S-a ajuns la 1,000 semnături
Către: Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor, Administrația Națională „Apele Române”
Râuri fără betoane
După MCH -uri, “regularizările de cursuri de apă” au devenit o altă mare amenințare pentru sănătatea râurilor din România. Norocul orb a făcut să aflăm că la Administrația Bazinală de Apă Olt este depus un proiect prin care corpurile de apă Cârțișoara, Porumbacu, Sebeș vor deveni canale betonate, cel mai probabil fără faună și vegetație și în cele din urmă fără apă. Pentru că acestor râuri, faunei, vegetației și comunității umane riverane nu le va sta bine regularizate, cerem următoarele:
1. Blocarea avizării proiectului A.B.A. Olt – AMENAJAREA COMPLEXĂ A AFLUENȚILOR OLTULUI DE PE RAMA NORDICĂ A MUNȚILOR FĂGĂRAȘ – Documentații procedura EIA si EA – ANPM pentru corpul de apă Cârțișoara și afluenții Laița și Seaca, până la îndeplinirea unor condiții de conținut inexistente în momentul de față: studiu evolutiv al albiei, relația corpului de apă/albiei cu comunitățile riverane, biodiversitatea corpului de apă și a proximităților, resursele pe care apa le oferă comunității locale.
2. Consultarea reală a tuturor actorilor implicați, de la procesul de elaborare a studiilor, obținerea avizelor necesare și justificarea soluțiilor tehnice elaborate conform reglementărilor naționale și europene.
3. Monitorizarea comună a execuției proiectului și elaborarea unui plan de mentenanță împreună cu comunitatea locală.
1. Blocarea avizării proiectului A.B.A. Olt – AMENAJAREA COMPLEXĂ A AFLUENȚILOR OLTULUI DE PE RAMA NORDICĂ A MUNȚILOR FĂGĂRAȘ – Documentații procedura EIA si EA – ANPM pentru corpul de apă Cârțișoara și afluenții Laița și Seaca, până la îndeplinirea unor condiții de conținut inexistente în momentul de față: studiu evolutiv al albiei, relația corpului de apă/albiei cu comunitățile riverane, biodiversitatea corpului de apă și a proximităților, resursele pe care apa le oferă comunității locale.
2. Consultarea reală a tuturor actorilor implicați, de la procesul de elaborare a studiilor, obținerea avizelor necesare și justificarea soluțiilor tehnice elaborate conform reglementărilor naționale și europene.
3. Monitorizarea comună a execuției proiectului și elaborarea unui plan de mentenanță împreună cu comunitatea locală.
De ce este important?
1. În 25.03.2020, APM-ul a încheiat o dezbatere așa-zis publică care, datorită stării de urgență, a avut loc în mediul online și a fost marcată de o accentuată lipsă de transparență, Anunt dezbatere publică_ Administratia Bazinală de Apă Olt – Anunțuri publice – ANPM.
2. Studiile în baza cărora s-a făcut propunerea de amenajare a corpurilor de apă amintite nu se înscriu într-o abordare integrată, sunt depășite din punctul de vedere al expertizei tehnice, iar raportul privind impactul asupra mediului nu se bazează pe date actualizate, culese din teren, și nici pe o cercetare științifică ce utilizează instrumente de investigare actuale, fiind în conflict cu legislațiile naționale și europene.
3. Nu există o abordare a corpului de apă și a vecinătăților care, împreună, constituie un peisaj de luncă (cultural) cu importante beneficii ecologice, culturale, sociale și economice pentru comunitatea locală, în conformitate cu Convenția Europeană a Peisajului (Florența, 2000), ratificată de către România prin Legea nr. 451/2002. Ca semnatară a Convenției, România recunoaște că peisajul este o parte importantă a calității vieții pentru oamenii de pretutindeni: în areale urbane sau rurale, în areale degradate sau în cele care se prezintă într-o stare perfectă, în spații recunoscute ca fiind de o frumusețe deosebită, precum si în cele obișnuite […]. Astfel, prin art. 5, lit. d, Măsuri generale, statul român se angajează să integreze peisajul în politicile de amenajare a teritoriului, de urbanism si în cele culturale, de mediu, agricole, sociale si economice, precum si în alte politici cu posibil impact direct sau indirect asupra peisajului.
4. Se face referire la lucrări deja existente sau zone unde s-au montat gabioane și s-au făcut consolidări de mal. Noi, comunitatea, nu știm de existența acestora. Prin studiul de evaluare a impactului asupra corpurilor de apă se propun:
– lucrări de consolidare a malului pe lungimea de 1650 de metri;
– construcția unui dig pe malul opus proiectului CUCA;
– lucrări de decolmatare și refacere a albiei minore, adică se va reface secțiunea prin râu, ceea ce este inacceptabil;
– un dig intravilan de 1.650 de metri care va traversa satul.
5. Se va distruge definitiv habitatul diferitelor specii de pești; amintim aici doar de existența păstrăvului indigen.
Considerăm toate aceste lucrări ca fiind extrem de invazive, ireversibile și contrare politicilor europene actualizate privind protejarea biodiversității. În concluziile studiului de evaluare asupra impactului corpului de apă Cârțișoara se specifică impactul major al lucrărilor propuse prin modificarea echilibrului albiei, ceea ce presupune, de asemenea, un impact major asupra comunei.
Directiva Cadru a Apei a Uniunii Europene (DCA) este cel mai important document al politicilor de apă din Europa, stabilind un cadru comun pentru managementul durabil și integrat al tuturor corpurilor de apă – apă subterană, apele de suprafață interioare, apele tranzitorii și apele costiere –, fiind necesară o analiză atentă a factorilor de impact, inclusiv a celor economici. În acest sens, DCA stabilește un program de măsuri cu scopul îmbunătățirii stării calității apei, centrat pe conservarea și renaturarea corpurilor de apă, elemente esențiale în cadrul acestor politici. Prezentăm mai jos câteva exemple de abordare integrată a corpurilor de apă din Franța: http://www.trameverteetbleue.fr/sites/default/files/02guide_terrain.pdf
Unitatea administrativ teritorială Cârțișoara este inclusă în situl Piemontul Făgăraș ROSPA0098 prin hotărârea Guvernului nr. 1284/2007 privind declararea ariilor de protecţie specială avifaunistică, ca parte integrantă a reţelei ecologice Natura 2000 în România.
Semnează:
Fundația DALA – Președinte, Ovidiu Daneș
D.Proiect – arh. Bogdan Demetrescu
Asociația Peisagiștilor din România – AsoP, Filiala Teritorială Vest – Președinte, peis. Raluca R. Rusu
Asociația Peisagiștilor din România – AsoP, Filiala Teritorială Nord – Vest – Președinte, peis. Păunița Boancă
Nicolas Triboi – peisagist ENSNP – École de la nature et du paysage
Ordinul Arhitecților din România – Președinte, arh. Alexandru Găvozdea
Asociația Peisagiștilor din România – AsoP, Președinte, peis. Diana Culescu
Complexul Național Muzeal ASTRA – Director General, Ciprian Anghel Ștefan
Asociatia „Ivan Patzaichin – Mila 23”, Apele Unite ale României, Președinte Ivan Patzaichin
Greenpeace România – Director executiv, Valentin Sălăgeanu
Fundația ProPatrimonio – Președinte, arh. Șerban Sturdza
World Wildlife Fund România: WWF – România – Director General, Orieta Hulea
Asociația ECO4EST SIBIU – Președinte, Didă Emanuela
Asociația pentru Protecția Animalelor și a Naturii Animal Life –Vice președinte, Ana-Maria Benedek-Sârbu
Asociatia Fly Fishing Club Sibiu - Presedinte, Scoica Darius Aurel
A.P.A Asociatia Pescarilor Amarasteni – Presedinte, Andriescu Mihai Bogdan
2. Studiile în baza cărora s-a făcut propunerea de amenajare a corpurilor de apă amintite nu se înscriu într-o abordare integrată, sunt depășite din punctul de vedere al expertizei tehnice, iar raportul privind impactul asupra mediului nu se bazează pe date actualizate, culese din teren, și nici pe o cercetare științifică ce utilizează instrumente de investigare actuale, fiind în conflict cu legislațiile naționale și europene.
3. Nu există o abordare a corpului de apă și a vecinătăților care, împreună, constituie un peisaj de luncă (cultural) cu importante beneficii ecologice, culturale, sociale și economice pentru comunitatea locală, în conformitate cu Convenția Europeană a Peisajului (Florența, 2000), ratificată de către România prin Legea nr. 451/2002. Ca semnatară a Convenției, România recunoaște că peisajul este o parte importantă a calității vieții pentru oamenii de pretutindeni: în areale urbane sau rurale, în areale degradate sau în cele care se prezintă într-o stare perfectă, în spații recunoscute ca fiind de o frumusețe deosebită, precum si în cele obișnuite […]. Astfel, prin art. 5, lit. d, Măsuri generale, statul român se angajează să integreze peisajul în politicile de amenajare a teritoriului, de urbanism si în cele culturale, de mediu, agricole, sociale si economice, precum si în alte politici cu posibil impact direct sau indirect asupra peisajului.
4. Se face referire la lucrări deja existente sau zone unde s-au montat gabioane și s-au făcut consolidări de mal. Noi, comunitatea, nu știm de existența acestora. Prin studiul de evaluare a impactului asupra corpurilor de apă se propun:
– lucrări de consolidare a malului pe lungimea de 1650 de metri;
– construcția unui dig pe malul opus proiectului CUCA;
– lucrări de decolmatare și refacere a albiei minore, adică se va reface secțiunea prin râu, ceea ce este inacceptabil;
– un dig intravilan de 1.650 de metri care va traversa satul.
5. Se va distruge definitiv habitatul diferitelor specii de pești; amintim aici doar de existența păstrăvului indigen.
Considerăm toate aceste lucrări ca fiind extrem de invazive, ireversibile și contrare politicilor europene actualizate privind protejarea biodiversității. În concluziile studiului de evaluare asupra impactului corpului de apă Cârțișoara se specifică impactul major al lucrărilor propuse prin modificarea echilibrului albiei, ceea ce presupune, de asemenea, un impact major asupra comunei.
Directiva Cadru a Apei a Uniunii Europene (DCA) este cel mai important document al politicilor de apă din Europa, stabilind un cadru comun pentru managementul durabil și integrat al tuturor corpurilor de apă – apă subterană, apele de suprafață interioare, apele tranzitorii și apele costiere –, fiind necesară o analiză atentă a factorilor de impact, inclusiv a celor economici. În acest sens, DCA stabilește un program de măsuri cu scopul îmbunătățirii stării calității apei, centrat pe conservarea și renaturarea corpurilor de apă, elemente esențiale în cadrul acestor politici. Prezentăm mai jos câteva exemple de abordare integrată a corpurilor de apă din Franța: http://www.trameverteetbleue.fr/sites/default/files/02guide_terrain.pdf
Unitatea administrativ teritorială Cârțișoara este inclusă în situl Piemontul Făgăraș ROSPA0098 prin hotărârea Guvernului nr. 1284/2007 privind declararea ariilor de protecţie specială avifaunistică, ca parte integrantă a reţelei ecologice Natura 2000 în România.
Semnează:
Fundația DALA – Președinte, Ovidiu Daneș
D.Proiect – arh. Bogdan Demetrescu
Asociația Peisagiștilor din România – AsoP, Filiala Teritorială Vest – Președinte, peis. Raluca R. Rusu
Asociația Peisagiștilor din România – AsoP, Filiala Teritorială Nord – Vest – Președinte, peis. Păunița Boancă
Nicolas Triboi – peisagist ENSNP – École de la nature et du paysage
Ordinul Arhitecților din România – Președinte, arh. Alexandru Găvozdea
Asociația Peisagiștilor din România – AsoP, Președinte, peis. Diana Culescu
Complexul Național Muzeal ASTRA – Director General, Ciprian Anghel Ștefan
Asociatia „Ivan Patzaichin – Mila 23”, Apele Unite ale României, Președinte Ivan Patzaichin
Greenpeace România – Director executiv, Valentin Sălăgeanu
Fundația ProPatrimonio – Președinte, arh. Șerban Sturdza
World Wildlife Fund România: WWF – România – Director General, Orieta Hulea
Asociația ECO4EST SIBIU – Președinte, Didă Emanuela
Asociația pentru Protecția Animalelor și a Naturii Animal Life –Vice președinte, Ana-Maria Benedek-Sârbu
Asociatia Fly Fishing Club Sibiu - Presedinte, Scoica Darius Aurel
A.P.A Asociatia Pescarilor Amarasteni – Presedinte, Andriescu Mihai Bogdan