Se apropie alegerile parlamentare din 6 decembrie. În Scrisoare sunt enumerate cinci măsuri concrete menite să reformeze sistemul corupt care, în ultimii 30 de ani, a permis unei armate de impostori să pună stăpânire pe România. Ea somează pe viitorii candidați la parlamentare să-și manifeste în mod explicit pe platformele-program dorința de a se curăța, din interiorul partidelor, de impostură. Scrisoarea a fost semnată până acum de: Radu Cornel Andreica, consilier juridic, Consiliul Civic Local Cluj Alexander Baumgarten, istoric al filosofiei, profesor, Universitatea Babeș-Bolyai, Cluj-Napoca Ioana Bican, profesor univ., Universitatea Babeș-Bolyai Ana Blandiana, scriitor Lidia Bodea, director Editura Humanitas Florin George Călian, cercetător ştiinţific, Centrul de Cercetare Ecumenică Sibiu. Alexandru Călinescu, profesor universitar emerit, Universitatea „Al.I.Cuza“ Iași, scriitor Mircea Cărtărescu, scriitor, profesor Universitatea București Doru Căstăian, profesor de la filosofie şi ştiinte socio-umane la Liceul de Arte Dimitrie Cuclin“ Galaţi, Colegiul Naţional „Vasile Alecsandri“ Galaţi şi profesor asociat la Facultatea de Istorie, Filosofie şi Teologie din cadrul UDJ Galaţi Carmen Chifiriuc, profesor, Universitatea București Melania Cincea, jurnalist Cătălin Cioabă, lector dr., Universitatea București Ciprian Ciocan, Fundația Comunitară Sibiu Romanița Constantinescu, conf. univ.dr., Universitatea din București, Universitatea din Heidelberg Robert Coravu, lector dr., Universitatea București Prof. Univ. Dr. Ioana Crăciun-Fischer, Universitatea din București Gabriela Creția, profesor emerit, Universitatea București Anca Dan, cercetător la Centrul Naţional de Cercetare Ştiinţifică, Franţa Cristi Danileț, judecător, Asociația „VedemJust“ Ștefan-Marius Deaconu, doctorand, Universitatea din București; secretar general și reprezentant al studenților în Consiliul de Etică și Management Universitar (CEMU) Oana Gheorghiu, Asociația „Dăruiește Viață“ Stere Gulea, regizor, scenarist, profesor emerit Universitatea Națională de Artă Teatrală și Cinematografică „I.L. Caragiale“ Dana Jalobeanu, conferențiar Universitatea București Gabriel Liiceanu, scriitor, profesor emerit, Universitatea București Răzvan Luscov, arhitect, profesor Universitatea de arhitectură și urbanism „Ion Mincu“, București Mihai Maci, lector, Universitatea din Oradea Liviu Marin, profesor, Universitatea București Diana Mărgărit, conferențiar, Facultatea de Filosofie și Științe Social-Politice, Universitatea Al.I. Cuza – Iași Mircea Mihăieș, profesor, Universitatea de Vest, Timișoara Ciprian Mihali, profesor, Universitatea Babes-Bolyai Cluj-Napoca Dan C. Mihăilescu, critic literar Mihaela Miroiu, prof. univ. dr. SNSPA Germina Nagâț, cercetător științific, CNSAS Alexandru Nicolae, conferențiar universitar, lingvist Horia-Șerban Onița, președinte al Alianței Naționale a Organizațiilor Studențești din România Ioana Pârvulescu, scriitor, profesor Universitatea București Andrei Pleșu, scriitor Iosif Pop, economist, inițiator al Consiliul Civic Local Cluj-Napoca Marian Popescu, profesor universitar, reprezentant al MEN la Consiliul Europei/ETINED, membru al Board-ului IRAFPA (Institutul de Cercetare și Acțiune pentru Frauda și Plagiatul Academic, Geneva) Cristian Preda, decan, Facultatea de Științe Politice, Universitatea București Raluca Prună, jurist Tania Radu, critic literar și jurnalist Antoaneta Sabău, filolog, cercetător științific, Centrul de Cercetare Ecumenică, Sibiu Tiberiu Sava, Cercetator stiintific IFIN-HH Ana-Sorana Scutelnicu, profesor, voluntar în cadrul organizației „Voci pentru Democrație și Justiție“ Iulia Stanciu – arhitect, profesor Universitatea de arhitectură și urbanism „Ion Mincu“, București Ioan Stanomir, scriitor, profesor Universitatea din București Gabriela Tabacu, arhitect, profesor Universitatea de arhitectură și urbanism „Ion Mincu“, București Vladimir Tismaneanu, profesor, Universitatea Maryland, SUA Virgiliu Țârău, profesor, Universitatea Babeș-Bolyai Carmen Uscatu, Asociația „Dăruiește Viață“ Radu Vancu, scriitor, profesor Universitatea „Lucian Blaga“ Sibiu Catalin Vasilescu, profesor, Universitatea de Medicină și Farmacie „Carol Davila“, București Alfred Vespremeanu-Stroe, profesor, Universitatea București Marian Voicu, realizator TVR Smaranda Vultur, scriitoare, conferenţiar universitar Vlad Zografi, scriitor Marian Zulean, profesor, Universitatea București Forma completă a Scrisorii deschise: https://www.contributors.ro/cine-ne-apara-de-urmatoarea-ordonanta-13/

În contextul situației epidemiologice determinate de răspândirea coronavirusului SARS-CoV-2 și de creșterea numărului de infectări cu acesta la 1,79 cazuri la mia de locuitori în Județul Ilfov, devin esențiale asigurarea măsurilor de distanțare socială, de protecție și respectarea normelor sanitare. Mai mult, la ultimele alegeri din 27 septembrie 2020, în multe dintre secțiile de votare nu s-a putut respecta distanțarea socială, ceea ce a pus în pericol atât sănătatea alegătorilor prezenți la urne, cât și a delegaților și președinților secțiilor de votare. În plus, repartizarea străzilor pe secțiile de vot nu a ținut cont de accesibilitatea alegătorilor la secțiile de votare, în funcție de adresa de domiciliu. Acest fapt a îngreunat accesul cetățenilor la secțiile de votare, a creat confuzie în jurul alegătorilor și a împiedicat, astfel, dreptul constituțional al oamenilor de a vota.

Vrem sa trimitem oameni de valoare in Parlament precum Vlad Alexandrescu Am intrat in politica pentru ca Romania sa fie reprezentata in Parlament si in institutiile statului de oameni #exceptionali. Ne-am saturat de zecile de politicieni care nu se disting decât prin goana dupa toate functiile posibile pe care le lasa goale de conținut imediat ce le ocupa, in goana dupa alte sinecuri. Avem datoria de a sustine ca România sa fie reprezentata de oameni exceptionali si de aceea cred ca ar trebui sa sustinem candidatura lui Vlad Alexandrescu pentru functia de senator pe o pozitie eligibila. Vlad Alexandrescu, fiul unui arheolog si al unui istoric al artei este absolvent "Summa cum Laude" al scolii de inalte studii sociale din Paris cu doctorat in filosofie, licentiat in limba germana si franceza in Romania, fost ambasador al României in Luxemburg si ministrul al Culturii in guvernul Dacian Ciolos. In USR Vlad Alexandrescu este autorul declaratiei "Carta Valorilor" USR pe care o gasiti la adresa www.usr.ro/carta-valorilor/ prea putin respectata insa de politicieni romani si de colegii sai ce elimina oameni de valoare din partid pentru aceleasi gen de combinatii de care ne-am saturat la toti ceilalți. Dintre inițiativele sale legislative enumar doar cateva : - Restabilirea Adevarului Istoric si retragerea sinecurilor acordate unor falsi luptatori ai Revoluției din România, oameni fara scrupule care au urmarit si urmaresc doar interese personale in diversele partide in care acționează. - Lupta împotriva clanurilor interlope : Vlad Alexandrescu a solicitat inasprirea pedepselor din codul penal pentru traficanti de persoane si pentru cei care abuzeaza sexual minorii. Potrivit raportului sau Romania ocupa prima pozitie ca stat de origine a victimelor traficului de persoane, peste 74% din victimele identificate de autoritățile europene sunt victime ale clanurilor infracționale din România. A atacat public deciziile dubioase ale instanțelor de judecata din Romania ce favorizează infractorii, memtionand cazul unui barbat ce a fost condamnat la 1 an si o luna de inchisoare cu suspendare! dupa ce s-a dovedit in instanta ca a scos din tara cu acte false o tanara de 14 ani, sub false pretexte, obligand-o apoi sa se prostitueze. Vlad Alexandrescu este unul din putinii senatori ai României care are curajul si determinarea sa se lupte pentru diminuarea infracționalității si mafiei din tara aceasta. De asemenea a militat pentru: - unificarea registrelor agricole, debirocratizarea si digitalizarea accesului la informație, introducerea de coduri QR unice pentru fiecare producator si produsele sale. - propunere legislativă pentru desființarea Sectiei Speciale instituite de regimul Liviu Dragnea pentru ca Psd sa creasca controlul si puterea in drumul spre dictatură. - a solicitat infiintarea unui program de finanțare pentru crearea in Romania a medicamente utile in lupta impotriva Covid19 si fabricarea in Romania a kiturilor de testare - acordarea unui sprijin financiar forfetar lunar fiecarui cetatean care isi pierde locul de muncă datorita crizei Covid19 - crearea unei Directii de Investigare a Infracțiunilor de Mediu - sustinerea infiintarii de farmacii si dispensare cu puncte de asistenta medicală in zonele din mediu rural in care acestea lipsesc cu desăvârșire prin acordarea de scutiri la plata impozitului pe profit pentru aceste unități, pentru a facilita accesul oamenilor bătrânilor din satele uitate de lume la servicii medicale de baza. - desființarea falselor instituții de studii folosite de PSD si Pnl pentru plata de sinecuri nesimtite pentru membrii din conducerea lor precum Institutul de Studii Avansate pentru Civilizația Levantului ce sifoneaza anual milioane de lei in mod inutil din bani publici. - a solicitat acordarea de burse de studiu internaționale pentru tinerii scriitori romani pentru a crea o noua clasa politică si sociala de valoarea celei interbelice. - depolitizarea institutiilor de invatamant si de cultura din Romania - depolitizarea sistemului de sanatate - plata de catre bugetul de stat a tratamentului in strainatate pentru toti supraviețuitorii de la Colectiv - alegerea tuturor primarilor exclusiv prin doua tururi de scrutin pentru a elimina presiunea pe care o resimte cetateanul de a nu vota candidatul care il reprezinta in primul tur fiind nevoit sa elimine candidati valorosi pentru sustinerea unora cotati mai bine de trusturi de presă cu afiliatii politice dubioase - introducerea votului electronic in Romania (Plx378/2019) - introducerea unor standarde superioare pentru calitatea apei potabile livrate la punctul final, acasa la consumatori nu la iesirea din statiile de prelucrare a apei (PLX266/2019) - conectarea celor peste 21.000 de locuinte din mediul rural aflate inca in afara sistemului energetic national (Plx199/2019) - reorganizarea administrativă a României prin crearea de zone metropolitane astfel incat marile orase sa extinda serviciile de transport public si furnizare de servicii de baza si catre localitățile din imediata lor vecinătate pentru crearea de zone de interes economic mai mare pentru atragerea de investitori si crearea de locuri de muncă (Plx387/2018) - acordarea de carti in format electronic de specialitate cadrelor didactice din mediul preuniversitar si elevilor pentru a spori calitatea informației predate in scolile din Romania (Plx528/2018) Asa putea sa continui dar este evident ca România are nevoie de oameni de valoare in Parlament si in institutiile statului. De aceea cred ca trebuie sa sustinem candidatura dl Vlad Alexandrescu pe o pozitie eligibila in Senatul Romaniei.

Noi, semnatarii acestei petiții, artiști, antreprenori, intelectuali, militanți pentru drepturile copiilor, apărători ai minorităților, oameni din societatea civilă, suntem nemulțumiți de deciziile Alianței USR PLUS cu privire la desemnarea candidaților pentru Senat în București și Cluj și pentru Camera Deputaților în Diaspora. Rolul nostru nu este de a închide ochii la deciziile contestabile ale unui partid, ci de a-i susține pe oamenii buni care au demonstrat deja că pot reforma domeniile în care activăm. Vlad Alexandrescu, Florina Presadă și Mihai Goțiu sunt cei mai activi senatori din Parlamentul României și reprezintă o voce pentru noi, semnatarii acestei scrisori. Fără ei, cultura, educația, mediul, ONG-urile și cetățenii de rând vor pierde aliați cu care am lucrat în ultimii 4 ani, iar USR și PLUS vor pierde cei mai notorii și mai valoroși parlamentari pe care i-ar putea avea. Pe parcursul acestei legislaturi în Senatul României, senatorul Vlad Alexandrescu a contribuit eficient la protecția și apărarea artiștilor independenți, a copiilor abandonați lăsați în orfelinatele groazei, a luptat pentru o justiție independentă și împotriva rețelelor de trafic de ființe umane, pentru protecția patrimoniul cultural, a adus lumină în hățișul tezelor de doctorat obligând prin lege școlile doctorale să le facă publice. Senatoarea Florina Presadă s-a remarcat prin poziții ferme față de abuzurile liderilor PSD din Senat pe tema politizării administrației publice, relaxării condițiilor de integritate pentru funcțiile publice, eliminarea pensiilor speciale și protecției sociale. Senatorul Mihai Goțiu s-a remarcat prin lupta pentru protecția patrimoniului cultural Roșia Montană, pentru păduri și mediu, anticorupție sau jurnalismul independent și civismul de la firul ierbii. Vlad Teohari este tânărul care a impresionat o întreagă țară prin competența și abilitățile lui care l-au adus pe prima poziție la alegerile interne USR Diaspora pentru Camera Deputaților. Vă cerem dreptate în cazul lui. Suntem alături de toți aceștia și ne dorim ca în următorii patru ani Parlamentul să aibă nu doar “oameni noi”, ci și oameni competenți, care și-au dovedit capacitatea de a prelua solicitările noastre și de a le transpune în legi corecte și drepte. Constatăm, cu regret, că principiul meritocrației în care credem și pe care USR și PLUS și-l asumă ca punct de bază al proiectului său politic, este astăzi lăsat deoparte.

Dragă Mihai Goțiu, Fiind senator ales pe listele USR, ai o datorie față de colegii de partid, chiar dacă USR e mult diferit atât ca priorități, ca spirit, cât și din punct de vedere al componenței, de partidul împreună cu care ai pornit în 2016. Credem însă că ai câteva datorii mult mai importante decât interesele temporare ale uneia sau alteia dintre formaţiunile politice: * față de subiectele pentru care ai luptat în parlament, dar și înainte de a intra în politică (Roșia Montană, pădurile și mediul, anticorupția, civismul grassroots) * față de personalitățile locale care te-au recomandat în campania electorală în mod public, pe tine personal și nu vreun partid * față de acei membrii USR din toată țara care sunt dezamăgiți de modul în care conducerea actuală își elimină opoziția * și nu în ultimul rând față de electoratul care te-a votat pe tine și nu doar partidul în 2016 și care apreciază faptul că ai fost cel mai activ senator din acest ciclu. Vom clădi și spiritul civic prin încurajarea participării la vot, având în vedere că după ultimele întâmplări din USR din ce în ce mai mulți foști votanți vor să rămână departe de urne, dezamăgiți sau dezgustați. Dacă campania nu va fi un succes, măcar ai încercat, am încercat împreună, și avem de unde continua până reușim, pentru că tu nu renunți ușor. Dacă va fi un succes, atunci vom vedea că electoratul votează oameni, nu liste de semi-necunoscuți impuse de la centru sau construite după procese opace. Cei care semnăm petiția promitem că vom aduna semnături pentru ca să te poți înscrie în cursa pentru parlamentare.

Mai multe voci importante din USR au vorbit despre problemele din partid și despre faptul că cei care au luptat pentru a schimba în bine lucrurile sunt înlăturați de pe listele pentru următoarele alegeri parlamentare.  Dacă lucrurile nu vor reveni la normal în cel mai scurt timp, atunci noi, cetățenii, ne vom pierde speranța în USR, un partid înființat tocmai din nevoia de “altceva”. Ne dorim ca în USR să se respecte meritocrația, iar Dan Barna nu pare că a înțeles acest lucru și folosește partidul mai mult pentru răzbunări și interese personale. De aceea, Dan Barna trebuie să își recunoască greșelile și să nu se agațe de o funcție, având în vedere că a eșuat ca lider. Dacă nu pleacă înainte de alegerile parlamentare, atunci USR va pierde alegătorii câștigați, pentru că nu mai avem încredere într-un partid în care pe primul loc sunt interesele personale.  Semnează și tu petiția, dacă vrei ca USR să rămână un partid cu politicieni onești și interesați de bunul mers al societății.

Acest aspect este important pentru a oferi o șansă de a cunoaște candidații tuturor cetățenilor cu drept de vot și pentru a face acest proces cât mai transparent. Ne dorim ca toți oamenii să își poată face păreri proprii în funcție de credințele fiecăruia și să ia cea mai bună decizie, în cunoștință de cauză.

Este timpul să admitem că e nevoie de mai multă legitimitate pentru cei care ajung să decidă pentru viețile comunităților timp de patru ani. Ok, poate nu ați vrut acum, la aceste alegeri, motivând în diverse feluri (că e prea din scurt, că una, că alta). Acum avem timp. Hai să reparăm greșeala asta teribilă. Repede. Și să dăm, inclusiv primarilor ce își câștigă acum mandatele, responsabilitatea de a guverna la nivel local știind că pot fi sancționați mai ușor dacă nu își fac treaba în următorii patru ani.

De când ne-am mutat în Militari Residence, Chiajna, ne sunt încălcate o mulțime de drepturi - dreptul la o viață decentă, dreptul la un mediu sănătos și dreptul la educație sunt unele dintre ele. Refuzăm să ni se încalce și dreptul constituțional de a vota! Suntem parte din comunitate și merităm să fim tratați ca atare. Vrem să votăm! Vrem secție de votare în Militari Residence!

Votul clasic cu ștampila în secția de votare este riscant, poate dura foarte mult și va descuraja participarea la vot. 5.000.000 de cetățeni romani sunt în afara României și nu se pot deplasa în țară în ziua votului din cauza restricțiilor legate de criza COVID. Trebuie adoptata o metoda complementara de vot, altfel prezenta va fi sub 35%. Implementarea votului online durează cca 3 ani, votul prin corespondenta poate fi implementat anul acesta. Principalele avantaje ale proiectului de vot prin corespondență: - riscul de contaminare este eliminat în totalitate nefiind necesară deplasarea la secția de votare și utilizarea ștampilei; - au posibilitatea de exprimare a votului TOȚI cetățenii României chiar dacă nu sunt în localitate în ziua votului, au afecțiuni cronice, sunt temători în fața riscului infectării cu coronavirus (sau orice alt virus); - utilizarea urnei mobile va fi extrem de limitată; - este imposibilă introducerea în procesul electoral de buletine de vot false; - fiecare cetățean poate valida dacă votul său a fost corect contabilizat; - poate fi utilizat la orice tip de alegeri: prezidențiale, europarlamentare, locale, parlamentare, referendum; - votul poate fi depus și validat în orice secție de votare; - nu este nevoie de organizarea în fiecare UAT a unui birou electoral pentru votul prin corespondență fiind suficientă organizarea de secții de votare pentru votul prin corespondență doar în municipiile reședință de județ și în sediile misiunilor diplomatice ale României; - nu este nevoie de urne separate pentru fiecare tip de vot (primar, CL, CJ etc...) - va fi o oarecare presiune asupra serviciului de curierat al poștei române doar la expedierea buletinelor de vot nu și pentru întoarcerea voturilor deoarece alegătorul poate depune sau expedia votul la ambasadă, consulat, sau oricare birou electoral județean nefiind necesară trimiterea votului in UAT pentru care votul este exprimat; - nu este necesară înscrierea în prealabil pentru votul în străinătate decât pentru cetățenii cu domiciliul în străinătate (în cazul în care AEP nu este în posesia adresei de domiciliu sau de email); - nu este necesară trimiterea unui email de confirmare a recepționării plicului exterior; - posibilitatea scanării buletinelor de vot va facilita procesul de numărare a voturilor și rezultatele se vor afla foarte rapid. -diminuarea numărului de voturi anulate.

Din păcate în România obstacolele cu care se confruntă persoanele cu dizabilități - fie ele legale sau tehnice - atunci când doresc să-și exercite dreptul la vot sunt încă prea mari. Sute de mii de cetățeni români nu pot vota din cauza procedurilor organizatorice care nu țin seama de cerințele induse de handicapul lor. Avem legi, hotărâri, planuri, strategii, normative pentru accesibilizare. Dar le avem în teorie, pentru că ele sunt ținute într-un dosar, puse într-un sertar și uitate. Pentru că în realitate, autorităţile par incapabile să găsească soluţii sau să aplice legea. E timpul să schimbăm lucrurile

Sunt, conform datelor oficiale, mai mult de 650.000 de cetățeni români posesori de pașaport CRDS. Norma de reprezentare, conform Legii 208/2015, este de 73.000 alegători pentru un deputat, și de 168.000 de alegători pentru un senator. Asta înseamnă 8,90 deputați, respectiv 3,87 senatori. Repet, conform unor cifre oficiale. Iar Diaspora are alocați, actualmente, 2 senatori, și 4 deputați!