Către: GUVERN, MDLPA, MJ, MMAP, PMB, GNM
Vrem parc, ASAP
Stimați reprezentanți ai autorităților publice,
Subsemnații, cetățeni ai Municipiului București și ai României, vă solicităm prin prezenta să sistați imediat proiectul „Cartierul Justiției" (5,5 hectare construite cu clădiri de 11 etaje - 45m înălțime) pe terenul situat între Bulevardul Unirii, Bulevardul Mircea Vodă, Strada Nerva Traian și Bulevardul Octavian Goga și să inițiați de urgență procedurile pentru transformarea acestuia în PARC PUBLIC.
SOLICITĂRI CONCRETE:
Stoparea imediată a transferului de teren către Ministerul Justiției pentru construcții de birouri- Transformarea în parc public a zonei delimitate de Blv. Unirii, Blv. Octavian Goga, Str. Nerva Traian și Blv. Mircea Vodă (aproximativ 12 hectare) într-un interval de timp cât mai scurt, cu termen maxim de realizare de 5 ani de la data depunerii prezentei petiții
- Modificarea de urgență a Planului Urbanistic General (PUG) pentru trecerea întregii parcele în categoria „V - SPAȚII VERZI"
- Igienizarea imediată a zonei, care în prezent încalcă grav normele de igienă publică și salubritate
- Protejarea juridică fermă a terenului împotriva oricăror tentative de construcție viitoare prin instituirea unui regim de protecție în documentațiile de urbanism
- Demararea imediată (în maximum 90 de zile de la primirea petiției) a procesului de proiectare participativă cu implicarea activă a comunității locale
- Organizarea unui concurs internațional de arhitectură peisagistică pentru proiectarea parcului, care să integreze nevoile comunității identificate în procesul participativ
- Accesarea prioritară a fondurilor europene și naționale disponibile pentru: infrastructură verde urbană, adaptare la schimbările climatice, regenerare urbană
- Stabilirea și publicarea unui calendar detaliat cu termene concrete pentru toate etapele: consultare publică, proiectare, obținere finanțare, execuție lucrări
- Crearea unei platforme online transparente unde cetățenii pot urmări în timp real: (1)Evoluția proiectului la fiecare etapă, (2)Bugetul detaliat și sursele de finanțare, (3)Cheltuielile efectuate, (4)Deciziile luate în procesul participativ, (5)Documentele de proiectare
- În cazul insuficienței fondurilor publice, deschiderea posibilității de cofinanțare civică prin: (1)Parteneriate public-private transparente(publicate integral pe site-ul PMB) , (2)Donații de la persoane fizice și juridice, (3)Mecanisme de civic crowdfunding, (4)Transparență totală privind toate contribuțiile financiare
De ce este important?
Solicitarea noastră se fundamentează pe următoarele date tehnice și referințe legale:
I. Deficitul de Spațiu Verde și Sănătatea Urbană
- Conform Ordonanței de Urgență 195/2005 și a normelor europene, orașele trebuie să asigure 26 mp de spațiu verde/locuitor. Bucureștiul oferă în prezent sub 9 mp (conform datelor oficiale INS și monitorizărilor societății civile), fiind una dintre cele mai verzi-sărace capitale europene.
- Organizația Mondială a Sănătății (OMS) recomandă un minim de 50 mp/locuitor și o distanță de maximum 300 metri de locuință la un spațiu verde. Terenul Esplanada este singurul care poate corecta acest deficit pentru densitatea extremă din zona Unirii-Timpuri Noi.
II. Argumente privind Calitatea Aerului (PM2.5 și PM10)
Bucureștiul este sub procedura de infringement din partea Comisiei Europene pentru calitatea aerului.
- Conform rapoartelor anuale din „Raportul de Mediu pentru București” (Fundația Comunitară București) și datelor de pe platformele Aerolive.ro / Airly, zona centrală (Unirii) depășește frecvent valorile limită admise pentru particulele fine PM2.5 (anual 25 µg/m³), având efecte directe asupra mortalității cardiovasculare.
- Legea nr. 104/2011 privind calitatea aerului înconjurător obligă autoritățile să adopte măsuri de reducere a poluanților, iar crearea de bariere vegetale este singura soluție sustenabilă în puncte de trafic intens.
III. Combaterea Insulei de Căldură Urbane (ICU)
- Referință 5: Studiile de microclimat urban arată că centrul Bucureștiului funcționează ca o „insulă de căldură”, cu temperaturi cu până la 6-10°C mai mari față de zonele cu vegetație.
- Argument: Transformarea a 10 hectare de sol natural în beton (clădiri administrative) va amplifica acest fenomen, punând în pericol viața cetățenilor vulnerabili în timpul valurilor de caniculă.
IV. Reparație Istorică și Urbanism Participativ
- Terenul este situl fostului Cartier Uranus, demolat abuziv în anii '80. Conform principiilor Noului Bauhaus European (NEB), regenerarea urbană trebuie să fie incluzivă și să respecte memoria comunității.
- Solicităm un Concurs Internațional de Soluții, conform bunelor practici promovate de Ordinul Arhitecților din România (OAR), pentru a asigura un design care integrează Nature-Based Solutions (NBS), nu o simplă amenajare peisagistică superficială.
V. Experiența altor orașe:
Orașele europene moderne investesc masiv în parcuri centrale:
- Madrid a transformat 4,8 km de autostradă în Madrid Río Park
- Londra are Hyde Park (142 ha) în plin centru
- Viena are Prater (600 ha) accesibil tuturor
- Paris creează în prezent păduri urbane pe locuri de parcare
București merită la fel
Vă reamintim că deciziile privind acest teren trebuie să pună interesul public și sănătatea locuitorilor înaintea intereselor administrative de birou.
Așteptăm răspunsul dumneavoastră oficial conform Legii 544/2001 și OG 27/2002.
Semnatari: