Skip to main content

Către: Ministrul Culturii

Vrem Muzeul Național al Fotografiei la Iași

Vrem Muzeul Național al Fotografiei la Iași

În calitate de scriitor, senator și membru în Comisia de cultură și media, solicit:

Ministrului Culturii să facă primele demersuri pentru înființarea unui Muzeu Național al Fotografiei la Iași.

Este extrem de tristă absența unui Muzeul Național al Fotografiei, la nivel național. Fotografia este o artă, o sursă inestimabilă de documentare și un fenomen social de amploare, iar activitatea fotografică febrilă de pionierat a Iașilor, care a însoțit în permanență activitatea culturală efervescentă de relevanță națională, nu mai poate fi ignorată.

Atelierele fotografice ale Iașului și ale întregii Moldove, extrem de active, dar din păcate prea puțin studiate, cunoscute și popularizate, precum și marile personalități ale zonei care au avut ca pasiune fotografia, la care se adaugă existența unui material fotografic extrem de bogat în arhivele diferitelor instituții ieșene și disponibilitatea Asociației „Colecțiile Agapi” de a pune la dispoziția muzeului, pe baza unei colaborări, impresionantele „Colecții Agapi” unui muzeu dedicat fotografiei sunt argumente în favoarea înființării unui astfel de proiect. Recuperarea istoriei acestei arte și crearea unui spațiu de cercetare și de activități pedagogice muzeale asociate reprezintă, la momentul actual, un demers absolut necesar care nu mai suportă întîrziere.

De ce este important?

La Iași au locuit, în cursul anilor, numeroși fotografi renumiți care au ridicat pasiunile lor la rang de artă. Pornind de la calotipiile din 1852 ale viitorului logofăt Costache Sturdza Scheianul, care ne redau chipul lui Alecsandri tânăr și al lui Barbu Lăutaru, ajungem la prodigioasa activitate a lui Nestor Heck, cunoscut și drept „fotograful lui Eminescu” sau „fotograful elitei românești”. Activitatea atelierului său dintre anii 1850 și 1910 legată de Iași este impresionantă; fotografiile sale aveau pe atunci mare căutare, iar tehnicile lui erau fără seamăn, întrucât își făcea singur soluțiile, hârtia sensibilă și plăcile din sticlă. Tuturor portretelor realizate în secolul al XIX-lea personalităților din lumea intelectuală ieșeană, fotografiilor lui Nestor Heck li se alătură și o serie de fotografii realizate în acei ani și pentru Clinica Dermatologică a Spitalului „Sfântul Spiridon” din Iași, el fiind numit astăzi și un pionier al fotografiei medicale românești.

Un alt fotograf celebru stabilit la Iași, cu o activitate extrem de cunoscută în epocă, a fost și Bernhard Brand. Între anii 1865 și 1885 el a fost asociat cu Josef Eder, având împreună un studio fotografic cu două sucursale – una la Iași, condusă de însuși Bernhard Brand și una la Lvov, în Ucraina, unde asociatul său ar fi fost mai cunoscut. Una dintre cele mai cunoscute lucrări ale lui Bernhard Brand este Portretul colectiv al membrilor Junimii, realizat în anul 1883. De menționat, tot în perioada anilor 1880, este și fotograful Felix Swiatoniowski, al cărui atelier fotografic era în propria sa casă, situată în Piața Primăriei, cunoscută și drept Piața Sfatului. Ce îl diferenția pe acesta de ceilalți fotografi ai vremii era faptul că Swiatoniowski era fotograful oficial, începând cu anul 1883, al Curții Regale de România. Fotografiile sale sunt ușor de identificat prin faptul că, în perioada 1886 – 1888, obișnuia să le încadreze într-un chenar negru cu roșu, iar mai târziu într-unul colorat alb-roșu. Numărul atelierelor ieșene este mult prea mare pentru a da detalii despre fiecare în parte, dar măcar să pomenim numele lui Gustav A. Schivert, Michael Bisenius, Johann Deiner, Lazar Czollak, M. Margulies, O. Flechner, Hartwig Chaland, H. Flaschner sau atelierele Rembrandt, Fanchette, Weiss, Wandelmann.

După 1900, printre numele marilor fotografi stabiliți la Iași trebuie amintite aici și Siegmund Packer și Gheorghe Chessler. Primul dintre ei avea sediul atelierului în Casa Kieser. Între anii 1910 și 1928 s-a remarcat prin faptul că realiza fotografii de tip mignon, mărci și cărți poștale folosing pelicule Agfa, Lumier, Veraxs, Mimosa și Kodak. Cel din urmă, Gheoghe Chessler, a fost un fotograf atipic întrucât meseria sa era aceea de ofițer de aviație. Moștenise această pasiune de la tatăl său și, în cele din urmă, și-a deschis chiar un atelier fotografic la Iași, în 1943. El este recunoscut în breaslă prin fotografiile inedite ale Iașului realizate din avion cu orașul acoperit de ape, în iunie 1932, dar și pentru alte imagini realizate de la înălțime cu cele mai importante clădiri ieșene.

Ce conțin Colecțiile Agapi?

Acestei tradiții fotografice însemnate, care deja justifică de ce înființarea acestui muzeu nu mai trebuie amânată, i alătură și cariera dedicată fotografiei a unui alt mare artist român, stabilit tot la Iași – Ioan Matei Agapi. El este un cunoscut profesor, realizator de filme documentare și fotograf, care are astăzi vârsta de 83 de ani. După finalizarea studiilor, Ioan Agapi a început să documenteze pe peliculă fotografică sau cinematografică multe dintre evenimentele din Iași și din țară. Astăzi, acesta are o arhivă de 21.000 de metri de peliculă filmată, păstrată alături de vechile lui echipamente de filmat. Fotograful, alături de fiica sa, Nora Agapi, care duce mai departe pasiunea tatălui ei, numesc această arhivă impresionantă „Colecțiile Agapi” și menționează că acestea conțin „viața Iașului de-a lungul a cinci decenii – de la uzine și fabrici, la nunți sau înmormântări, sate, tradiții, elemente de etnografie, arhitectură, agricultură, școli, tabere, întâlniri medicale și operații inovatoare”. Acestora li se adaugă, susține Nora Agapi, și înregistrări în timpul manifestărilor și paradelor PCR sau din timpul unor evenimente culturale și politice, banchete sau petreceri însemnate pentru întreaga comunitate locală, și nu numai.

Colecției acesteia i se adaugă și mii de negative fotografice păstrate, majoritate realizate de Ioan Agapi începând cu anii 1967. „Multe dintre ele sunt plăci fotografice făcute de tatăl lui, cu imagini de familie din anii 1930, dar și cu imagini de pe frontul celui de-al Doilea Război Mondial”. Fotografiile realizate de membrii familiei sunt completate și de alte cadre fotografice colecționate de aceștia și zeci de aparate fotografice, aparate de filmat și aparate de mărit, tancuri de developare, lămpi de iluminat, precum și cărți și reviste de specialitate. Este de menționat că familia deține toate cutiile originale de filme, hârtie fotografică și chimicale care au existat de-a lungul anilor, iar originalitatea acestor colecții este dată li de faptul că fiecare cutie sau rețetă chimică are o poveste scrisă în dreptul fiecăreia.

Această impresionantă colecție nu ar trebui ignorată, ci ar trebui transformată într-o bază a unui Muzeu Național al Fotografiei, al cărui loc nu ar putea fi altul, decât Iașul. Multitudinea materialelor artistice adunate, istoriile lor și biografiile celebrilor fotografi care au ridicat meseriile lor la rang de artă trebuie prețuite, păstrate și incluse într-un circuit turistic al Moldovei. Reala lor valoare documentară nu mai trebuie ignorată, pentru că aceasta validează identitatea colectivă a orașului și, așa cum e firesc, continuitatea istorică a unei întregi nații.

Iași

Maps © Stamen; Data © OSM and contributors, ODbL

Actualizări

2020-02-26 13:23:30 +0200

S-a ajuns la 100 semnături

2020-02-25 19:58:13 +0200

S-a ajuns la 50 semnături

2020-02-25 17:20:30 +0200

S-a ajuns la 25 semnături

2020-02-25 15:46:30 +0200

S-a ajuns la 10 semnături