Sunt liceeana, iar in timpul orelor, profesorii ne pun sa intram pe dictionarele online deoarece nu mereu dispunem de cele materiale. De exemplu profesorul de istorie care se asigura de fiecare data ca gasim inca din clasa materialele necesare noua. Multe informatii pe care le gasim sunt eronate, insa dansii se asigura ca sunt corecte punandu-ne sa cautam inca din clasa, in ultimele 5 minute de curs. Profesorii ne perchzitioneaza zilnic ca sa se asigure ca le-am pus in "locul amenajat" apoi aruncate in catedra fara incuietoare. Sa fim seriosi oameni buni, asa am ajuns?

Din cauza administrării deficitare a mobilității comunei Lumina, cei afectați ajung cei mai mici și vulnerabili. Printre ei se numără copiii din localitate, care trebuie să ajungă la școală și grădiniță printre câini, prin drumuri de pământ și în condiții meteo care fac utilizarea infrastructurii dificila, mai ales ca majoritatea nu își permite să utilizeze mașina personală, iar transportul public trece doar prin centru. În acest sens, propunem administrației locale să genereze soluții pentru situația creată - transport de copii pentru că aceștia să poată ajunge în siguranță la școală. De aceea am creat o petiție, depusă deja la Primăria Lumina, alături de petiția online, ca factor de inițiativă pentru autoritățile publice.

Vineri, 26 ianuarie, Nicoleta Botan a fost înjunghiată de fostul partener împotriva căruia obținuse un ordin de protecție. Atacul a avut loc în grădinița din București unde Nicoleta Botan lucra și unde se aflau și cei doi copii ai săi. Femeia a murit la scurt timp după atac. În aceeași săptămână, o altă femeie, Alexandra Marin, a fost înjunghiată de fostul partener, militar, în timp ce se afla într-un coafor din Titu și a decedat la scurt timp. Fosta soție a militarului a declarat că l-a reclamat de nenumărate ori la poliție, fără ca poliția să fi luat măsuri, și consideră că se află în viață pentru că a luat decizia de a fugi din țară. Proiectul de lege pentru modificarea și completarea Legii nr 217/2003 vizează introducerea ordinului de protecție provizoriu (art.52, Convenția de la Istanbul), emis de polițist, în baza unui instrument eficient de evaluare, la constatarea faptei de violență, care să asigure o protecție reală și rapidă, asigurarea accesului victimelor violenței la justiție, precum și bugetarea adecvată a adăposturilor și serviciilor de consiliere și suport. Acest proiect de lege a fost semnat de membrii cabinetului anterior și urmează să fie semnat din nou de către membrii noului cabinet pentru a fi apoi transmis către Parlament. Introducerea unor brățări electronice de monitorizare a agresorilor, împotriva cărora s-a obținut un ordin de protecție, împreună cu adoptarea unor proceduri de lucru ale Poliției Române cu privire la normele de implementare și supraveghere a ordinelor de protecție sunt două măsuri concrete, care pot fi adoptate pentru siguranța victimelor violenței în familie.

În România, legislația privind referendumul local este neclară, imprecisă, imprevizibilă și, pe cale de consecință, neconstituțională. Curtea Constituțională deja a sesizat aceste aspecte și a subliniat că reglementarea sau modificarea condițiilor referendumului este de competența exclusivă a legiuitorului, doar că, legiuitorul a avut alte preocupări în ultimii 4 ani. Neclară? Pentru că reglementarea referendumului e instruită în 2 legi diferite. Deși în legea tehnicii legislative este interzisă instituirea acelorași reglementări în mai multe articole/ alineate din același act normativ, ori în două acte normative diferite, în România reglementarea referendumului o găsim în legea Administrației publice locale 215/2001 și în legea 3/2000 privind organizarea și desfășurarea referendumului. Imprecisă? Legea 215/2001: referendumul trebuie solicitat de 25% dintre locuitorii cu drept de vot; validat dacă se prezintă jumătate + unu din locuitorii cu drept de vot Legea 3/2000: referendumul este valabil dacă participă 30% din numărul persoanelor înscrise în listele electorale; validat dacă 25% din numărul cetățenilor înscriși pe listele electorale permanente exprimă vot valabil. E lesne de văzut cum aceste reguli sunt diferite, lucru care determină ca organizarea unui referendum local să fie foarte dificilă. Imprevizibilă? Legea 215/2001 vorbește despre cetățenii cu drept de vot în timp ce legea 3/2000 vorbește despre persoanele înscrise pe listele electorale permanente. Numărul cetățenilor cu drept de vot NU este egal cu numărul cetățenilor înscriși pe listele electorale permanente. Paradoxul referendumului în România? A declanșa un referendum local este de două ori mai greu decât a valida același referendum. Numărul de semnături necesare pentru declanșare, astăzi, este dublu față de numărul de voturi necesar validării unui referendum. De asemenea, în cazul prezenței minime legale la vot, un referendum este validat de jumătate din oamenii care au semnat pentru declanșarea unui referendum (12,5%+1) În concluzie, dreptul de a declanșa un referendum local pentru demiterea primarului există doar teoretic, în comunitățile mari acest lucru a devenit imposibil. Exercitarea suveranității prin referendum este practic interzisă prin lege.

Constatăm agravarea fenomenului de violență sexuală cu victime minore. În ultimele săptămâni presa a reflectat un număr alarmant de cazuri de viol, viol în grup și agresiune sexuală, cazuri în care victima este minoră. O trăsătură îngrijorătoare care accentuează mai mult caracterul de pericol social al faptei este înregistrarea violului și distribuirea imaginilor pe rețelele sociale. În comunicatele de presă ale DIICOT numai din ultima lună sunt prezentate 8 cazuri ce conțin atât violuri împotriva minorilor, cât și pornografie infantilă. Numărul mare de dosare cu fapte de violență sexuală înregistrate numai în ultima lună la nivelul instanțelor din România este alarmant. Aceasta nu este nici pe departe dimensiunea corectă pentru că dosarele în care sunt implicați minori, precum recentul caz de la Vrancea, nu sunt publice în sistemul ECRIS. De asemenea ridică un semn de întrebare situațiile în care, în astfel de dosare, suspecții sau inculpații agresori sexuali sunt judecați în stare de libertate, crescând astfel riscurile la care este expusă victima. Eliberarea acestora, mai ales a celor înregistrați în materialele pornografice, duce la creșterea riscurilor de intimidare a victimei, repetarea faptei, răzbunare și, la nivelul societății, transmite mesajul că faptele de această natură nu reprezintă un pericol social. Convenţia Consiliului Europei privind prevenirea şi combaterea violenţei împotriva femeilor şi a violenţei domestice (Convenția de la Istanbul), intrată în vigoare în România la 1 septembrie 2016, prevede în art. 56, alin. 1, literele a-i și alin. 2 răspunderea statului de a lua măsuri în vederea protecţiei victimelor, precum şi protecţiei familiilor lor şi a martorilor faţă de intimidare, represalii şi victimizare repetată și, în mod deosebit, protecția copilului victimă căruia “trebuie să îi fie oferite, dacă este cazul, măsuri de protecţie speciale, luând în considerare cele mai bune interese ale copilului.”

• Diaspora românească a crescut continuu de la an la an, ajungând să depășească 15% din populație; • Românii din Diaspora sunt reprezentați prin mult prea puțini parlamentari – actual cca. 12% din numărul legal cuvenit; • Există carențe în raportările INS folosite la calcularea numărului de fotolii de parlamentar, conform legii. Din acest motiv, calculele sunt în mod necesar eronate și nu respectă legea; • Accesul la datele oficiale asupra numărului de cetățeni români din Diaspora este posibil.

HU: 1. Meggyőződésünk, hogy az RMDSZ által gyakran hangoztatott párbeszéd és közösség fele való nyitás a közösség számára kiutalt közpénzek elköltésével kapcsolatos kérdésekre is ki kell terjedjen. 2. A többségi társadalom tagjait megilleti, hogy megtudják, az őket képviselő pártok miként költik el a közpénzt. Nem találunk semmilyen elfogadható indokot arra, hogy ettől a jogtól miért kéne megfosztani az erdélyi magyarokat. Ne diszkrimináljuk önmagunkat! 3. Az erdélyi magyar közösség elég érett ahhoz, hogy a pénz elköltéséről véleményt formáljon. Csakis ezeknek az információknak a birtokában tud választások alkalmával megalapozott döntést hozni. __ RO: 1. Suntem convinşi că dialogul purtat cu publicul, la care UDMR face referire atât de des, respectiv deschiderea către comunitate, susţinută de UDMR, ar trebui să se extindă şi asupra modalităţilor de a cheltui banii alocaţi acestei comunităţi de către guvern. 2. Membrii populaţiei majoritare din România au dreptul să ştie cum se folosesc de banii publici acele partide care au câştigat votul şi încrederea lor. Nu am găsit niciun motiv bine întemeiat şi acceptabil pentru care maghiarimea n-ar trebui să se bucure de acest drept. Să nu ne discriminăm noi înşine! 3. Comunitatea maghiară din Transilvania e în stare să-şi formeze o opinie justă în legătură cu cheltuirea banilor publici. Doar în cunoştinţă de cauză, având acces la aceste informaţii poate adopta decizii corecte în cursul alegerilor politice.

În țara noastră, persoanele gay reprezintă una din cele mai discriminate categorii sociale, în condițiile în care 49% dintre români consideră ca ele sunt discriminare mult și foarte mult. Mai grav, 55% dintre români nu ar accepta să fie colegi de serviciu cu o persoană gay, în ciuda faptului că legislația din țara noastră garantează accesul egal la un loc de muncă indiferent de orientare sexuală. A încuraja un asemenea eveniment în contextul social din România generează efecte palpabile pentru persoanele LGBTI, care devin în ochii participanților principala amenințare pentru traiul și viața lor, și ținta urii acestora. Vorbitorii au prezentat, în repetate rânduri, intervenția în baza legii a unor organizații care asigură servicii de asistență și suport persoanelor LGBTI ca fiind gesturi de agresiune la adresa cretinilor. Asociația ACCEPT, ca organizație de drepturile omului, încurajează dezbaterea liberă, schimbul de idei și libertatea de exprimare a tuturor persoanelor, însă doar dacă ea nu se transformă într-un abuz al acestui drept și este realizată în condițiile legii și fară ca ea să afecteze demnitatea umană, limită consacrată de chiar Constituția României prin articolul 30 din Constituția României. Prejudecățile personale, fie ele și de natură religioasă ale unui grup, nu devin legitime prin simpla invocare a libertății de exprimare sau a libertății religioase, atunci cînd de fapt, afirmațiile respective incită la ură, încălcînd demnitatea umană și principiul egalității în drepturi și al nediscriminării. Dreptul la demnitate personală este garantat tuturor cetățenilor prin prevederile constituționale și reglementările Codului Civil. Mai mult, încălcarea sa este sancționată de OG 137/2000 privind prevenirea și sanctionarea tuturor formelor de discriminare, inclusiv atunci când ne referim la demnitatea persoanelor LGBTI: Art. 19 -Dreptul la demnitatea personala Constituie contraventie, conform prezentei ordonante, daca fapta nu intra sub incidenta legii penale, orice comportament manifestat in public, avand caracter de propaganda nationalist-sovina, de instigare la ura rasiala sau nationala, ori acel comportament care are ca scop sau vizeaza atingerea demnitatii sau crearea unei atmosfere intimidante, ostile, degradante, umilitoare sau ofensatoare, indreptat impotriva unei persoane, unui grup de persoane sau unei comunitati si legat de apartenenta acesteia/acestuia la o rasa, nationalitate, etnie, religie, categorie sociala sau categorie defavorizata, ori de convingerile, sexul sau orientarea sexuala a acestuia/acesteia. Prevederile mai sus menționate sunt aplicabile instituțiilor publice, întrucât în baza OG 137/2000 ” (3) Orice persoana juridica sau fizica are obligatia sa respecte principiile egalitatii si nediscriminarii.” Menționăm că sub incidența legii intră orice comportament, activ sau pasiv care, prin efectele pe care le generează, supune unui tratament degradant un grup de persoane sau o comunitate, față de alte persoane, grupuri de persoane sau comunități, atrage raspunderea civilă și contravențională. Dorim să subliniem faptul că Teatrul Naţional "I. L. Caragiale" se organizează şi funcţionează ca instituţie publică de spectacole, de importanţă naţională , finanțat inclusiv din bani publici, cu un obiect de activitate clar definit și detaliat de Regulamentul său de Organizare și Funcționare. Teatrul Național „are ca obiective principale promovarea valorilor teatrale și cultural-artistice, autohtone şi universale, pe plan naţional şi internațional, precum și dezvoltarea audienței, creșterea accesului publicului la aceste valori.” Conferința pe care urmează să o găzduiți nu servește acestui obiectiv și nu se regăsește pe lista de activități principale reglementate de propriul dumneavoastră regulament. De asemenea, dorim să vă reamintim faptul că, în calitate de contribuabili la bugetul național și local, ce alcătuiesc între 5 și 10% din populația României , persoanele LGBTI susțin activitatea culturală esențială a TNB, în condițiile în care instituția pe care o conduceți consimte la organizarea unui eveniment care le încalcă demnitatea.

În țara noastră, persoanele gay reprezintă una din cele mai discriminate categorii sociale, în condițiile în care 49% dintre români consideră ca ele sunt discriminare mult și foarte mult. Mai grav, 55% dintre români nu ar accepta să fie colegi de serviciu cu o persoană gay, în ciuda faptului că legislația din țara noastră garantează accesul egal la un loc de muncă indiferent de orientare sexuală. A încuraja un asemenea eveniment în contextul social din România generează efecte palpabile pentru persoanele LGBTI, care devin în ochii participanților principala amenințare pentru traiul și viața lor, și ținta urii acestora. Vorbitorii au prezentat, în repetate rânduri, intervenția în baza legii a unor organizații care asigură servicii de asistență și suport persoanelor LGBTI ca fiind gesturi de agresiune la adresa creștinilor. Asociația ACCEPT, ca organizație de drepturile omului, încurajează dezbaterea liberă, schimbul de idei și libertatea de exprimare a tuturor persoanelor, însă doar dacă ea nu se transformă într-un abuz al acestui drept și este realizată în condițiile legii și fară ca ea să afecteze demnitatea umană, limită consacrată de chiar Constituția României prin articolul 30 din Constituția României. Prejudecățile personale, fie ele și de natură religioasă ale unui grup, nu devin legitime prin simpla invocare a libertății de exprimare sau a libertății religioase, atunci cînd de fapt, afirmațiile respective incită la ură, încălcînd demnitatea umană și principiul egalității în drepturi și al nediscriminării. Dreptul la demnitate personală este garantat tuturor cetățenilor prin prevederile constituționale și reglementările Codului Civil. Mai mult, încălcarea sa este sancționată de OG 137/2000 privind prevenirea și sanctionarea tuturor formelor de discriminare, inclusiv atunci când ne referim la demnitatea persoanelor LGBTI: Art. 19 -Dreptul la demnitatea personala Constituie contraventie, conform prezentei ordonante, daca fapta nu intra sub incidenta legii penale, orice comportament manifestat in public, avand caracter de propaganda nationalist-sovina, de instigare la ura rasiala sau nationala, ori acel comportament care are ca scop sau vizeaza atingerea demnitatii sau crearea unei atmosfere intimidante, ostile, degradante, umilitoare sau ofensatoare, indreptat impotriva unei persoane, unui grup de persoane sau unei comunitati si legat de apartenenta acesteia/acestuia la o rasa, nationalitate, etnie, religie, categorie sociala sau categorie defavorizata, ori de convingerile, sexul sau orientarea sexuala a acestuia/acesteia. Prevederile mai sus menționate sunt aplicabile instituțiilor publice, întrucât în baza OG 137/2000 ” (3) Orice persoana juridica sau fizica are obligatia sa respecte principiile egalitatii si nediscriminarii.” Menționăm că sub incidența legii intră orice comportament, activ sau pasiv care, prin efectele pe care le generează, supune unui tratament degradant un grup de persoane sau o comunitate, față de alte persoane, grupuri de persoane sau comunități, atrage raspunderea civilă și contravențională. Dorim să subliniem faptul că Teatrul Naţional "I. L. Caragiale" se organizează şi funcţionează ca instituţie publică de spectacole, de importanţă naţională , finanțat inclusiv din bani publici, cu un obiect de activitate clar definit și detaliat de Regulamentul său de Organizare și Funcționare. Teatrul Național „are ca obiective principale promovarea valorilor teatrale și cultural-artistice, autohtone şi universale, pe plan naţional şi internațional, precum și dezvoltarea audienței, creșterea accesului publicului la aceste valori.” Conferința pe care urmează să o găzduiți nu servește acestui obiectiv și nu se regăsește pe lista de activități principale reglementate de propriul dumneavoastră regulament. De asemenea, dorim să vă reamintim faptul că, în calitate de contribuabili la bugetul național și local, ce alcătuiesc între 5 și 10% din populația României, persoanele LGBTI susțin activitatea culturală esențială a TNB, în condițiile în care instituția pe care o conduceți consimte la organizarea unui eveniment care le încalcă demnitatea.

Ne dorim să creăm un spațiu în care vanilia străbunilor noștri este respectată, iar noi și copiii noștri ne putem dezvolta armonios, așa cum a vrut Dumnezeu când a rânduit ca omul să mănânce vanilie. De aceea, milităm pentru introducerea în constituție a definiției vaniliei. Pe viitor, avem un program cu 50 de puncte pentru dezvoltarea armonioasă a vaniliei române, în care ne vom adresa în mod direct tinerilor, în școli, la orele de lucru manual, unde ne opunem în mod ferm lecțiilor de salată de fructe - ananasul la conservă este necreștinesc și antiromânesc!

Centrul de Resurse Juridice a vizitat inopinat în 8 şi 14 martie a.c. Secţia de psihiatrie din Gura Văii, județul Mehedinţi unde a găsit 50 de persoane cu dizabilități intelectuale şi cu probleme de sănătate mintală închise în această secţie sunt lipsite de cele mai elementare condiţii de viaţă şi de tratament. Centrul de Resurse Juridice (CRJ) a sesizat abuzurile, în scris, conducerii Spitalului Judeţean de Urgenţă Drobeta-Turnu Severin, Consiliului Judeţean şi Direcţiei Generale de Asistenţă Socială şi Protecţie a Copilului Mehedinţi (DGASPC), solicitându-le intervenţia de urgenţă pentru asigurarea accesului la servicii adecvate în comunitate. CRJ a mai sesizat aceste aspecte şi în anul 2009, fără ca vreo decizie care să conducă la integrarea în comunitate a acestor persoane să fi fost adoptată de către autorităţile locale competente. Situaţia acestora este cunoscută de peste zece ani conducerii DGASPC Mehedinţi , fără ca vreo soluţie să fi fost identificată, aceştia răspunzând că „nu au locuri disponibile în centrele de tip rezidenţial” (citat dintr-un răspuns transmis spitalului în anul 2014). Azi, managerul spitalului afirmă că secţia de psihiatrie oferă toate condiţiile demne pentru asigurarea serviciilor de sănătate mintală. Situația nu poate continua așa. Acești oameni sunt abuzați de ani de zile, cu complicitatea instituțiilor care ar trebui să le asigure recuperarea și integrarea în comunitate. Avem nevoie de sprijinul fiecăruia dintre voi pentru a determina responsabilii să respecte legea și drepturile omului și în cazul acestor 50 de persoane cu dizabilități uitate la capătul lumii!

Apa potabila mai este numita si “aurul albastru”. Apa potabila a devenit o resursa extrem de valoroasa in secolul nostru. Corporatiile incearca din rasputeri de mult timp sa privatizeze aceasta resursa vitala a vietii si a libertatii. Incet incet noi propuneri legislative sunt efectuate la nivel de UE prin reprezentanti ai unor tari de seama. Apa potabila este o resursa de interes strategic si o problema ce tine de Securitatea Nationala. Apa potabila a Romaniei trebuie ocrotita. Sa nu existe metode de a fi privatizat accesul si dreptul la apa potabila pentru cetateni.