S-a ajuns la 5,000 semnături
Către: Prefectul județului Caraș-Severin, Administrația Bazinală de Apă Banat, Agenția pentru Protecția Mediului Caraș-Severin, ministrul mediului, apelor și pădurilor, Consiliul Superior de Apărare a Țării
Salvați râul Bistra din situl ”Coridorul Rusca Montană-Țarcu-Retezat”
.jpg)
- Solicităm prefectului Județului Caraș-Severin să ceară, conform prevederilor legilor 50/1991 și 554/2004, anularea autorizației de construire bazate pe o decizie de încadrare care nu mai este legală.
- Solicităm Administrației Bazinale de Apă Banat să nu emită un nou aviz de gospodărirea apelor pentru proiectul respectiv. Un astfel de aviz ar fi ilegal pentru că:
Conform Hotărârii Curții Europene de Justiție în cauza C-461/13, degradarea cu o clasă a elementelor de calitate hidromorfologice ale corpului de apă reprezintă o încălcare a Directivei Cadru privind Apa. Cum corpul de apă ”Bistra amonte de confluența cu Bistra Mărului + afluenți” a fost clasificat ca având o stare hidromorfologică foarte bună și alterările produse de implementarea unui proiect MHC sunt incompatibile cu o stare hidromorfologică foarte bună, emiterea unui aviz de gospodărirea apelor ar fi ilegală. De asemenea s-ar încălca Avizul de Mediu 10938/10.12.2012, care prevede, la Cap. III, punctul 9), interzicerea amplasării MHC-urilor în SCI-uri declarate pentru vidră. Știm că există și o dispoziție emisă de ministrul delegat pentru ape și păduri și piscicultură, prin care se solicită Apelor Române să nu mai emită avize pentru MHC-uri în arii protejate.
- Solicităm APM Caraș – Severin să respecte obligația prevăzută în Ordinului 135/2010 și să revizuiască decizia de încadrare.
- Solicităm doamnei ministru Cristiana Pașca Palmer ca, ținând seama de ilegalitățile care vor duce la afectarea gravă a integrității sitului Natura 2000 și declarațiile dânsei privind importanța conservării biodiversității, să trimită Corpul de Control la APM Caraș-Severin și la ABA Banat.
- Având în vedere că acest proiect MHC, împreună cu celelalte sute de proiecte ilegale similare aprobate, are un efect cumulativ devastator asupra apelor de munte și implicit a habitatelor piscicole naturale reprezentate de acestea, solicităm CSAT să se implice, conform Legii privind securitatea națională. Considerând imensul lobby al acestei industrii, din Parlament și din alte instituții relevante, este absolut necesară implicarea CSAT.
- Solicităm Administrației Bazinale de Apă Banat să nu emită un nou aviz de gospodărirea apelor pentru proiectul respectiv. Un astfel de aviz ar fi ilegal pentru că:
Conform Hotărârii Curții Europene de Justiție în cauza C-461/13, degradarea cu o clasă a elementelor de calitate hidromorfologice ale corpului de apă reprezintă o încălcare a Directivei Cadru privind Apa. Cum corpul de apă ”Bistra amonte de confluența cu Bistra Mărului + afluenți” a fost clasificat ca având o stare hidromorfologică foarte bună și alterările produse de implementarea unui proiect MHC sunt incompatibile cu o stare hidromorfologică foarte bună, emiterea unui aviz de gospodărirea apelor ar fi ilegală. De asemenea s-ar încălca Avizul de Mediu 10938/10.12.2012, care prevede, la Cap. III, punctul 9), interzicerea amplasării MHC-urilor în SCI-uri declarate pentru vidră. Știm că există și o dispoziție emisă de ministrul delegat pentru ape și păduri și piscicultură, prin care se solicită Apelor Române să nu mai emită avize pentru MHC-uri în arii protejate.
- Solicităm APM Caraș – Severin să respecte obligația prevăzută în Ordinului 135/2010 și să revizuiască decizia de încadrare.
- Solicităm doamnei ministru Cristiana Pașca Palmer ca, ținând seama de ilegalitățile care vor duce la afectarea gravă a integrității sitului Natura 2000 și declarațiile dânsei privind importanța conservării biodiversității, să trimită Corpul de Control la APM Caraș-Severin și la ABA Banat.
- Având în vedere că acest proiect MHC, împreună cu celelalte sute de proiecte ilegale similare aprobate, are un efect cumulativ devastator asupra apelor de munte și implicit a habitatelor piscicole naturale reprezentate de acestea, solicităm CSAT să se implice, conform Legii privind securitatea națională. Considerând imensul lobby al acestei industrii, din Parlament și din alte instituții relevante, este absolut necesară implicarea CSAT.
De ce este important?
Deși prea multe râuri de munte au fost sacrificate în ultimii ani pe altarul unei infime și ipotetice producții de energie regenerabilă, un nou proiect ilegal este demarat acum pe râul Bistra, în nord-estul Munților Țarcu, proiect ce va duce la afectarea gravă a integrității sitului Natura 2000 Coridorul Rusca Montana-Țarcu-Retezat și afectarea semnificativă a vidrei, specie de interes comunitar pentru care a fost desemnat situl.
Râul Bistra este unul dintre extrem de puținele râuri de mărime medie care încă nu are debitul diminuat de captări pentru amenajări hidroenergetice sau continuitatea cursului afectată de baraje, pe întreg parcursul de la izvor până la vărsarea în emisar (dar este din păcate amenințat și de Hidroelectrica). Acest râu de munte are o valoare ecologică și peisagistică de neprețuit, face parte din domeniul public, ar trebui ca noi toți (localnici, turiști, naturaliști) să ne putem bucura de el, nu să fie sacrificat pentru interese strict private (obținerea de certificate ”verzi” de către o firmă privată, pe care suntem obligați noi toți să le plătim, contrar voinței noastre și contrar interesului public).
De remarcat că de câteva luni, conform literei m) de la art. 3 din Legea privind securitatea națională, orice acțiuni sau inacțiuni care au ca efect periclitarea, gestionarea ilegală, degradarea ori distrugerea fondurilor forestier, cinegetic şi piscicol și a apelor constituie amenințări la adresa securității naționale. Dar nu avem încă semnale că autoritățile ar fi dispuse să asimileze această nouă reglementare legală.
Dacă s-ar respecta principiul precauției din OUG 195/2005 privind protecția mediului sau dacă s-ar ține cont de impactul cumulativ al amenajărilor hidroenergetice existente, care ne-au devastat într-o proporție covârșitoare rețeaua hidrografică, s-ar sista orice noi amenajări hidroenergetice.
Proiectul ”Amenajare hidroenergetică AHE Bistra şi racordare la Sistemul Energetic Naţional” a fost autorizat de APM Caraș-Severin prin Decizia etapei de încadrare nr. 54/22.09.2010 (fără evaluare de mediu și fără evaluare adecvată), revizuită la data de 22.08.2011. De remarcat că această decizie a fost emisă la doar o lună înainte de emiterea Ordinului 2387/2011, când angajații APM este greu de crezut că nu știau că situl va fi declarat și că propunerea acestui sit fusese deja trimisă din ianuarie la Comisia Europeana. Conform Ordinului 135/2010, este obligatorie revizuirea deciziei de încadrare când apar elemente noi cu impact asupra mediului, necunoscute la data emiterii și când prevederile unor noi reglementări legale o impun. Prin urmare, APM Caraș-Severin omite de 5 ani să revizuiască decizia de încadrare, deși este obligatoriu, pentru că proiectul se suprapune cu suprafața sitului Natura 2000 Coridorul Rusca Montana-Țarcu-Retezat. Mai mult, ea a fost transferată în mai 2015 si nici atunci APM-ul nu a realizat că proiectul se suprapune cu situl Natura 2000 si decizia trebuie revizuită! Și la punctul 44 din Hotărârea Curții Europene de Justiție în cauza C-399/14 se enunță că proiectele aflate într-o astfel de situație trebuie supuse evaluării adecvate.
Comisarul șef al Gărzii Naționale de Mediu – Comisariatul Județean Caraș-Severin a declarat în 25 mai că s-a început organizarea de șantier dar Garda de Mediu a stopat activitatea pentru că a expirat avizul de gospodărire a apelor.
Râul Bistra este unul dintre extrem de puținele râuri de mărime medie care încă nu are debitul diminuat de captări pentru amenajări hidroenergetice sau continuitatea cursului afectată de baraje, pe întreg parcursul de la izvor până la vărsarea în emisar (dar este din păcate amenințat și de Hidroelectrica). Acest râu de munte are o valoare ecologică și peisagistică de neprețuit, face parte din domeniul public, ar trebui ca noi toți (localnici, turiști, naturaliști) să ne putem bucura de el, nu să fie sacrificat pentru interese strict private (obținerea de certificate ”verzi” de către o firmă privată, pe care suntem obligați noi toți să le plătim, contrar voinței noastre și contrar interesului public).
De remarcat că de câteva luni, conform literei m) de la art. 3 din Legea privind securitatea națională, orice acțiuni sau inacțiuni care au ca efect periclitarea, gestionarea ilegală, degradarea ori distrugerea fondurilor forestier, cinegetic şi piscicol și a apelor constituie amenințări la adresa securității naționale. Dar nu avem încă semnale că autoritățile ar fi dispuse să asimileze această nouă reglementare legală.
Dacă s-ar respecta principiul precauției din OUG 195/2005 privind protecția mediului sau dacă s-ar ține cont de impactul cumulativ al amenajărilor hidroenergetice existente, care ne-au devastat într-o proporție covârșitoare rețeaua hidrografică, s-ar sista orice noi amenajări hidroenergetice.
Proiectul ”Amenajare hidroenergetică AHE Bistra şi racordare la Sistemul Energetic Naţional” a fost autorizat de APM Caraș-Severin prin Decizia etapei de încadrare nr. 54/22.09.2010 (fără evaluare de mediu și fără evaluare adecvată), revizuită la data de 22.08.2011. De remarcat că această decizie a fost emisă la doar o lună înainte de emiterea Ordinului 2387/2011, când angajații APM este greu de crezut că nu știau că situl va fi declarat și că propunerea acestui sit fusese deja trimisă din ianuarie la Comisia Europeana. Conform Ordinului 135/2010, este obligatorie revizuirea deciziei de încadrare când apar elemente noi cu impact asupra mediului, necunoscute la data emiterii și când prevederile unor noi reglementări legale o impun. Prin urmare, APM Caraș-Severin omite de 5 ani să revizuiască decizia de încadrare, deși este obligatoriu, pentru că proiectul se suprapune cu suprafața sitului Natura 2000 Coridorul Rusca Montana-Țarcu-Retezat. Mai mult, ea a fost transferată în mai 2015 si nici atunci APM-ul nu a realizat că proiectul se suprapune cu situl Natura 2000 si decizia trebuie revizuită! Și la punctul 44 din Hotărârea Curții Europene de Justiție în cauza C-399/14 se enunță că proiectele aflate într-o astfel de situație trebuie supuse evaluării adecvate.
Comisarul șef al Gărzii Naționale de Mediu – Comisariatul Județean Caraș-Severin a declarat în 25 mai că s-a început organizarea de șantier dar Garda de Mediu a stopat activitatea pentru că a expirat avizul de gospodărire a apelor.