de către primăria Voluntari și nu CNAIR.

Consideram ca redeschiderea skateparkului din Parcul Drumul Taberei ar fi benefica orasului mai ales cartierului, unde nu exista alte locuri de agrement similare. Fiind deschis si aproape de oameni nu va mai fi nevoie sa se foloseasca de transportul in comun, riscul imbolnavirilor va fi diminuat.Este un loc unde se poate practica sport, un loc favorabil persoanelor care vor sa isi petreaca timpul afara respectand in totalitate masurile de protectie pe toata durata aflarii la locul de fata. Deschiderea acestuia ar fi benefica in mod special copiiilor si adolescentiilor, contribuind la dezvoltarea pe plan recreativ si ajutandu-i sa practice in siguranta un sport.Practicantii se vor simti mai apropiati de normalitate si de zilele de dinaintea pandemiei.

Poate ca pare ceva minor dar aceste reparatii pot fluidiza traficul auto, reduce consumul de combustibil si reduce poluarea.

Cetățeanul, locuitorul orașului, are dreptul să știe în fiecare moment direcția de dezvoltare a întregului oraș și a zonei în care el locuiește. În momentul de față totul e haotic, nimeni nu știe nimic și ne trezim cu blocuri între case, cu aglomerații în trafic, cu canalizări refulând (suntem numiți mica Veneție când plouă), cu presiune la apă aproape inexistentă în unele blocuri, etc. Acest haos, creat în primul rând printr-o lipsă crasă de organizare și planificare a diverselor direcții din primărie, trebuie STOPAT! Prin acest demers NU dorim stoparea dezvoltarii orașului Popești-Leordeni, ci o dezvoltare predictibilă și bine planificată în care cetățeanul și bună starea lui să fie pe primul loc. Avem nevoie de spații verzi, de școli și grădinițe exact în zonele în care ele lipsesc, nu la 3-4 km distanță.

Traficul din Timișoara este foarte aglomerat. Dacă mai multe persoane ar folosi transportul în comun această problemă s-ar diminua, dar desigur, este nevoie de mai multe autoturisme pe liniile aglomerate pentru a evita înghesuirea persoanelor în autobuze, troleibuze și tramvaie. Calitatea și eficiența serviciilor pe care le oferă Societatea de Transport Public Timișoara pot fi îmbunătățite, două mari probleme fiind curățenia deficitară a vehiculelor și starea în care se află ele. Când vorbim despre tramvaie, acestea sunt foarte vechi (50% din flotă reprezentând tramvaie vechi, 25% tramvaie noi și 25% tramvaie trimise la modernizare), majoritatea trebuie să se înlocuiască cu unele mai noi. O altă problemă foarte importantă este întârzierea foarte mare a transportului în comun, acestea nerespectând programul. Aplicația ar trebui actualizată, astfel încât să arate în timp real când vor ajunge autobuzele, tramvaiele și troleibuzele, în funcție de decalajele de program care se creează pe parcursul rutei, pentru că nimeni nu își dorește să întârzie la locul de muncă, la școală sau oriunde trebuie să ajungă din cauza unui autobuz care nu a venit la timpul arătat în aplicație. Panourile electronice care afișează programul ar trebui să existe în fiecare stație pentru persoanele care nu au acces la internet, în special vârstnicii, dar și pentru turiști. De asemenea, 84.12% din cetățenii care au completat chestionarul nu se simt în siguranță în mijloacele de transport în comun, de aceea, 73.26% dintre aceștia evită să le folosească, mai ales în contextul pandemiei.

Solicitările noastre au în vedere următoarele motive: 1. Proiectul construirii depozitului de la Mofleni este realizat prin ÎNCĂLCAREA legislației românești în vigoare (Ordonanţa de urgență a Guvernului nr. 78/2000 privind regimul deşeurilor, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 426/2001, dar mai ales HOTĂRÂREA GV nr. 349 din 21 aprilie 2005 privind depozitarea deşeurilor). Actualul depozit de gunoi de la Mofleni este construit pe o suprafață de teren intravilan, pusă la dispoziție de Primăria Craiova, situată la o distanță de 500 de metri de zonele rezidențiale ale Craiovei și localităților limitrofe, în condițiile juridice în care legea interzice expres un asemenea amplasament la o distanță mai mică de 1000 de metri. 2. Depozitul de gunoi de la Mofleni, planificat a funcționa pe durata a 40 de ani, are pe termen mediu și lung un impact catastrofal asupra mediului și ecosistemelor din zona de amplasament (situl Natura 2000-Coridorul Jiului), afectând în mod direct componentele fizice, chimice și biologice ale mediului: a. - alterarea componentelor fizice ale mediului natural cu impact direct asupra florei şi faunei în principal deteriorarea caracteristicilor solului cu modificarea capacității lor bioproductive. b. - atragerea şi înmulţirea speciilor care constituie vectorii agenţilor patogeni: păsări, insecte, şobolani, respectiv a suspensiilor antrenate în levigat, respectiv în efluentul staţiei de epurare. c. - crearea unor bariere artificiale pentru speciile terestre de faună şi distrugerea totală sau parţială a habitatului acestora. d. - deteriorarea pe termen mediu și lung a calității apelor la nivelul pânzei freatice din zonă și mai ales a calității apelor Jiului ca urmare a deversării inevitabile asupra acestora a apelor uzate, insuficient epurate, sau ale poluărilor accidentale în condițiile în care – în cel mai iresponsabil mod posibil – groapa de gunoi a fost amplasată în imediata vecinătate a cursului strategic al apelor Jiului. În această ordine de idei, depozitul de deşeuri conduce la poluarea apelor cu metale grele, azotaţi, fosfaţi, materii în suspensie, substanțe care sunt răspunzătoare fie pentru eutrofizarea apelor și creştere explozivă a numărului de alge, fie la scăderea semnificativă a speciilor de vegetaţie acvatică, la scăderea populaţiilor de peşti, reptile şi amfibieni, pierderea speciilor bentonice, scăderea oxigenului dizolvat în apă. e. - deteriorarea calității aerului din zonă prin poluanții emiși în atmosferă odată cu generarea gazului de depozit în urma descompunerii deșeurilor biodegradabile depozitate. f. - Poluarea microbiologică cu germeni patogeni a zonelor biotopice și mai ales a celor rezidențiale aflate în imediata vecinătate a depozitului. Ne referim la poluarea terenurilor și așezărilor înconjurătoare cu deşeuri uşoare şi cu suspensii contaminate, cu microorganisme antrenate de vânt, cu suspensiile antrenate de levigat, respectiv cu efluentul staţiei de epurare ori prin contaminarea vehiculelor care transportă gunoi dinspre și înspre groapa de gunoi și localități. 3. Depozitul de gunoi de la Mofleni, planificat a funcționa pe durata a 40 de ani, are pe termen scurt, mediu și lung un impact ecologic și sanitar major asupra localităților aflate în imediata sa vecinătate (Cartierul Mofleni, aflat la mai puțin de 500 de metri de Groapa de Gunoi, Parcul Tineretului, Cartierul Catargiu, Cartierul Nisipuri Dorobanția, localitățile Bucovăț, Leamna de jos etc.). Menționăm și faptul că groapa de gunoi se află la aproximativ 4 km de zona centrală a orașului și în proximitatea unor unități de învățământ precum Seminarul Teologic de la Mofleni și Școala Gimnazială Bucovăț. Este vorba de un impact pe care mii de locuitori ai acestor localități l-au resimțit din plin, acuzându-l deja în repetate rânduri, plângerile lor fiind legate deocamdată doar de mirosurile pestilențiale degajate de groapa de gunoi, mirosuri care antrenate de curenții de aer au fost resimțite chiar și în centrul municipiului Craiova, uneori chiar dincolo de acesta. 4. Depozitul de gunoi de la Mofleni, planificat a funcționa pe durata a 40 de ani, are pe termen scurt, mediu și lung un impact urbanistic catastrofal, reprezentând un factor care contribuie la blocarea directă a extinderii și valorificării edilitar-economice a hinterlandului din zona de S-V a municipiului Craiova, o zonă naturală istorică și strategică cu un potențial uriaș (agrement, imobiliar, turistic etc.) pentru dezvoltarea Băniei și a localităților limitrofe. 5. Depozitul de gunoi de la Mofleni, planificat a funcționa pe durata a 40 de ani, are pe termen scurt, mediu și lung un impact dramatic asupra mediului istoric și cultural din zonă, el afectând direct/ indirect nu doar siturile istorice aflate în imediata apropiere a gropii de gunoi (Mănăstirea Coșuna, cel mai vechi edificiu de cult din Craiova, Seminarul Teologic Ortodox Sfântul Grigorie Teologul), ci și potențialul turistic al Băniei, respectiv al zonei naturale limitrofe, una din cele mai verzi zone ale județului. Amintim aici faptul că între 1879 -1947 pe amplasamentul actual al Depozitului de Gunoi de la Mofleni era amenajată o celebră zonă de agrement care valorifica în spirit european, printr-o serie de amenajări de tip HoReCa, atât zona forestieră a vechiului Parc Mofleni, cât și ofertantele maluri ale Jiului. De asemenea trebuie să amintim aici că amplasamentul Gropii de Gunoi de la Mofleni afectează în egală măsură unul din cele mai vechi și mai prestigioase pedoclimaturi ale zonei, unul aflat la doar câțiva kilometri de groapa de gunoi de la Mofleni, și anume zona deluroasă și împădurită a Leamnei, o zonă cunoscută pentru puterea de ozonificare a aerului, benefică pentru tratarea tuberculozei pulmonare, una care în Europa mai poate fi întâlnită doar în zona Băilor Herculane și a Alpilor Elvețieni.

Cartierul Borhanci s-a dezvoltat haotic, fără a asigura calitatea vieții în materie de urbanism. În prezent în cartierul Borhanci nu există școală, grădiniță sau creșă în regim public. Nu există un parc în care locuitorii să poată ieși în timpul liber. Există foarte multe străzi prost dimensionate unde trotuarele sunt înguste sau lipsesc. Există terenuri proprietate privată necorespunzător întreținute unde locuitorii din lipsă de alternative se plimbă atât cu animalele de companiei cât și cu copiii. Toate proiectele de bugetare participativă au fost neeligibile din cauza lipsei terenului proprietate publică în zonă. Primăria primește cotă parte la fiecare PUZ, dar în condițiile în care acestea organizează fiecare câte o parcelă mică, terenul nu poate fi folosit pentru a crea spații publice. Considerăm necesar un plan urbanistic de cartier astfel încât terenul cedat să poată fi valorificat de către primărie pentru rezolvarea imediată a acestor probleme generale. Având în vedere că există suficient teren pe care nu s-a construit încă și mai multe PUZ-uri se află în etapă de elaborare sau încă nu au fost aprobate cerem Primăriei Cluj-Napoca : - să intervină și să facă toate demersurile necesare pentru identificare unei zone dimensionată corespunzător pentru dezvoltarea spațiilor publice pentru viață în cartier luând în calcul planul de dezvoltare al zonei pentru următorii 20 de ani; - dacă este necesar să facă achiziții sau să organizeze schimburi de teren cu proprietarii beneficiari din PUZ-uri (și alți proprietari din zonă) astfel încât să intre în posesia terenului necesar; - să își asume responsabilitatea dezvoltării acestor facilități în zonă printr-un plan de organizare a zonei și aprobarea unui proiect de execuție din partea primăriei astfel încât să se asigure înființarea lor în cartier proporțional cu numărul locuitorilor din zonă și dimensiunea cartierului. Cluj-Napoca este la ora actuală oraș fruntaș în ceea ce privește proastă calitate a aerului cât și lipsa acută a spațiilor verzi atât de necesare vieții. Lipsa structurilor educaționale în cartierul Borhanci afectează grav locuitorii acestui cartier și este generatoare de trafic abundent pentru asigurarea acestor nevoi de bază. În cartierele învecinate, cât și în centrul orașului, structurile educaționale sunt aglomerate în mare măsură de către locuitorii din cartiere precum Borhanci. Spre exemplu școala Constantin Brâncuși e foarte aglomerată și clasele sunt supradimensionate afectând calitatea actului educațional. Acesta este motivul pentru care vă cerem să ne oprim din dezvoltarea haotică acum cât încă mai există spații libere ce pot fi amenajate ca spații publice.

-pentru ca este datoria noastra sa aparam patrimuniul orasului -pentru ca autoritatile sa auda si sa tina seama de parerile cetatenilor

Salvarea imobilului ar reprezenta în plus o restituție simbolică pentru cartierul Uranus, care are una dintre cele mai valoroase contribuții la patrimoniul istoric. Din observațiile noastre este o construcție circa 1900, înrudită ca formă cu mănăstirea Antim. Noi cetățenii și ong-urile semnatare dorim să sprijinim ulterior la găsirea de soluții referitoare la restaurarea și valorificarea ulterioară a clădirii și redarea ei comunității. Semnatari: arh. Dorothee Hasnas, Uranus ACUM Comunitatea Rahova-Uranus OARB – Grupul de lucru pentru patrimoniu ProPatrimonio Comunitatea locuitorilor din Uranus demolat Asociatia laBombastudios Asociația Ideilagram Asociația Planeta Petrila ARCEN Asociația Zeppelin Asociația 37 The Ark

Traseele 44 si 45 sunt disfunctionale datorita regularizarii fara calatori in capatul lui 3/24, la mijlocul buclei Dorobantilor - Mall - Gheorgheni. Astfel, un calator poate calatori direct cu 44 de pe Titulescu in Grigorescu, dar nu si invers, calatorii fiind dati jos si autobuzul stationand in capatul lui 3. In mod similar, se poate ajunge din Gheorgheni in Zorilor cu 45-ul, dar nu si din Zorilor in Gheorgheni. Planificarea disfunctionala limiteaza succesul noilor trasee, limitand legaturile oferite de acestea. Măsură propusă permite conectivitate directă între IRA, cartierul Gheorgheni și Iulius Mall dar și a campusurilor universitare UTCN din Mărăști, FSEGA și respectiv Observator.

Pe raza orașului Buftea traficul rutier s-a intensificat în ultimii ani, iar pietonii sunt în pericol chiar și pe trecerile de pietoni. Cel puțin în dreptul LiceuIui Dumitru Dumitrescu, accidentele sunt mult prea dese, fiind pusă în pericol viața copiilor. Semnați și distribuiți petiția, vă rugăm! Indiferent dacă suntem pietoni sau șoferi, avem nevoie de siguranța rutieră în Buftea!