S-a ajuns la 5,000 semnături
Către: Primarul General al Capitalei, Ministrul Mediului, Ministrul Sănătății
Nu vrem incinerator de deșeuri municipale!
Update 2: Hotararea 455/27.08.2019 votată de Consiliul General al Municipiului București a aprobat Master Planul pentru sistemul integrat de management al deșeurilor la nivelul Municipiului București. Acesta prevede construirea unei instalații de tratare termică a deseurilor municipale cu valorificare energetică cu o capacitate de minim 235.000 tone/an. Pentru a susține acestă mare capacitate, sectoarele vor trebui să furnizeze anual următoarele cantităţi: Sectorul 1 - 28.130 tone, Sectorul 2 - 43.093 tone, Sectorul 3 - 48.092 tone, Sectorul 4 - 35.913 tone, Sectorul 5 - 33.885 tone, Sectorul 6 - 45.886 tone.
Update 1: Consiliul General al Municipiului București a votat, în 27 august, o hotărâre prin care aprobă Master Planul pentru sistemul de management integrat al deșeurilor. Aceast lucru înseamnă un pas înainte pentru construirea incineratorului cu o capacitate de 235.000 tone/an, care va fi amplasat în locul Centralei Electro-Termice Progresu (Sector 4).
In link-ul de mai jos găsiți răspunsul la principalele argumente pro-incinerare promovate de Primăria Municipiului București și de susținătorii incineratorului: http://curatmurdar.org/apel-mobilizare/
Sănătatea cetăţenilor din comunităţile situate în proximitatea instalaţiei de incinerare a deşeurilor pe care vreţi să o construiţi în Bucureşti va avea grav de suferit, contrar afirmatiilor PMB. [1]
Deşi industria pretinde că vinde tehnologii curate şi energie regenerabilă, numeroase rapoarte [2] [3] [4] [5][6], elaborate de către organizaţii precum Organizaţia Mondială a Sănătăţii, Institului American pentru Sănătate şi Agenţia Federală de Mediu Germania arată că tehnologiile de tratare termică a deşeurilor sunt cea mai mare sursă pentru producerea dioxinelor. Chiar şi în cantităţi mici aceste toxine pot cauza probleme respiratorii, anomalii congenitale, diferite forme de cancer (laringe, plămâni, piele, sistem reproducător şi nervos, glanda tiroidă, aparat digestiv) pentru cei care locuiesc sau muncesc în apropierea unor incineratoare.
Prin prezenta, noi semnatarii petiţiei va solicităm să nu aprobaţi instalaţia de tratare termică și valorificare energetică a deşeurilor în valoare de 250 milioane de EUR, planificată pentru Bucureşti - Ilfov, o adevărată fabrică de cancer.
Update 1: Consiliul General al Municipiului București a votat, în 27 august, o hotărâre prin care aprobă Master Planul pentru sistemul de management integrat al deșeurilor. Aceast lucru înseamnă un pas înainte pentru construirea incineratorului cu o capacitate de 235.000 tone/an, care va fi amplasat în locul Centralei Electro-Termice Progresu (Sector 4).
In link-ul de mai jos găsiți răspunsul la principalele argumente pro-incinerare promovate de Primăria Municipiului București și de susținătorii incineratorului: http://curatmurdar.org/apel-mobilizare/
Sănătatea cetăţenilor din comunităţile situate în proximitatea instalaţiei de incinerare a deşeurilor pe care vreţi să o construiţi în Bucureşti va avea grav de suferit, contrar afirmatiilor PMB. [1]
Deşi industria pretinde că vinde tehnologii curate şi energie regenerabilă, numeroase rapoarte [2] [3] [4] [5][6], elaborate de către organizaţii precum Organizaţia Mondială a Sănătăţii, Institului American pentru Sănătate şi Agenţia Federală de Mediu Germania arată că tehnologiile de tratare termică a deşeurilor sunt cea mai mare sursă pentru producerea dioxinelor. Chiar şi în cantităţi mici aceste toxine pot cauza probleme respiratorii, anomalii congenitale, diferite forme de cancer (laringe, plămâni, piele, sistem reproducător şi nervos, glanda tiroidă, aparat digestiv) pentru cei care locuiesc sau muncesc în apropierea unor incineratoare.
Prin prezenta, noi semnatarii petiţiei va solicităm să nu aprobaţi instalaţia de tratare termică și valorificare energetică a deşeurilor în valoare de 250 milioane de EUR, planificată pentru Bucureşti - Ilfov, o adevărată fabrică de cancer.
De ce este important?
Instalaţia de incinerare a deşeurilor propusă pentru Municipiul Bucureşti reprezintă încă un pericol pentru sănătatea cetăţenilor. Bucureştiul este deja extrem de poluat, iar o instalaţie de tratare termică, indiferent de cât de avansată tehnologic ar fi aceasta, va însemna încă un factor de poluare alături de cele două majore existente: groapa de deşeuri şi incineratorul Iridex şi incineratorul Stericyle. În plus, aşa cum s-a constat recent la incineratorul de la Tomeşti, Iaşi, sancţionat cu o amendă record de 75 000 lei şi o plângere la Parchetul de pe lângă Judecătoria Iaşi, pentru alterarea informaţiilor despre nivelul noxelor, siguranţa acestor instalaţii este dificil de controlat.
De asemenea, piroliza, gazeificarea și arcul de plasmă sunt forme de valorificare energetică a deșeurilor cu riscuri mari și randament scăzut care sabotează economia circulară.
Ca stat membru UE, România are ţinte de reciclare de 50% până în 2020, care nu se pot realiza prin incinerare. Din contră, incineratoarele sabotează programele de prevenţie şi reciclare, în timp ce românii riscă amenzi de peste 200 000 EUR/zi pentru neîndeplinirea ţintelor de reciclare. În plus, conform datelor ANPM pentru anul 2014, Bucureştiul arde deja peste 40 000 tone deşeuri anual, în timp ce cantitatea de deşeuri reciclată este de numai 19 000 tone.
Instalaţia de tratare termică NU va elimina problema depozitării celor peste 600 mii de tone de deşeuri municipale şi asimilabile generate în Bucureşti şi Ilfov. În urma incinerării a 350 000 tone/an, conform declaraţiilor doamnei Firea, ar rezulta circa 80 mii de tone de zgură toxică care ar ajunge tot în gropile de gunoi. Promotorii incinerării susţin în mod fals că cenuşa stabilizată biologic nu este toxică.
Incinerarea şi depozitarea reprezintă metode de eliminare, aflate la baza piramidei deşeurilor, descurajate de Comisia Europeană. [7] În 2014, a fost anulat contractul de construire pentru cel mai mare incinerator din Europa, în valoare de 500 milioane de Lire Sterline, in Norfolk (United Kingdom). [8] În ultimii ani, alte peste 80 de incineratoare au fost blocate sau închise în ţări precum Italia, UK, Spania, în timp ce Franţa a anunţat în 2014 un plan de tranziţie de la incinerare la soluţii inovatoare şi flexibile [9].
Initiatori petitie: Global Alliance for Incineration Alternatives (GAIA), Energy Justice Romania, Coaliţia pentru Aer Curat
SURSE:
[1] Interviu Magdalena Iuga, directorul executiv adjunct al Direcției Utilități Publice a Primăriei Municipiului București, Revista Ecologic, Ianuarie 2017
[2] Organizatia Mondiala a Sanatatii, Dioxins and their effects on human health, 2016
[3] Health Research Board, et al., Health and Environmental Effects of Landfilling and Incineration of Waste – A Literature Review. 2003, Dublin: Health Research Board. Viii, 284
[4]Connett P., American Health Intitute, Nanotoxicologie si energie din deseuri, 2013
[5] Rombke, J., et al. Ecotoxicological characterisation of 12 incineration ashes using 6 laboratory tests. Waste Management, 2009.
[6] Federal Environment Agency Germany, M. Gleis. Challenge or failure - a critical review on gasification and pyrolysis techniques for thermal treatment of waste, Berlin, May 2011
[7] Comisia Europeana, Închiderea buclei - un plan de acțiune al UE pentru economia circulară, 2015
[8] BBC, King's Lynn incinerator: Plans for £500m scheme abandoned, 2014
[9] French Minister calls for an end to incineration, 2014
De asemenea, piroliza, gazeificarea și arcul de plasmă sunt forme de valorificare energetică a deșeurilor cu riscuri mari și randament scăzut care sabotează economia circulară.
Ca stat membru UE, România are ţinte de reciclare de 50% până în 2020, care nu se pot realiza prin incinerare. Din contră, incineratoarele sabotează programele de prevenţie şi reciclare, în timp ce românii riscă amenzi de peste 200 000 EUR/zi pentru neîndeplinirea ţintelor de reciclare. În plus, conform datelor ANPM pentru anul 2014, Bucureştiul arde deja peste 40 000 tone deşeuri anual, în timp ce cantitatea de deşeuri reciclată este de numai 19 000 tone.
Instalaţia de tratare termică NU va elimina problema depozitării celor peste 600 mii de tone de deşeuri municipale şi asimilabile generate în Bucureşti şi Ilfov. În urma incinerării a 350 000 tone/an, conform declaraţiilor doamnei Firea, ar rezulta circa 80 mii de tone de zgură toxică care ar ajunge tot în gropile de gunoi. Promotorii incinerării susţin în mod fals că cenuşa stabilizată biologic nu este toxică.
Incinerarea şi depozitarea reprezintă metode de eliminare, aflate la baza piramidei deşeurilor, descurajate de Comisia Europeană. [7] În 2014, a fost anulat contractul de construire pentru cel mai mare incinerator din Europa, în valoare de 500 milioane de Lire Sterline, in Norfolk (United Kingdom). [8] În ultimii ani, alte peste 80 de incineratoare au fost blocate sau închise în ţări precum Italia, UK, Spania, în timp ce Franţa a anunţat în 2014 un plan de tranziţie de la incinerare la soluţii inovatoare şi flexibile [9].
Initiatori petitie: Global Alliance for Incineration Alternatives (GAIA), Energy Justice Romania, Coaliţia pentru Aer Curat
SURSE:
[1] Interviu Magdalena Iuga, directorul executiv adjunct al Direcției Utilități Publice a Primăriei Municipiului București, Revista Ecologic, Ianuarie 2017
[2] Organizatia Mondiala a Sanatatii, Dioxins and their effects on human health, 2016
[3] Health Research Board, et al., Health and Environmental Effects of Landfilling and Incineration of Waste – A Literature Review. 2003, Dublin: Health Research Board. Viii, 284
[4]Connett P., American Health Intitute, Nanotoxicologie si energie din deseuri, 2013
[5] Rombke, J., et al. Ecotoxicological characterisation of 12 incineration ashes using 6 laboratory tests. Waste Management, 2009.
[6] Federal Environment Agency Germany, M. Gleis. Challenge or failure - a critical review on gasification and pyrolysis techniques for thermal treatment of waste, Berlin, May 2011
[7] Comisia Europeana, Închiderea buclei - un plan de acțiune al UE pentru economia circulară, 2015
[8] BBC, King's Lynn incinerator: Plans for £500m scheme abandoned, 2014
[9] French Minister calls for an end to incineration, 2014