S-a ajuns la 5,000 semnături
Către: Ministerul Educatiei
Lasati creșele în pace 2
Copiii din creșele bucureștene sunt în pericol, după ce guvernanții au decis trecerea acestora din administrarea primăriilor în cea a Ministerului Educației.
Ce înseamnă acest lucru:
- reducerea numărului de angajați din cadrul creșelor;
- afectarea serviciilor de îngrijire, supraveghere și educare;
- afectarea serviciilor medicale;
- scăderea salariului (cu 20-30%), care oricum este mic, va genera nemulțumire în rândul personalului din creșă. Deja au început să plece oameni, nemulțumiți și temători că vor rămâne fără job.
De exemplu: asistența medicală va fi asigurată doar de un asistent medical pe toată unitatea, sau unul pe două unități (școală și grădiniță); serviciile de îngrijire și supraveghere vor fi asigurate de către un singur îngrijitor la 20-30 de copii.
Atenție, vorbim de unități unde merg copii de la 0 la 3 ani, cu un sistem imunitar în formare, cu o schemă de vaccinare incompletă, cu alergii multiple, cu un grad redus de autonomie, copii care au scutece, care încă sunt alăptați. Nimeni nu spune că educatorii din prezent, care oricum sunt într-un număr insuficient, își vor pierde locurile de muncă deoarece noua metodologie, aprobată prin HG 566/ 2022, le anulează dreptul de a mai profesa, solicitându-li-se studii de specialitate medii/superioare (liceu pedagogic/facultate), în condițiile în care de ani de zile, liceele pedagogice au desființat clasele ce pregăteau educatori puericultori.
Hai să fim seriosi, cum putem ,,educa" un copil de 1,6 luni, care nu vorbește, are suzetă și scutec?
„Jocul este învățare și învățarea este joc”.
Domnul Sorin Ion, secretar de stat în Ministerul Educației, care susține că de asta au nevoie acești copii, ne insultă inteligența. Mai mult decât atât, ne arată că nu cunoaște nici măcar câteva noțiuni elementare de psihologia copilului mic (antepreșcolar). Acestor copii este necesar să li se asigure mai întâi satisfacerea nevoilor de bază și mai apoi a celor educaționale, în conformitate cu stadiile de dezvoltare ale copiilor. Procesul educațional „de învățare” e necesar să se plieze pe nivelul de dezvoltare fizică și neuropsihică și să vină în completarea acestuia, nu invers. În ce măsură un copilaș al cărui scutec nu este schimbat la timp (pentru că există doar un îngrijitor la 20 de copii), poate participa efectiv la activitățile propuse de educatorul puericultor? Poate se vrea ca acești copii cu scutec și suzetă să recite „Luceafărul” sau să rezolve derivate.
Cu alte cuvinte, se ignoră nevoile reale ale copiilor (0-3 ani) și se iau măsuri doar din pix, fără aplicabilitate reală, corectă, în teren.
Prin urmare, mai puțină grijă pentru copiii noștri!
Reducerea programului de lucru la 10 ore, îi va obliga pe părinții care muncesc până la ora 18, să găsească alternative (cu costuri suplimentare) pentru a-și proteja copiii.
Se vrea „Romania educată” dar reducând personalul, copiii cu nevoi specifice vârstei mici: să meargă, să mănânce, să facă la oliță, să vorbească, să socializeze, vor fi copii cu nevoi neglijate, ignorate, dar vor fi niște copii „educați”.
Pentru toate motivele de mai sus, vă solicităm de îndată abrogarea Legii 17/2022 și HG 566/2022 sau găsirea unor soluții eficiente și coerente care să permită păstrarea întregului personal indispensabil satisfacerii tuturor nevoilor copiilor de 0-3 ani, cel puțin în aceleași condiții salariale.
Ne adresăm Ministerului Educației ca emitent al actului și Parlamentului României.
Ce înseamnă acest lucru:
- reducerea numărului de angajați din cadrul creșelor;
- afectarea serviciilor de îngrijire, supraveghere și educare;
- afectarea serviciilor medicale;
- scăderea salariului (cu 20-30%), care oricum este mic, va genera nemulțumire în rândul personalului din creșă. Deja au început să plece oameni, nemulțumiți și temători că vor rămâne fără job.
De exemplu: asistența medicală va fi asigurată doar de un asistent medical pe toată unitatea, sau unul pe două unități (școală și grădiniță); serviciile de îngrijire și supraveghere vor fi asigurate de către un singur îngrijitor la 20-30 de copii.
Atenție, vorbim de unități unde merg copii de la 0 la 3 ani, cu un sistem imunitar în formare, cu o schemă de vaccinare incompletă, cu alergii multiple, cu un grad redus de autonomie, copii care au scutece, care încă sunt alăptați. Nimeni nu spune că educatorii din prezent, care oricum sunt într-un număr insuficient, își vor pierde locurile de muncă deoarece noua metodologie, aprobată prin HG 566/ 2022, le anulează dreptul de a mai profesa, solicitându-li-se studii de specialitate medii/superioare (liceu pedagogic/facultate), în condițiile în care de ani de zile, liceele pedagogice au desființat clasele ce pregăteau educatori puericultori.
Hai să fim seriosi, cum putem ,,educa" un copil de 1,6 luni, care nu vorbește, are suzetă și scutec?
„Jocul este învățare și învățarea este joc”.
Domnul Sorin Ion, secretar de stat în Ministerul Educației, care susține că de asta au nevoie acești copii, ne insultă inteligența. Mai mult decât atât, ne arată că nu cunoaște nici măcar câteva noțiuni elementare de psihologia copilului mic (antepreșcolar). Acestor copii este necesar să li se asigure mai întâi satisfacerea nevoilor de bază și mai apoi a celor educaționale, în conformitate cu stadiile de dezvoltare ale copiilor. Procesul educațional „de învățare” e necesar să se plieze pe nivelul de dezvoltare fizică și neuropsihică și să vină în completarea acestuia, nu invers. În ce măsură un copilaș al cărui scutec nu este schimbat la timp (pentru că există doar un îngrijitor la 20 de copii), poate participa efectiv la activitățile propuse de educatorul puericultor? Poate se vrea ca acești copii cu scutec și suzetă să recite „Luceafărul” sau să rezolve derivate.
Cu alte cuvinte, se ignoră nevoile reale ale copiilor (0-3 ani) și se iau măsuri doar din pix, fără aplicabilitate reală, corectă, în teren.
Prin urmare, mai puțină grijă pentru copiii noștri!
Reducerea programului de lucru la 10 ore, îi va obliga pe părinții care muncesc până la ora 18, să găsească alternative (cu costuri suplimentare) pentru a-și proteja copiii.
Se vrea „Romania educată” dar reducând personalul, copiii cu nevoi specifice vârstei mici: să meargă, să mănânce, să facă la oliță, să vorbească, să socializeze, vor fi copii cu nevoi neglijate, ignorate, dar vor fi niște copii „educați”.
Pentru toate motivele de mai sus, vă solicităm de îndată abrogarea Legii 17/2022 și HG 566/2022 sau găsirea unor soluții eficiente și coerente care să permită păstrarea întregului personal indispensabil satisfacerii tuturor nevoilor copiilor de 0-3 ani, cel puțin în aceleași condiții salariale.
Ne adresăm Ministerului Educației ca emitent al actului și Parlamentului României.
De ce este important?
Încă sunt psihog într-o creșă din București și m-am alăturat colegilor de la Cluj, mai intâi prin semnarea petiției și mai apoi prin crearea uneia similare. https://campaniamea.declic.ro/petitions/lasati-cresele-in-pace-2
Spun încă, pentru că după preluarea creșelor de către MEN, eu și mulți alții ca mine îsi vor pierde locul de muncă conform metodologiei aprobate.
Ce se va intampla cu munca mea de cătiva ani (din 2016), cu efortul meu de a modifica tipare învechite și depășite? În ce fel vor mai beneficia părinții și personalul de informațiile prin care aceștia au invățat să se adapteze la nevoile copilului, la caracteristicile sale particulare la stadiul de dezvoltare fizică și neuropsihică, de procesul de educație și învățare?
Educatorii specializați, care dețin diplome de „educator specializat” avizate de Ministerul Muncii și Justiție Sociale și de Ministerul Educației Naționale, iși vor pierde și ei jobul actual întrucât nu se regăsesc în Statul de functii al MEN… altă aberatie!
Se recită poezia ROM NIA EDUCATĂ, care asigură doar o educație cantitativă ridicând doar procentul de antepreșcolari educați în MEN, nicidecum a uneia calitative.
Haideți să educăm mai întai personalul oferindu-le programe educaționale adecvate și structuri de învățămant care să pregătească inițial și continuu profesioniști care să aiba noțiuni elementare de psihologia copilului mic!
Haideți să facem să conteze calitatea nu cantitatea dacă vrem cu adevărat copii fericiți și adulți responsabili.
Știu cei din MEN că deja se face educație în creșe, și că noi știm foarte bine cum să lucrăm cu 25 de copii? Știu oare ca noi dezvoltăm o relație de iubire și încredere, un mediu sigur și stabil astfel încât jocul și învățarea prin joc să dezvolte copiilor deprinderi de igienă și autoservire, abilități motrice și cognitive?
Se știe că noi, personalul actual din creșe, plantăm semințele empatiei, astfel încât, mai târziu, colegii noștri din MEN să culeagă roadele muncii noastre?
Stiu ei oare cum e să plângă într-o creșă 50 de copii în primele săptămâni, uneori concomitent? Știu cei care au votat legea cum să transmiți încrederea și sentimentul de siguranță deodată, pentru 50 de copii care plâng după părinți și se tem de necunoscut?
Îi invit pe cei din MEN, care caută soluții, să vină si doar să stea alături de noi în creșă o săptămână, să ia cu adevarat pulsul și apoi să caute soluții coerente împreună cu noi, viabile mai ales pe teren, nu pe hârtie!
Spun încă, pentru că după preluarea creșelor de către MEN, eu și mulți alții ca mine îsi vor pierde locul de muncă conform metodologiei aprobate.
Ce se va intampla cu munca mea de cătiva ani (din 2016), cu efortul meu de a modifica tipare învechite și depășite? În ce fel vor mai beneficia părinții și personalul de informațiile prin care aceștia au invățat să se adapteze la nevoile copilului, la caracteristicile sale particulare la stadiul de dezvoltare fizică și neuropsihică, de procesul de educație și învățare?
Educatorii specializați, care dețin diplome de „educator specializat” avizate de Ministerul Muncii și Justiție Sociale și de Ministerul Educației Naționale, iși vor pierde și ei jobul actual întrucât nu se regăsesc în Statul de functii al MEN… altă aberatie!
Se recită poezia ROM NIA EDUCATĂ, care asigură doar o educație cantitativă ridicând doar procentul de antepreșcolari educați în MEN, nicidecum a uneia calitative.
Haideți să educăm mai întai personalul oferindu-le programe educaționale adecvate și structuri de învățămant care să pregătească inițial și continuu profesioniști care să aiba noțiuni elementare de psihologia copilului mic!
Haideți să facem să conteze calitatea nu cantitatea dacă vrem cu adevărat copii fericiți și adulți responsabili.
Știu cei din MEN că deja se face educație în creșe, și că noi știm foarte bine cum să lucrăm cu 25 de copii? Știu oare ca noi dezvoltăm o relație de iubire și încredere, un mediu sigur și stabil astfel încât jocul și învățarea prin joc să dezvolte copiilor deprinderi de igienă și autoservire, abilități motrice și cognitive?
Se știe că noi, personalul actual din creșe, plantăm semințele empatiei, astfel încât, mai târziu, colegii noștri din MEN să culeagă roadele muncii noastre?
Stiu ei oare cum e să plângă într-o creșă 50 de copii în primele săptămâni, uneori concomitent? Știu cei care au votat legea cum să transmiți încrederea și sentimentul de siguranță deodată, pentru 50 de copii care plâng după părinți și se tem de necunoscut?
Îi invit pe cei din MEN, care caută soluții, să vină si doar să stea alături de noi în creșă o săptămână, să ia cu adevarat pulsul și apoi să caute soluții coerente împreună cu noi, viabile mai ales pe teren, nu pe hârtie!