S-a ajuns la 100 semnături
Către: Consiliu National pentru Combaterea Discriminarii
Schimbarea Legii privind protecția persoanelor cu handicap referitor la diabet
Cer schimbarea Legii privind protecția și promovarea drepturilor persoanelor cu handicap, în așa fel încât diabetul sa fie inclus ca și handicap. Mă refer la diabetul de tip 1, insulino-dependent și ca acești bolnavi să aibă dreptul la muncă fără ca acest drept să mai fie îngrădit de legislația pentru medicina muncii.
Consider că suntem discriminați doar pentru faptul că avem diabet.
Mulți dintre noi suntem dependenți și am devenit o povară pentru familie deoarece dreptul la muncă ne este îngrădit de legislația pentru medicina muncii care pur și simplu ne refuză, fără un motiv pertinent, acest lucru și ne determină să trăim la limita supraviețuirii, să mințim, să muncim la negru sau să facem ilegalități deoarece nu putem să supraviețuim.
În cazul meu, de 5 ani lucrez la negru ca să pot supraviețui. Am diabet de la vârsta de 22 de ani, nu am certificat de handicap, nu beneficiez de niciun ajutor de la statul român, sunt dependent de familie pentru a plăti asigurarea medicală și pentru a beneficia de tratament.
Datorită lacunelor legislative, noi suntem lăsați pe dinafară, nu putem munci legal așa cum spune Constituția României și nici nu beneficiem de vreun ajutor din partea statului pentru faptul că suntem incapabili să muncim.
Doresc ca în COR (Clasificarea Ocupațiilor din România) să se detalieze clar ce meserii putem exercita și să ni se acorde sprijin pentru reconversia necesară pentru aceste meserii, să se specifice clar că nu putem fi refuzați iar în caz contrar să ni se plătească o pensie de boală egală cu salariul minim pe economie care să fie indexată anual.
Consider că suntem discriminați doar pentru faptul că avem diabet.
Mulți dintre noi suntem dependenți și am devenit o povară pentru familie deoarece dreptul la muncă ne este îngrădit de legislația pentru medicina muncii care pur și simplu ne refuză, fără un motiv pertinent, acest lucru și ne determină să trăim la limita supraviețuirii, să mințim, să muncim la negru sau să facem ilegalități deoarece nu putem să supraviețuim.
În cazul meu, de 5 ani lucrez la negru ca să pot supraviețui. Am diabet de la vârsta de 22 de ani, nu am certificat de handicap, nu beneficiez de niciun ajutor de la statul român, sunt dependent de familie pentru a plăti asigurarea medicală și pentru a beneficia de tratament.
Datorită lacunelor legislative, noi suntem lăsați pe dinafară, nu putem munci legal așa cum spune Constituția României și nici nu beneficiem de vreun ajutor din partea statului pentru faptul că suntem incapabili să muncim.
Doresc ca în COR (Clasificarea Ocupațiilor din România) să se detalieze clar ce meserii putem exercita și să ni se acorde sprijin pentru reconversia necesară pentru aceste meserii, să se specifice clar că nu putem fi refuzați iar în caz contrar să ni se plătească o pensie de boală egală cu salariul minim pe economie care să fie indexată anual.
De ce este important?
Fără aceste modificări aduse legii pentru protecția persoanelor cu handicap, persoanele cu diabet sunt condamnate la o viață de mizerie și la dizgrație. Odată cu trecerea timpului devenim paria societății dacă nu putem munci și nici nu putem să ne asigurăm medicamentația și traiul zilnic.
DACĂ NU NE VOM UNI VOM FI CĂLCAȚI ÎN PICIOARE AȘA CUM SE ÎNTÂMPLĂ ACUM. Eu personal m-am saturat să tot mint si să mă ascund, să îmi fie rușine de boala mea!
DACĂ NU NE VOM UNI VOM FI CĂLCAȚI ÎN PICIOARE AȘA CUM SE ÎNTÂMPLĂ ACUM. Eu personal m-am saturat să tot mint si să mă ascund, să îmi fie rușine de boala mea!