Skip to main content

Către: Ministerul Sănătăţii; Adela Cojan, președinte interimar al Casei Naționale de Asigurări de Sănătate (CNAS)

Corupția și impostura ucid: decese care puteau fi evitate?

Corupția și impostura ucid: decese care puteau fi evitate?

În cadrul dezbaterii publice “Conferința online: Sănătatea – sursă de competitivitate în economie”, Adela Cojan, președinte interimar al Casei Naționale de Asigurări de Sănătate (CNAS) a declarat ”Aproximativ 88% din pacienții români cu cancer care se aflau în tratament în 2019 au decedat într-un an de zile” (sursa: minutul 55 al conferinței https://cursdeguvernare.ro/înscrieri-deschise-conferință-online-sănătatea-sursa-de-competitivitate.html?fbclid=IwAR2-4oO0l-dfuIyZmY5FyFNBZCGoYjezIiI-UPJXuv-PjaB-TlIPv2XZMgI )..

Din păcate nu au fost incluse detalii despre caracteristicele demografice, tipul histologic de cancer, prognosticul pacienților și alte date clinice relevante. Însă dacă consideram că între acești pacienți sunt incluși pacienții cu cancer avansat aflați sub tratamente aprobate și rambursate de CNAS putem asuma o mortalitate diferita pentru acești pacienți, însă 90% mortalitate la un 1 an reprezintă o valoare șocantă (sursa: https://cursdeguvernare.ro/înscrieri-deschise-conferință-online-sănătatea-sursa-de-competitivitate.html?fbclid=IwAR2-4oO0l-dfuIyZmY5FyFNBZCGoYjezIiI-UPJXuv-PjaB-TlIPv2XZMgI ).

Explicațiile oferite de participanții la dezbatere sunt: “Acest bilanț dramatic este provocat de lipsa prevenției, de subfinanțarea medicinei primare și de accesul îngreunat la serviciile din ambulatoriul clinic de specialitate” (sursa: https://cursdeguvernare.ro/înscrieri-deschise-conferință-online-sănătatea-sursa-de-competitivitate.html?fbclid=IwAR2-4oO0l-dfuIyZmY5FyFNBZCGoYjezIiI-UPJXuv-PjaB-TlIPv2XZMgI).

Însă nu se poate atribui aceasta mortalitate anormal de mare doar lipsei de prevenție și screening. Sunt de acord că poate pacienții oncologici în Romania se prezinta către sistemul medical poate în stadii mult mai avansate de boala, însă unele cancere nu pot fi diagnosticate în faze incipiente curative numai prin chirurgie. De exemplu, majoritatea pacientelor cu cancer ovarian se prezinta în stadiul avansat (stadiul III sau IV) necesitând tratament multimodal ce include chirurgia, chimioterapia și tratamente moleculare (bevacizumab și PARP inhibitori). Însă cu toate acestea, în Marea Britaniei, mai mult de 7 din 10 paciente (71.7%) diagnosticate cu cancer ovarian vor supraviețui bolii pentru cel puțin un an sau mai mult (între anii 2013-2017) (sursa: https://www.cancerresearchuk.org/health-professional/cancer-statistics/statistics-by-cancer-type/ovarian-cancer#heading-Two).

De ce este important?

Sunt multiplii factori contributori care ar putea explica aceasta “anomalie statistica”, dar ce cred e că în primul rand aceste date sublineaza că pacienții în tratament cu terapii moleculare sau imunoterapie finanțate de CNAS au decedat în proporție de 90% în interval de un an de la începerea tratamentului. Sunt de acord că relevanta statistică și interpretarea acestor date este îngreunată de eterogenitatea grupurilor de pacienți incluși, prognostic diferit, nivel de îngrijire paliativă diferit. Însă cred că a vedea acest procent releveaza existenta unui exces de mortalitate în anul 2020.

Doua posibile cauze pentru excesul de mortalitate:

1. COVID-19 – o problema ce nu putea fi evitata
Excessul de mortalitate cauzat de COVID-19 pentru pacienții oncologici raportate de UK: https://bmjopen.bmj.com/content/10/11/e043828
Romania – calcularea excesului general de mortalitate: Jurnaliștii ziarului The Economist (https://www.economist.com/graphic-detail/coronavirus-excess-deaths-tracker?fbclid=IwAR0iw-r7sMhRKhZnESkYFiMFmfpt3O2uVkm6OK5ICpzGliA4AjAnUsZR_4U ) au dorit să afle numărul real de decese în fiecare tara (inclusiv Romania). Au comparat datele cu cele publicate oficial și au aflat că în intervalul 30 martie - 27 iunie 2021, excesul de mortalitate în Romania a fost de 63520 de persoane fata de cel raportat de 30820 de persoane. Acesta valoare dubla este raporatata pentru o perioada în care în Romania transmiterea coronavirusului era în scădere (oare care sunt cifrele pentru lunile cu incidenta crescuta? - Acestea se pot calcula folosing modelul matematic accesibil aici: https://github.com/TheEconomist/covid-19-excess-deaths-tracker?fbclid=IwAR2XK_b31RHNlhE6X0U7XIwMI2En7B2o9UObXpnyuF2wxGKZA4qO-2SN1jk ).
2. Dar….Existenta problemelor cronice pre-COVID19 ale sistemului de îngrijire a pacienților oncologici din Romania ar fi putut fi
a. Subfinantare sistemului și lipsa rețelei multidisciplinare de tratament a pacienților oncologici aflați sub tratament in toate spitalele din tara ce duce la aderenta scăzută la ghidurilor de tratament internaționale
b. Abesenta unui sistem de management a datelor clinice în timp real
c. Lipsa datelor oficiale de supravietuire a pacienților sub tratament oncologic

Ilustrare de caz: melanom Stadiul IV – exista și pacienți în stadiul IV ce pot fi poate vindecați

Să fiu mai ilustrativ. In graficul de supraviețuire Kaplan-Meier atasat pentru pacienții cu melanom metastatic tratați cu imunoterapie (inclusa în lista de tratamente decontate de CNAS) versus pacienți tratați cu terapie standard (chimioterapie). Daca în primele luni de tratament ambele grupe au o rata a mortalității similare după un an aceste grupe se despart, iar la câțiva ani putem vedea că 1 din 5 pacienți cu melanom sunt încă în viață, ceea ce indica o șansă că acești pacienți să fie vindecați de melanom metastatic a cărui prognostic se măsură în luni (sursa: https://www.nejm.org/doi/full/10.1056/NEJMoa1910836).

Propuneri:
1. Transparentizarea datelor de mortalitate și accesarea acestora pentru efectuarea unei analize pentru calcularea excesului de mortalitate.
2. Crearea unor cadre de implentarea a auditurilor la nivelul fiecărui spital pentru a măsură succesul schimbării folosind metode validate (de exemplu: SPC rules to identify unusual patterns in a dataset).
3. Inițierea unei monitorizări pentru măsurarea gradului de aderenta la valorile medii europene de supraviețuire.

Addendum

Noi declaratii CNAS încercând sa lămurească procentul de 88%: „Tratăm anual în jur de 137.000 de pacienţi oncologici. Din analiza internă efectuată de CNAS pe perioada 2014-2020, a reieşit că numărul deceselor survenite între 0-1 an şi 1-2 ani de la data iniţierii tratamentului oncologic este de 121.000, ceea ce reprezintă aproximativ 88% din numărul pacienţilor trataţi în medie pe an. Aceasta nu este rata supraviețuirii prin boli oncologice, ci reprezintă procentul anual din media anuală tratată”, CNAS.

Ce reprezintă procentul anual din media anuala?

Deci ce înțeleg eu. Timp de un an se depun 137000 de cereri de tratament pentru pacienții cu cancer. Aici sunt incluși toți pacienții care primesc un tratament ce necesită aprobarea CNAS, curativ si necurativ. Dintre aceștia 121000 au decedat la mai puțin de doi ani de la începerea tratamentului. Asta arata ca sunt pacienți care erau tratați cu intenție curativă dar au murit la mai puțin de 2 ani. Toate acestea reprezintă argumente că trebuiesc analizate datele pe subgrupe de pacienți si începuta o monitorizare prospectiva pentru a înțelege unde si când se pierd acești pacienți.

Sursa: https://www.libertatea.ro/stiri/cnas-a-iesit-public-cu-un-procent-macabru-88-din-bolnavii-de-cancer-tratati-in-romania-in-2019-ar-fi-murit-intr-un-an-care-este-adevarul-3740723

Actualizări

2021-09-18 16:22:21 +0300

S-a ajuns la 50 semnături

2021-09-18 10:06:41 +0300

S-a ajuns la 25 semnături

2021-09-18 01:03:19 +0300

S-a ajuns la 10 semnături