Către: Ministerul Consultării Publice și Dialogului Social, Guvern, Parlament

Vrem o lege a Dialogului Social mai bună pentru angajați!

Vrem o lege a Dialogului Social mai bună pentru angajați!

Semnează petiția pentru a îmbunătăți legea dialogului social, care ne privește pe toți, fie angajați, fie lucrători pe cont propriu, fie elevi, studenți, pensionari sau șomeri. Ne-am săturat ca negocierea să însemne “fie îți convine, fie găsim pe altcineva”. VOCEA MEA CONTEAZĂ!

Confederațiile sindicale reprezentative din România au înaintat o propunere comună Ministerului Consultării Publice și Dialogului Social de modificare a Legii nr. 62/2011 a dialogului social.

C.N.S. Cartel ALFA, CNSRL-FRĂȚIA, BNS, CSN MERIDIAN și CSDR solicită Guvernului și Parlamentului României să modifice Legea nr. 62/2011 a dialogului social, pentru a garanta:

1. Dreptul de asociere liberă, fără nicio îngrădire sau autorizare prealabilă, de a constitui şi adera la o organizaţie sindicală al tuturor angajaților, membrilor cooperatori, funcționarilor publici, precum și persoanelor care exercită potrivit legii o meserie sau o profesiune în mod independent (cum ar fi traducătorii, actorii, regizorii, tehnoredactorii, interpreții, jurnaliștii, fotografii, sportivii profesioniști etc.), membrilor cooperatori, agricultorilor, lucrătorilor domestici, zilierilor şi persoanelor în curs de calificare.

2. Eliminarea pragului aberant de 15 membri din aceeași unitate pentru constituirea unui sindicat și înlocuirea acestuia cu 3 membri fondatori necesar pentru înființarea unui sindicat, similar cu pragul impus de lege pentru înființarea unei asociații neguvernamentale sau a unui partid politic.

3. Dreptul de negociere colectivă la toate nivelurile, inclusiv la nivel național, ca mijloc de asigurare unitară a drepturilor minimale tuturor salariaților din întreaga țară sau din unitățile care aparțin unei anumite ramuri ale economiei.

4. Scăderea pragului de 50%+1 necesar pentru obținerea reprezentativității organizațiilor sindicale la nivel de companie până la un prag - corelat cu rata medie de sindicalizare - care să permită în mod real organizarea sindicală, precum și reducerea pragurilor de reprezentativitate la nivel de sector, la 5% pentru federaţiile sindicale şi 7% pentru federaţiile patronale.

5. Dreptul la grevă, ca drept fundamental al lucrătorilor și al organizațiilor lor recunoscut de Organizația Internațională a muncii ca mijloc legitim de promovare şi apărare a intereselor lor economice și sociale, corolar intrinsec al dreptului de organizare protejat prin Convenția OIM nr. 87.

6. Sancţionarea practicilor precum: interzicerea constituirii unui sindicat sau a activităţii sindicale, discriminarea angajaţilor pe motive de apartenenţă la o organizaţie sindicală, sancţionarea lucrătorilor pentru participarea la acţiuni sindicale, punerea pe lista neagră a liderilor sau a membrilor sindicali etc., care constituie o amenințare gravă la exercitarea liberă a drepturilor sindicale.

Semnatari:
C.N.S. Cartel ALFA Bogdan Iuliu HOSSU
C.N.S.L.R. FRĂŢIA Leonard BĂRĂSCU
B.N.S. Dumitru COSTIN
C.S.D.R. Iacob BACIU
C.S.N. MERIDIAN Ion POPESCU

De ce este important?

La șapte ani de la adoptarea Legii dialogului social (Legea 62/2011), în România este foarte dificil să-ți aperi drepturile de lucrător, cu sau fără contract de muncă.

Articolul 40 din Constituția României garantează dreptul oricărui cetățean de a se asocia liber în sindicate. Cu toate acestea, în 2015, cercetările arătau că în 95% din firmele din România existau peste 1 milion de persoane cărora legislația le-a restrâns libertatea de a constitui organizaţii sindicale. La nivel sectorial întreprinderile cu sub 15 angajați reprezintă 68% din industria textilă și 95% din industria comerțului. De asemenea, peste 40% din populația ocupată este reprezentată de lucrătorii pe cont propriu și lucrătorii familiali neremunerați, care nu au dreptul de a constitui sau face parte din sindicate și, datorită practicilor manageriale de intimidare și amenințare tolerate de actualul cadru legislativ și instituțional, nivelul mediu de sindicalizare a scăzut simțitor.

Negocierile colective la nivelul sectoarelor de muncă au atins în 2017 un minim fără precedent, în acest moment neexistând nici un contract colectiv de muncă la nivel sectorial, 66% dintre angajații din România nefiind protejați de niciun contract colectiv de muncă. Și asta în contextul în care Codul Muncii face de 62 de ori trimitere la contractul colectiv de muncă, pentru reglementari, cum ar fi planul de formare profesionala, pauza de masa, zile libere suplimentare.

Legislația cu privire la dialogul social adoptată în 2011 încalcă Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, Carta Drepturilor Fundamentale a Uniunii, Convenţia ILO nr. 87 privind libertatea sindicală şi protecţia dreptului sindical, 1948 şi Convenţia OIM nr. 98 privind aplicarea principiilor dreptului de organizare şi negociere colectivă, 1949, ratificate de România.

Categorie


Motivul semnării

  • Avem nevoie de un Contract Colectiv de Muncă, avem nevoie de o Lege a salarizări cât mai corectă și stabilă, nu doar promisiuni și negocieri fără rezultat.
  • ca sa putem avea CCM !!!!
  • Vrem o lege a Dialogului social mai buna și mai dreapta pentru angajații din Romania.

Actualizări

2017-10-05 17:49:18 +0300

S-a ajuns la 1,000 semnături

2017-10-03 14:14:58 +0300

S-a ajuns la 500 semnături

2017-10-02 16:01:59 +0300

S-a ajuns la 100 semnături

2017-10-02 14:40:12 +0300

S-a ajuns la 50 semnături

2017-10-02 14:03:55 +0300

S-a ajuns la 25 semnături

2017-10-02 13:35:11 +0300

S-a ajuns la 10 semnături