S-a ajuns la 20,000 semnături
Către: Agenția Națională pentru Protecția Mediului, Garda Națională de Mediu, ministrul mediului, Guvernul României, CSAT, CSM, Comisia pentru cercetarea abuzurilor, combaterea corupţiei şi petiţii a Senatului
Opriți distrugerea Defileului Jiului!
33 de kilometri de curs de râu vor dispărea. Jiul, pe toată lungimea din defileu, va deveni o amintire. Va fi inlocuit cu un firicel jalnic de apă, pierdut printre pietre. In 2016, după 4 ani de sistare, au fost reluate “lucrările” la cel mai devastator pentru natură proiect implementat în țară în ultimii 27 de ani.
Defileul Jiului este protejat de lege, fiind declarat şi parc naţional şi sit Natura 2000.
Proiectul sinistru presupune ghilotinarea cursului Jiului printr-un baraj la Livezeni, de unde apa este deviată prin tunel până la ieşirea din defileu. Mai mult, la treimea defileului fac alt baraj, care să stoarcă şi să trimită spre aducţiune şi puţina apă adunată pe prima treime a defileului. Şi râul Bratcu, o perlă ascunsă a parcului, va fi deviat. Pârâul Dumitra, care încă adăposteşte specii protejate de peşti, va fi și deviat şi regularizat până la distrugerea completă a cursului inferior. Prin urmare, reţeaua hidrografică a parcului naţional va fi nimicită. Se adaugă defrişări, drumuri industriale, un alt pod, şantiere, utilaje care poluează şi tulbură ani în şir liniştea naturii, ferestre de atac ...
Distrugerea habitatelor acvatice şi ripariene, aridizarea microclimatului defileului, se vor resimţi asupra întregului ansamblu de ecosisteme al parcului naţional, care se va prăbuşi. Echilibrul mutimilenar al padurilor virgine va fi perturbat. De la speciile protejate de peşti, care vor dispărea complet din situl Natura 2000/parcul naţional, de la vidre până la urşii care coboară în perioadele secetoase să bea apă chiar din Jiu, toate vieţuitoarele vor avea de suferit. Ecoturismul va primi, prin eliminarea totală a raftingului, o lovitură de graţie. Defileul Jiului va deveni o zonă dezolantă.
Dispariţia chiar şi a ultimului râu mare de munte care mai curge liber în Carpaţii Româneşti înseamnă desigur o mutilare a cadrului natural al ţării, în ansamblu.
Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului, autoritatea competentă pentru acest proiect, trebuie să aplice prevederile de la art. 46, alin. (3), literele a) şi b) din Ordinul 135/2010, care specifică faptul că este obligatorie revizuirea acordului de mediu când apar elemente noi. Și au apărut nenumărate elemente noi la acest proiect. Esenţial este că în parcurile naţionale sunt admise doar activităţile tradiţionale practicate numai de comunităţile din zona parcului naţional, că în siturile Natura 2000 sunt interzise activităţile care perturbă speciile şi deteriorează habitatele pentru care a fost desemnat situl şi că este interzisă deteriorarea stării ecologice a corpurilor de apă.
Deocamdată Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului a refuzat să aplice legislația, în ciuda faptului că Ministerul Mediului, în răspunsul (11368/AJ/23.10.2015) la scrisoarea deschisă privind Defileul Jiului din septembrie 2015, a recunoscut că procedura trebuie reluată. Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului a invocat, în adresa 1/826/TFP/28.03.2016, argumente false, precum faptul că impactul s-ar fi produs deja, când în realitate impactul semnificativ asupra habitatelor şi speciilor va avea loc doar când barajele vor intrerupe continuitatea Jiului şi când râul va fi deviat în tunel. Impactul de până acum este infinitezimal faţă de cel final.
Garda Națională de Mediu trebuie să constate că acordul de mediu GJ-51/18.04.2003 și-a încheiat efectele juridice, este ineficace, din moment ce a fost emis pe baza unei documentații în care pe prima pagină scrie că lucrările au loc până în mai 2007, deci să constate că se lucrează fără acord de mediu și să impună sistarea lucrărilor. În domeniul mediului, prin natura domeniului, factorul timp contează enorm, iar evaluarea de mediu a fost doar pentru iunie 2003-mai 2007.
Încă nu este prea târziu pentru salvare Defileului Jiului! Autoritățile de mediu trebuie doar să aplice legea. Ne adresăm acestora dar și oricăror alte autorități cu competențe în acest amsamblu de ilegalități.
Solicităm guvernului să abroge de urgență HG 1297/2006, pentru că nici nu se poate pune problema ca în anul 2017, în condițiile excedentului în ce privește energia electrică, să fie de utilitate publică distrugerea unui parc național pentru câțiva MW.
Întrucât, din 16.01.2016, distrugerea apelor, a fondului piscicol și forestier, reprezintă amenințări la adresa securității naționale, iar instituțiile sesizate refuză să aplice legea, este necesară intervenția CSAT pentru stoparea lucrărilor ilegale din Defileul Jiului.
Denunțul cu privire la infracțiunile din Defileul Jiului a fost înregistrat la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel București cu nr. 2769/VIII/1/2015 în 17.11.2015. De atunci, nu doar că nu a fost nimeni tras la raspundere, dar activitatea infracțională în curs a continuat și s-a amplificat fără ca procurorii să intervină. În aceste circumstanțe, extrem de grave, solicităm o anchetă a CSM.
Solicităm Comisiei pentru cercetarea abuzurilor, combaterea corupţiei şi petiţii a Senatului să ancheteze acest caz.
Defileul Jiului este protejat de lege, fiind declarat şi parc naţional şi sit Natura 2000.
Proiectul sinistru presupune ghilotinarea cursului Jiului printr-un baraj la Livezeni, de unde apa este deviată prin tunel până la ieşirea din defileu. Mai mult, la treimea defileului fac alt baraj, care să stoarcă şi să trimită spre aducţiune şi puţina apă adunată pe prima treime a defileului. Şi râul Bratcu, o perlă ascunsă a parcului, va fi deviat. Pârâul Dumitra, care încă adăposteşte specii protejate de peşti, va fi și deviat şi regularizat până la distrugerea completă a cursului inferior. Prin urmare, reţeaua hidrografică a parcului naţional va fi nimicită. Se adaugă defrişări, drumuri industriale, un alt pod, şantiere, utilaje care poluează şi tulbură ani în şir liniştea naturii, ferestre de atac ...
Distrugerea habitatelor acvatice şi ripariene, aridizarea microclimatului defileului, se vor resimţi asupra întregului ansamblu de ecosisteme al parcului naţional, care se va prăbuşi. Echilibrul mutimilenar al padurilor virgine va fi perturbat. De la speciile protejate de peşti, care vor dispărea complet din situl Natura 2000/parcul naţional, de la vidre până la urşii care coboară în perioadele secetoase să bea apă chiar din Jiu, toate vieţuitoarele vor avea de suferit. Ecoturismul va primi, prin eliminarea totală a raftingului, o lovitură de graţie. Defileul Jiului va deveni o zonă dezolantă.
Dispariţia chiar şi a ultimului râu mare de munte care mai curge liber în Carpaţii Româneşti înseamnă desigur o mutilare a cadrului natural al ţării, în ansamblu.
Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului, autoritatea competentă pentru acest proiect, trebuie să aplice prevederile de la art. 46, alin. (3), literele a) şi b) din Ordinul 135/2010, care specifică faptul că este obligatorie revizuirea acordului de mediu când apar elemente noi. Și au apărut nenumărate elemente noi la acest proiect. Esenţial este că în parcurile naţionale sunt admise doar activităţile tradiţionale practicate numai de comunităţile din zona parcului naţional, că în siturile Natura 2000 sunt interzise activităţile care perturbă speciile şi deteriorează habitatele pentru care a fost desemnat situl şi că este interzisă deteriorarea stării ecologice a corpurilor de apă.
Deocamdată Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului a refuzat să aplice legislația, în ciuda faptului că Ministerul Mediului, în răspunsul (11368/AJ/23.10.2015) la scrisoarea deschisă privind Defileul Jiului din septembrie 2015, a recunoscut că procedura trebuie reluată. Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului a invocat, în adresa 1/826/TFP/28.03.2016, argumente false, precum faptul că impactul s-ar fi produs deja, când în realitate impactul semnificativ asupra habitatelor şi speciilor va avea loc doar când barajele vor intrerupe continuitatea Jiului şi când râul va fi deviat în tunel. Impactul de până acum este infinitezimal faţă de cel final.
Garda Națională de Mediu trebuie să constate că acordul de mediu GJ-51/18.04.2003 și-a încheiat efectele juridice, este ineficace, din moment ce a fost emis pe baza unei documentații în care pe prima pagină scrie că lucrările au loc până în mai 2007, deci să constate că se lucrează fără acord de mediu și să impună sistarea lucrărilor. În domeniul mediului, prin natura domeniului, factorul timp contează enorm, iar evaluarea de mediu a fost doar pentru iunie 2003-mai 2007.
Încă nu este prea târziu pentru salvare Defileului Jiului! Autoritățile de mediu trebuie doar să aplice legea. Ne adresăm acestora dar și oricăror alte autorități cu competențe în acest amsamblu de ilegalități.
Solicităm guvernului să abroge de urgență HG 1297/2006, pentru că nici nu se poate pune problema ca în anul 2017, în condițiile excedentului în ce privește energia electrică, să fie de utilitate publică distrugerea unui parc național pentru câțiva MW.
Întrucât, din 16.01.2016, distrugerea apelor, a fondului piscicol și forestier, reprezintă amenințări la adresa securității naționale, iar instituțiile sesizate refuză să aplice legea, este necesară intervenția CSAT pentru stoparea lucrărilor ilegale din Defileul Jiului.
Denunțul cu privire la infracțiunile din Defileul Jiului a fost înregistrat la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel București cu nr. 2769/VIII/1/2015 în 17.11.2015. De atunci, nu doar că nu a fost nimeni tras la raspundere, dar activitatea infracțională în curs a continuat și s-a amplificat fără ca procurorii să intervină. În aceste circumstanțe, extrem de grave, solicităm o anchetă a CSM.
Solicităm Comisiei pentru cercetarea abuzurilor, combaterea corupţiei şi petiţii a Senatului să ancheteze acest caz.
De ce este important?
Cel mai spectaculos parc naţional din ţară va fi distrus de la un capăt la celălalt. Defileul Jiului, cu peisajele care îţi taie răsuflarea, cu ultimul râu mare de multe care mai curge liber în Carpaţii Româneşti, cu padurile virgine şi cvasi-virgine care care formează aproape jumătate din mantia verde a versanţilor, se numără, fără îndoială, între cele câteva elemente esenţiale, de valoare supremă, ale patrimoniului natural naţional.
Parcurile naționale sunt ultimele refugii ale naturii la scară mare, sunt menite păstrării într-o formă neperturbată măcar a unor eșantioane din magnifica natură pe care am avut-o. Ele sunt protejate cu adevărat în orice țară din lume. Este de neconceput chiar și în lumea a treia ca autoritățile să ia macar în considerare implicarea în distrugerea unui parc național, cum se întâmpla acum la noi.
Distrugerea Defileului Jiului, fără sens, nu este doar o tragedie de proporții ci și o rușine națională. Din păcate aceste autorități sunt atât de dedicate distrugerii acestui colț unic de natură vibrantă, copleșitoare, încât doar o opoziție publică masivă poate schimba ceva!
”În cele din urmă, societatea noastră va fi definită nu doar prin ceea ce creăm ci prin ceea ce refuzăm să distrugem.”
Parcurile naționale sunt ultimele refugii ale naturii la scară mare, sunt menite păstrării într-o formă neperturbată măcar a unor eșantioane din magnifica natură pe care am avut-o. Ele sunt protejate cu adevărat în orice țară din lume. Este de neconceput chiar și în lumea a treia ca autoritățile să ia macar în considerare implicarea în distrugerea unui parc național, cum se întâmpla acum la noi.
Distrugerea Defileului Jiului, fără sens, nu este doar o tragedie de proporții ci și o rușine națională. Din păcate aceste autorități sunt atât de dedicate distrugerii acestui colț unic de natură vibrantă, copleșitoare, încât doar o opoziție publică masivă poate schimba ceva!
”În cele din urmă, societatea noastră va fi definită nu doar prin ceea ce creăm ci prin ceea ce refuzăm să distrugem.”