Skip to main content

Către: Consiliul Local al Municipiului Craiova Primarul Municipiului Craiova Prefectul Județului Dolj Avocatul Poporului

Revizuirea completă a HCL Craiova nr. 419/2025 privind regimul parcării

Stop HCL 419/2025 Craiova
 PETIȚIE PUBLICĂ
 Revizuirea completă a HCL Craiova nr. 419/2025 privind regimul parcării

Către:
  • Consiliul Local al Municipiului Craiova
  • Primarul Municipiului Craiova
  • Prefectul Județului Dolj
  • Avocatul Poporului

Solicităm revizuirea Hotărârii Consiliului Local Craiova nr. 419/2025, prin care se aprobă Regulamentul privind aplicarea taxei pentru parcarea autovehiculelor și se instituie regimul așa-numitei „taxe de parcare curentă”, întrucât acest act administrativ produce efecte juridice, fiscale și sociale cu impact general, insuficient fundamentate și insuficient delimitate juridic.

1. Lipsa contraprestației individualizate
 
Conform reglementării adoptate, plata taxei:
  • nu garantează un loc de parcare determinat;
  • nu conferă un drept exclusiv de folosință;
  • nu asigură disponibilitatea efectivă a parcării;
  • nu este corelată cu un serviciu individualizat, măsurabil și determinabil.

Astfel, cetățeanul achită o taxă independent de existența sau utilizarea efectivă a unui loc de parcare, ceea ce creează o sarcină financiară continuă, fără un beneficiu concret garantat.

2. Caracterul general și fiscal al obligației
 
Regimul instituit are aplicabilitate generală asupra deținătorilor de autovehicule care staționează pe domeniul public, având:
  • caracter obligatoriu pentru anumite categorii;
  • caracter repetitiv și permanent;
  • cuantum stabilit unilateral prin hotărâre locală.

Aceste elemente conferă măsurii un caracter fiscal general, apropiat de un impozit, deși este instituită sub denumirea de „taxă”.

3. Diferențierea regimului juridic între categorii de persoane
 
Regulamentul instituie tratamente distincte pentru:
  • rezidenți ai municipiului;
  • nerezidenți;
  • persoane din alte localități sau alte state.

Această diferențiere se aplică pentru aceeași situație de fapt – staționarea pe domeniul public – fără o delimitare clară a criteriilor obiective și fără o justificare transparentă privind necesitatea și proporționalitatea acestor diferențe.

4. Suprapunerea cu alte sarcini existente
 
Regimul introdus se suprapune peste:
  • impozitul anual pe mijloacele de transport;
  • taxele de parcare cu plată orară;
  • taxele de parcare ocazională;
  • alte tarife conexe prevăzute de regulament.

Această acumulare de sarcini afectează previzibilitatea fiscală și creează percepția unei multiplări a obligațiilor pentru aceeași realitate economică.

5. Regimul sancționator și măsurile coercitive
 
Nerespectarea obligațiilor stabilite atrage:
  • sancțiuni contravenționale semnificative;
  • măsuri administrative coercitive asociate regimului de parcare.

Aplicarea acestora este legată de neplata unei taxe care, în sine, nu este corelată cu un serviciu garantat, ceea ce amplifică impactul asupra cetățenilor.
 
 6. Impact asupra dreptului de proprietate și libertății de circulație
 
Prin condiționarea generalizată a staționării de plata taxei:
  • utilizarea unui bun licit dobândit (autovehiculul) este limitată;
  • staționarea, ca parte integrantă a circulației, devine condiționată fiscal;
  • alternativele reale sunt limitate sau inexistente pentru anumite zone.

7. Lipsa predictibilității și securității juridice
 
Reglementarea face dificil pentru cetățean să anticipeze:
  • unde poate parca legal;
  • în ce condiții exacte;
  • ce drept concret dobândește prin plata taxei;
  • care este raportul dintre taxă și serviciul efectiv.

8. Fundamentare insuficientă și lipsa unui studiu de impact public
 
Din documentația publică aferentă HCL 419/2025 nu rezultă:
  • un studiu de impact socio-economic distinct;
  • o analiză comparativă a alternativelor;
  • o evaluare transparentă a efectelor asupra diferitelor categorii de cetățeni.

9. Amestecarea regimurilor juridice

Regimul parcării de reședință, atribuit prin licitație și care presupune loc determinat și drept exclusiv, coexistă cu regimul parcării curente, fără ca delimitarea dintre acestea să fie suficient de clară pentru publicul larg, generând confuzie și insecuritate juridică.

10. Context jurisdicțional existent

Reglementări similare privind taxe de parcare fără contraprestație individualizată au făcut obiectul unor litigii finalizate nefavorabil pentru autoritățile locale în alte municipii, ceea ce ridică semne de întrebare legitime privind sustenabilitatea juridică a regimului instituit la Craiova.

SOLICITĂRILE NOASTRE
 
Având în vedere cele de mai sus, solicităm:

  1. Suspendarea aplicării regimului de „parcare curentă” până la clarificarea legalității;
  2. Revizuirea integrală a HCL Craiova nr. 419/2025;
  3. Delimitarea clară și explicită între toate regimurile de parcare;
  4. Publicarea unui studiu de impact socio-economic complet;
  5. Consultare publică reală, cu participarea cetățenilor afectați;
  6. Respectarea principiului conform căruia autonomia locală nu echivalează cu suveranitate fiscală.

  MENȚIUNE
 

Această petiție are caracter civic și de interes public.
 Nu reprezintă acuzații, nu substituie rolul instanțelor de judecată și nu urmărește un beneficiu individual, ci respectarea legalității, a Constituției și a securității juridice.
 

De ce este important?

Motivația petiției 

Prezenta petiție este inițiată în contextul adoptării Hotărârii Consiliului Local Craiova nr. 419/2025, care reglementează parcarea pe domeniul public și introduce regimul așa-numitei „taxe de parcare curentă”, cu aplicabilitate generală. 

Motivația acestui demers este determinată de ansamblul efectelor concrete generate de această hotărâre, care depășesc simpla organizare a parcării și produc consecințe administrative, fiscale, juridice și sociale asupra unui număr larg de cetățeni. 

În primul rând, regimul instituit presupune plata unei taxe fără garantarea unui loc de parcare determinat, fără drept exclusiv de folosință și fără asigurarea disponibilității efective a parcării. Plata nu este corelată cu un serviciu individualizat și determinabil, ci conferă doar un drept abstract de staționare condiționat de existența unui loc liber, ceea ce generează o sarcină financiară fără un beneficiu concret garantat. 

În al doilea rând, obligația instituită are caracter general și repetitiv, fiind aplicată independent de utilizarea efectivă a unui loc de parcare, ceea ce creează percepția unei sarcini fiscale permanente, stabilite prin hotărâre locală, și nu prin lege, cu impact direct asupra predictibilității fiscale a cetățenilor. 

Reglementarea introduce, de asemenea, tratamente juridice și administrative diferite pentru persoane aflate în situații identice din punctul de vedere al faptei reglementate – staționarea pe domeniul public – în funcție de criterii precum domiciliul sau statutul de rezident. Această diferențiere ridică probleme de egalitate și proporționalitate, în lipsa unei justificări publice clare și a unor criterii obiective explicit definite. 

Un alt aspect relevant îl reprezintă suprapunerea acestei taxe peste alte obligații deja existente, precum impozitul pe mijloacele de transport, taxele de parcare cu plată orară sau taxele ocazionale, ceea ce afectează claritatea și coerența regimului fiscal aplicabil aceleiași realități – utilizarea domeniului public pentru staționare. 

Regimul sancționator asociat neplății taxei, inclusiv aplicarea de amenzi și măsuri administrative coercitive, amplifică impactul hotărârii asupra cetățenilor, în condițiile în care obligația principală nu este corelată cu un serviciu garantat și clar delimitat. 

Hotărârea are, totodată, efecte directe asupra utilizării unui bun licit dobândit – autovehiculul – și asupra libertății de deplasare, întrucât staționarea devine condiționată fiscal pe zone extinse ale domeniului public, fără alternative reale sau suficiente pentru anumite categorii de persoane. 

Din perspectiva securității juridice, reglementarea creează dificultăți reale pentru cetățeni în a anticipa cu claritate: 
  • unde pot parca în mod legal;
  • în ce condiții exacte;
  • ce drept concret dobândesc prin plata taxei;
  • care este raportul real dintre obligație și serviciul prestat.

Un element esențial al motivației acestei petiții îl constituie lipsa unei fundamentări publice detaliate și a unui studiu de impact socio-economic transparent, din care să rezulte necesitatea măsurii, alternativele analizate și efectele reale asupra diferitelor categorii de utilizatori ai domeniului public.

De asemenea, coexistă două regimuri juridice distincte – parcarea de reședință atribuită prin licitație, care presupune loc determinat și drept exclusiv, și parcarea curentă – fără ca delimitarea dintre acestea să fie suficient de clară pentru publicul larg, ceea ce generează confuzie și insecuritate juridică.

În contextul existenței unor precedente judiciare în alte municipii, unde reglementări similare privind taxele de parcare au fost contestate și anulate, considerăm legitimă solicitarea unei revizuiri preventive, înainte ca aplicarea HCL Craiova nr. 419/2025 să genereze litigii costisitoare, tensiuni sociale și pierderi administrative.

Prin urmare, această petiție urmărește corectarea unei reglementări cu impact general, prin clarificare, delimitare juridică riguroasă, fundamentare reală și respectarea principiilor de legalitate, proporționalitate și securitate juridică.

Semnarea petiției reprezintă un act civic de susținere a interesului public, al transparenței administrative și al respectării regulilor care trebuie să guverneze relația dintre autorități și cetățeni.
Craiova, România

Maps © Stamen; Data © OSM and contributors, ODbL

Actualizări

2025-12-16 19:06:20 +0200

S-a ajuns la 100 semnături

2025-12-16 17:16:31 +0200

S-a ajuns la 50 semnături

2025-12-16 16:07:38 +0200

S-a ajuns la 25 semnături

2025-12-16 13:46:32 +0200

S-a ajuns la 10 semnături