S-a ajuns la 1,000 semnături
Către: Primarul Municipiului Cluj-Napoca, Emil Boc; Primarul Comunei Florești, Bogdan Pivariu; Primarul Comunei Apahida, Grigore Fati; Primarul Comunei Baciu, Balázs János
Clujenii vor să pedaleze!
Noi, semnatarii și semnatarele acestei petiții, vă cerem să adoptați și să implementați o strategie pe 10 ani, pentru dezvoltarea infrastructurii pentru biciclete pe axa Florești - Cluj-Napoca - Apahida - Baciu.
Vrem să putem folosi bicicleta ca alternativă de transport sigură, din fiecare cartier al municipiului Cluj-Napoca și în Florești, Apahida și Baciu pentru a ajunge la muncă, educație și relaxare. În lipsa unei asemenea strategii, traficul auto va continua să fie prioritar, cauzând poluare toxica și afectând sănătatea noastră și a copiilor noștri.
Strategia trebuie să aibă 3 componente:
1. Rețea de piste de biciclete sigură, directă, coezivă, confortabilă și atractivă.
2. Parcări de biciclete acoperite și sigure în toate zonele rezidențiale, inclusiv cartierele cu blocuri vechi
3. Parcări de biciclete acoperite și sigure în aproprierea instituțiilor publice, de învățământ și culturale.
Vrem să putem folosi bicicleta ca alternativă de transport sigură, din fiecare cartier al municipiului Cluj-Napoca și în Florești, Apahida și Baciu pentru a ajunge la muncă, educație și relaxare. În lipsa unei asemenea strategii, traficul auto va continua să fie prioritar, cauzând poluare toxica și afectând sănătatea noastră și a copiilor noștri.
Strategia trebuie să aibă 3 componente:
1. Rețea de piste de biciclete sigură, directă, coezivă, confortabilă și atractivă.
2. Parcări de biciclete acoperite și sigure în toate zonele rezidențiale, inclusiv cartierele cu blocuri vechi
3. Parcări de biciclete acoperite și sigure în aproprierea instituțiilor publice, de învățământ și culturale.
De ce este important?
Conform Planului de Mobilitate Urbana pe zona Cluj-Napoca din 2015, bicicleta era folosită doar în proporție de 0.5% pentru deplasările în oraș(1). Cota modală foarte redusă este strâns legată de absența infrastructurii dedicate. Pentru comparație, Copenhaga avea în 2010 o cotă modală de 33% pentru biciclete, Viena iși propunea să ajunga la 10% din deplasările în oraș să fie cu bicicleta având în 2011 o rețea de 1206 km de piste de bicicleta.
Din păcate pistele de bicicletă din Cluj-Napoca și zona metropolitană sunt scurte, neconectate între ele, fără marcaje de siguranță, blocate de mașini parcate și în unele situații amenajate pe trotuare, punând în pericol atât pietonii cât și bicicliștii.
– Mersul pe bicicletă reduce aglomerația în traficul urban, reduce poluarea fonică și emisiile de gaze cu efect de seră și particule PM 2.5;
– Mersul pe bicicletă scade rata de mortalitate şi crește starea de sănătate generală a persoanelor și la nivel de comunitate prin încurajarea unuei vieți active fizic (inclusiv cu economii la bugetele alocate sănătății);(2)
– Mersul pe bicicletă este sănătos și are doar efecte pozitive asupra populației și economiei unui oraș prin încurajarea micilor afaceri conexe cu folosirea bicicletei și reducerea cheltuielilor pentru întreținerea infrastructurii auto.
O strategie pe termen lung pentru infrastructura de biciclete ar duce la creșterea numărului de utilizatori, avantaje economice și creșterea calității sănătății și vieții comunității.
Suntem convinși că o rețea de piste de biciclete sigură va atrage mai mulți utilizatori care vor vedea avantajele acestui mod de transport alternativ, economic și sănătos.
Surse:
(1)https://storage.primariaclujnapoca.ro/userfiles/files/Plan%20mobilitate%20Cluj%20Napoca.pdf
(2)https://www.medlife.ro/articole-medicale/beneficiile-mersului-pe-bicicleta-asupra-sanatatii.html
(3)http://www.romaniacurata.ro/pentru-ce-lupta-biciclistii-romani-vezi-uriasele-beneficii-inclusiv-financiare-din-copenhaga-viena-sau-amsterdam-istorie-si-statistici/
(4)https://civitas.eu/content/copenhagen
(5)https://www.capital.ro/romania-risca-amenzi-uriase-top-10-cele-mai-poluate-orase-din-romania-ce-locuitori-sunt-in-pericol.html
Din păcate pistele de bicicletă din Cluj-Napoca și zona metropolitană sunt scurte, neconectate între ele, fără marcaje de siguranță, blocate de mașini parcate și în unele situații amenajate pe trotuare, punând în pericol atât pietonii cât și bicicliștii.
– Mersul pe bicicletă reduce aglomerația în traficul urban, reduce poluarea fonică și emisiile de gaze cu efect de seră și particule PM 2.5;
– Mersul pe bicicletă scade rata de mortalitate şi crește starea de sănătate generală a persoanelor și la nivel de comunitate prin încurajarea unuei vieți active fizic (inclusiv cu economii la bugetele alocate sănătății);(2)
– Mersul pe bicicletă este sănătos și are doar efecte pozitive asupra populației și economiei unui oraș prin încurajarea micilor afaceri conexe cu folosirea bicicletei și reducerea cheltuielilor pentru întreținerea infrastructurii auto.
O strategie pe termen lung pentru infrastructura de biciclete ar duce la creșterea numărului de utilizatori, avantaje economice și creșterea calității sănătății și vieții comunității.
Suntem convinși că o rețea de piste de biciclete sigură va atrage mai mulți utilizatori care vor vedea avantajele acestui mod de transport alternativ, economic și sănătos.
Surse:
(1)https://storage.primariaclujnapoca.ro/userfiles/files/Plan%20mobilitate%20Cluj%20Napoca.pdf
(2)https://www.medlife.ro/articole-medicale/beneficiile-mersului-pe-bicicleta-asupra-sanatatii.html
(3)http://www.romaniacurata.ro/pentru-ce-lupta-biciclistii-romani-vezi-uriasele-beneficii-inclusiv-financiare-din-copenhaga-viena-sau-amsterdam-istorie-si-statistici/
(4)https://civitas.eu/content/copenhagen
(5)https://www.capital.ro/romania-risca-amenzi-uriase-top-10-cele-mai-poluate-orase-din-romania-ce-locuitori-sunt-in-pericol.html
Cum va fi inmânată
Petiția va fi depusă personal la cele 4 primării din zona metropolitană când vom atinge 5000 de semnături alături de documentație tehnică de suport.