Băiculești, Argeș vrea apă!

Să nu renunți e cred motto-ul după care unii români încearcă să se ghideze. Prin birocrație, prin dogme, prin mentalități, dar mai ales prin nepăsare. Căci nepăsarea și indiferență sunt uneltele cele mai la îndemână ale eșecului.

Povestea ce urmează nu este ceva necunoscut. Nu e nici măcar ieșită din comun în țărișoara mea. Este o poveste spusă în secolul XXI, anul 2021, deși pare a fi dintr-o carte de istorie.

August 2021, comună Băiculești, satul Zigoneni, Argeș. Băiculești, o comună europeană, a secolului XXI. O comună incredibil de frumoasă. Verde, curată, ordonată. O comună cu case mari, frumoase și aranjate. O comună formată din oameni în adevăratul sens al cuvântului. Amabili, săritori, civilizați și politicoși. Oameni cum eu, în capitală, nu găsesc. Oameni care pun umărul și pentru cunoscuți și pentru necunoscuți.

Mă întreb, cu toate acestea, cu ce și unde greșesc de nu sunt cu adevărat în secolul XXI. De ce oare sunt pedepsiți să rămână agățați în dezumanizare. Căci așa se numește atunci când ești obligat să trăiești că acum secole.

Cu greu, foarte greu, comuna a fost racordată, în 2010, la rețeaua de apă potabilă. Rețea ce vine din orașul cel mai apropiat. Curtea de Argeș. Oamenii au mulțumit politicoși și chiar sceptici. Căci era ciudat că vreo autoritate să-i vadă, să-i audă și să le și ofere ceva.

În urmă cu 3 ani, în mod suspicios, apa a început să dispară pe timpul verii. Încetul cu încetul. Apa nu a mai avut întâi presiune. Adică nu te mai puteai folosi de boilere și mașini de spălat. În fond, oamenii abea se obișnuiseră cu ele. Nu era foarte greu să renunțe la mică parte de civilizație ce le fusese dată (în mod surprinzător) nu de mult. Apoi apă a început să dispară cu totul. Întâi pentru câteva ore, iar apoi zile întregi.

Azi, în 2021, apa lipsește 20 de ore din cele 24 ale zile. Oamenii, într-un mod foarte primitiv, se trezesc în miezul nopții pentru a aduna apă în recipiente. Sau pentru a adăpa animalele.
Nimeni, niciodată, nu i-a întrebat cum trag apa în toaletă, cum gătesc, cum curață gospodăria sau cum își spală copiii și nepoții. Toate de mai sus în mijlocul unei pandemii. În mijlocul a 40 de grade celsius. Responsabilii (primăria orașului Curtea de Argeș, primăria Baiculesti și SC Aquaterm SRL) se bazează pe întoarcerea comunității în trecut și folosirea surselor de apă inițiale. Adică fântânile pe care le dețineau anterior. Este abominabilă și inadmisibilă indiferența autorităților. Oamenii sună, fac reclamații, iar ele dau, liniștit, din umeri. Ba chiar nu răspund sau ”nu știu” despre ce este vorba.
Dumnealor însă nu iau în calcul că sunt gospodării fără astfel de resurse. Gospodării noi sau modernizate. Acele gospodării depind 100% de rețeaua de apă potabilă.

Ei, alături de întreaga comunitate, se simt marginalizați, uitați și discriminați.

Pentru că oamenii nu cedează, cred în nou, cred în evoluție și progres, inițiază această petiție.

Comuna Băiculești vrea să intre în normalitate!