S-a ajuns la 100 semnături
Către: Consiliul Administrației Fondului Cultural Național și conducerea AFCN
Patrimoniul și educația prin cultură în sesiunea de toamnă AFCN
Solicităm Administrației Fondului Cultural Național să revizuiască noua structură a sesiunilor de finanțare și să asigure, încă pentru anul 2027, un calendar și un nivel de finanțare adecvate proiectelor din ariile Patrimoniu cultural material, Patrimoniu cultural imaterial și Educație prin cultură.
AFCN a anunțat că fiecare arie va beneficia de un singur apel anual. Ariile dedicate creației au fost incluse în sesiunea lansată la 1 septembrie 2026, pentru proiecte care se pot desfășura din ianuarie până în noiembrie 2027. În schimb, Patrimoniul cultural material și imaterial și Educația prin cultură au fost mutate exclusiv în sesiunea care urmează să fie lansată la 1 martie 2027.
Această împărțire nu ține seama de calendarul real al proiectelor din domeniile afectate.
Experiența sesiunii de primăvară din 2026 arată că problema nu este ipotetică: semnarea contractelor a fost programată abia în luna august, iar proiectele au putut fi derulate numai până la sfârșitul anului. Repetarea acestui calendar ar lăsa proiectele de patrimoniu și educație culturală fără finanțare exact în perioada în care trebuie să aibă loc.
De ce este important?
Școlile de vară, atelierele pentru copii și tineri, programele de formare, taberele de patrimoniu și activitățile cu elevi și studenți depind de vacanțele școlare și universitare. O finanțare disponibilă abia spre sfârșitul verii le face imposibile sau le lipsește tocmai de participanții cărora le sunt destinate.
Activitățile de cercetare, documentare, inventariere, conservare preventivă și lucru pe teren depind, la rândul lor, de anotimp, de condițiile meteorologice și de accesibilitatea siturilor. Ele nu pot fi amânate sau comprimate, fără pierderi serioase de calitate, în ultimele câteva luni ale anului.
Multe inițiative reunesc patrimoniul și educația prin cultură: școli de vară organizate în jurul monumentelor, ateliere de meserii tradiționale, programe pentru pregătirea tinerilor specialiști, activități de descoperire a patrimoniului local și proiecte care implică direct comunitățile. Tocmai aceste proiecte, cu efecte durabile și cu o puternică dimensiune publică, sunt dezavantajate de noul calendar.
O dublă lovitură pentru sectorul cultural independent
Impactul noii structuri este, astfel, de două ori nefast: pe de o parte, reducerea plafonului pe proiect diminuează capacitatea reală de organizare și obligă operatorii culturali să facă mai mult cu resurse mai puține; pe de altă parte, mutarea patrimoniului și a educației prin cultură în sesiunea de primăvară împinge implementarea proiectelor în afara perioadelor în care activitățile sunt necesare și posibile.
Cele mai afectate sunt organizațiile culturale independente, inițiativele locale și proiectele desfășurate în comunități mici sau în mediul rural.
Un proiect finanțat insuficient și contractat după trecerea perioadei în care trebuia să se desfășoare nu este un proiect sprijinit mai eficient.
Solicităm AFCN:
- să revizuiască decizia de a exclude ariile Patrimoniu cultural material, Patrimoniu cultural imaterial și Educație prin cultură din sesiunea de toamnă;
- să adopte de urgență, pentru anul 2027, o soluție care să permită evaluarea și contractarea proiectelor înaintea perioadei de primăvară–vară, inclusiv printr-un apel distinct lansat până la sfârșitul anului 2026, dacă actuala sesiune nu mai poate fi completată;
- să includă în viitor aceste arii în sesiunea de toamnă sau să instituie pentru ele un apel cu un calendar echivalent, astfel încât proiectele să poată fi pregătite și desfășurate pe întreg parcursul anului;
- să reanalizeze reducerea plafonului maxim pe proiect și să coreleze nivelul finanțării cu evoluția reală a costurilor;
- să publice fundamentarea bugetară și analiza de impact care au stat la baza noii structuri, inclusiv bugetul anual estimat al finanțărilor, repartizarea sa între cele două sesiuni și plafoanele avute în vedere pentru fiecare arie;
- să consulte organizațiile și profesioniștii din domeniile afectate înaintea definitivării noii strategii de finanțare.
- să revizuiască decizia de a exclude ariile Patrimoniu cultural material, Patrimoniu cultural imaterial și Educație prin cultură din sesiunea de toamnă;
- să adopte de urgență, pentru anul 2027, o soluție care să permită evaluarea și contractarea proiectelor înaintea perioadei de primăvară–vară, inclusiv printr-un apel distinct lansat până la sfârșitul anului 2026, dacă actuala sesiune nu mai poate fi completată;
- să includă în viitor aceste arii în sesiunea de toamnă sau să instituie pentru ele un apel cu un calendar echivalent, astfel încât proiectele să poată fi pregătite și desfășurate pe întreg parcursul anului;
- să reanalizeze reducerea plafonului maxim pe proiect și să coreleze nivelul finanțării cu evoluția reală a costurilor;
- să publice fundamentarea bugetară și analiza de impact care au stat la baza noii structuri, inclusiv bugetul anual estimat al finanțărilor, repartizarea sa între cele două sesiuni și plafoanele avute în vedere pentru fiecare arie;
- să consulte organizațiile și profesioniștii din domeniile afectate înaintea definitivării noii strategii de finanțare.
Patrimoniul și educația prin cultură nu sunt domenii secundare și nu pot primi doar lunile rămase la sfârșitul anului. Ele contribuie la formarea publicului, la transmiterea cunoașterii, la consolidarea comunităților și la protejarea unei resurse culturale fragile și de neînlocuit.
Finanțarea culturală trebuie să urmeze calendarul firesc al activităților pe care le susține și să răspundă costurilor reale ale acestora, nu să le restrângă până la pierderea sensului și eficienței.