Către: Preşedintelui Consiliului Superior al Magistraturii

Judecătorii pot decide maxim 300 de parlamentari. Cerem să se aplice legea

Judecătorii pot decide maxim 300 de parlamentari. Cerem să se aplice legea

Cerem preşedintelui Consiliului Superior al Magistraturii să sesizeze Curtea Constituţională a României pentru soluţionarea conflictului juridic de natură constituţională dintre Parlamentul României şi Preşedintele României, ca reprezentant al statului român, conflict generat de refuzul Parlamentului României de a pune în acord Constituţia României cu rezultatul referendumului din Noiembrie 2009 pentru trecerea la un Parlament unicameral format din maxim 300 de persoane.

Din păcate, în cazul conflictelor juridice de natură constituţională, cetăţenii nu pot sesiza direct curtea dar preşedintele CSM are această atribuţie legală.

De ce este important?

Aşa cum Curtea Constituţională l-a obligat pe Preşedintele Klaus Iohannis să o demită pe dna. Kovesi de la DNA tot aşa Curtea Constituţională poate obliga Parlamentul să ţină cont de referendumul din 2009.

Referendumul din 2009, deşi s-a numit consultativ, este OBLIGATORIU conform deciziei 682/2012 a Curţii Constituţionale din care cităm:

"Nici nu ar fi admisibil într-un stat de drept ca voinţa populară, exprimată cu o largă majoritate (în cazul de faţă, 83,31% dintre voturile valabil exprimate), să fie ignorată de reprezentanţii aleşi ai poporului (...) ceea ce distinge un referendum consultativ de unul decizional nu este, în principal, chestiunea privitoare la respectarea sau nu a voinţei populare - această voinţă nu poate fi ignorată de aleşii poporului, întrucât este o expresie a suveranităţii naţionale -, ci caracterul efectului referendumului (direct sau indirect). Spre deosebire de referendumul decizional, referendumul consultativ produce un efect indirect, în sensul că necesită intervenţia altor organe, de cele mai multe ori a celor legislative, pentru a pune în operă voinţa exprimată de corpul electoral."

Deşi conflictele juridice de natură constituţională dintre autorităţile publice nu beneficiază de o definiţie constituţională elementele care caracterizează această instituţie sunt însă conturate de jurisprudenţa Curţii Constituţionale. Astfel Curtea Constituţională s-a pronunţat prin Decizia Nr.270/2008 a Curţii Constituţionale a României „Conflictul juridic de natură constituţională între autorităţi publice presupune acte sau acţiuni concrete prin care o autoritate sau mai multe îşi arogă puteri, atribuţii sau competenţe, care, potrivit Constituţiei, aparţin altor autorităţi publice, ori omisiunea unor autorităţi publice, constând în declinarea competenţei sau în refuzul de a îndeplini anumite acte care intră în obligaţiile lor, fără însă a considera că nu se mai pot ivi şi alte categorii de conflicte juridice de natură constituţională.”

Mai multe detalii le puteţi găsi aici:
http://www.mariuspitigoi.ro/2018/11/08/aplicarea-referendumului-din-2009-depinde-de-judecatori/

România

Maps © Stamen; Data © OSM and contributors, ODbL

Categorie

Actualizări

2018-12-14 06:18:56 +0200

S-a ajuns la 500 semnături

2018-12-03 14:12:23 +0200

S-a ajuns la 100 semnături

2018-11-29 16:46:42 +0200

S-a ajuns la 50 semnături

2018-11-29 10:07:27 +0200

S-a ajuns la 25 semnături

2018-11-29 00:00:22 +0200

S-a ajuns la 10 semnături