Către: Ministerului Justiției, Consiliului Superior al Magistraturii, Procurorului General

Cere protecția victimelor violenței sexuale și responsabilizarea agresorilor

Cere protecția victimelor violenței sexuale și responsabilizarea agresorilor

Cerem Ministerului Justiției, în conformitate cu art. 5 lit (b) din HG 14/2017 privind înființarea Institutului Național de Criminologie, să elaboreze de urgență politicile penale și penitenciare care să răspundă eficient la fenomen și să asigure atât protecția victimelor agresiunilor sexuale cât și responsabilizarea agresorilor.

Solicităm Ministerului Justiției, Consiliului Superior al Magistraturii și Procurorului General luarea unor măsuri ferme care să transmită atât autorilor cât și societății faptul că violența sexuală nu este tolerabilă.

De ce este important?

Constatăm agravarea fenomenului de violență sexuală cu victime minore. În ultimele săptămâni presa a reflectat un număr alarmant de cazuri de viol, viol în grup și agresiune sexuală, cazuri în care victima este minoră. O trăsătură îngrijorătoare care accentuează mai mult caracterul de pericol social al faptei este înregistrarea violului și distribuirea imaginilor pe rețelele sociale.

În comunicatele de presă ale DIICOT numai din ultima lună sunt prezentate 8 cazuri ce conțin atât violuri împotriva minorilor, cât și pornografie infantilă.
Numărul mare de dosare cu fapte de violență sexuală înregistrate numai în ultima lună la nivelul instanțelor din România este alarmant. Aceasta nu este nici pe departe dimensiunea corectă pentru că dosarele în care sunt implicați minori, precum recentul caz de la Vrancea, nu sunt publice în sistemul ECRIS.

De asemenea ridică un semn de întrebare situațiile în care, în astfel de dosare, suspecții sau inculpații agresori sexuali sunt judecați în stare de libertate, crescând astfel riscurile la care este expusă victima. Eliberarea acestora, mai ales a celor înregistrați în materialele pornografice, duce la creșterea riscurilor de intimidare a victimei, repetarea faptei, răzbunare și, la nivelul societății, transmite mesajul că faptele de această natură nu reprezintă un pericol social.

Convenţia Consiliului Europei privind prevenirea şi combaterea violenţei împotriva femeilor şi a violenţei domestice (Convenția de la Istanbul), intrată în vigoare în România la 1 septembrie 2016, prevede în art. 56, alin. 1, literele a-i și alin. 2 răspunderea statului de a lua măsuri în vederea protecţiei victimelor, precum şi protecţiei familiilor lor şi a martorilor faţă de intimidare, represalii şi victimizare repetată și, în mod deosebit, protecția copilului victimă căruia “trebuie să îi fie oferite, dacă este cazul, măsuri de protecţie speciale, luând în considerare cele mai bune interese ale copilului.”

Categorie

Actualizări

2017-11-22 14:40:19 +0200

S-a ajuns la 100 semnături

2017-11-22 12:49:08 +0200

S-a ajuns la 50 semnături

2017-11-22 11:58:45 +0200

S-a ajuns la 25 semnături

2017-11-22 11:10:28 +0200

S-a ajuns la 10 semnături