Caută orașul sau comuna ta între petițiile lansate deja. În cazul în care nu ai găsit localitatea ta în lista de mai jos, inițiază chiar tu o campanie. Avem un model, durează 2 minute Campanie derulată în parteneriat cu Grupul de Inițiativă Civică În Stradă.

Ne opunem realizării acestui proiect deoarece amploarea, durata, cu un orizont de exploatare de 30–50 de ani, și natura activităților propuse ridică riscuri pe care le considerăm inacceptabile privind sănătatea oamenilor, aerul, apa, solul, biodiversitatea și viitorul comunităților afectate. Considerăm că aceste riscuri, efectele cumulative și consecințele pe termen lung trebuie să cântărească decisiv în procedurile de evaluare și autorizare. Există motive serioase de precauție în privința exploatării și procesării serpentinitului. Un studiu științific publicat în 2026, realizat într-o comunitate din Polonia aflată în apropierea unei cariere și a unor instalații de procesare a serpentinitului, a identificat în aer fibre respirabile de crisotil și antigorit asbestiform, inclusiv în spații interioare. Studiul a identificat exploatarea, procesarea și transportul serpentinitului ca surse relevante de fibre respirabile și a constatat o relație între concentrațiile măsurate și distanța față de carieră și instalațiile de procesare. Acest studiu nu demonstrează că serpentinitul din Valea Dobra are aceeași compoziție mineralogică. Demonstrează însă că un asemenea risc nu poate fi exclus prin simple afirmații! În absența unei caracterizări mineralogice independente, reprezentative și făcute publice, considerăm că autoritățile nu au suficiente date pentru a exclude acest risc și pentru a fundamenta o decizie favorabilă proiectului. Proiectul presupune și procesare chimică industrială. MPI a confirmat public că procesul tehnologic propus utilizează leșierea serpentinei cu acid clorhidric, urmată de purificare și alte etape tehnologice, compania afirmând că acidul va fi recuperat și recirculat în proces. Pentru noi, existența unui circuit închis, așa cum este prezentat de investitor, nu elimină necesitatea unei evaluări independente a riscurilor de contaminare a apelor de suprafață și subterane. Trebuie evaluate și făcute publice cantitățile de substanțe chimice transportate și depozitate, consumul de apă și impactul acestuia asupra disponibilității resurselor de apă pentru comunitățile din proximitate, emisiile, reziduurile și deșeurile rezultate, precum și riscurile asociate transportului și scenariilor de accident, în raport inclusiv cu orizontul de exploatare de 30–50 de ani. Cerem evaluări independente, nu doar date furnizate de investitor. Investigații jurnalistice recente au documentat implicarea în actualul proiect MPI Magnesium a unor persoane care au avut anterior funcții de conducere sau legături cu proiectul Roșia Montană Gold Corporation. Pentru comunitate, acest istoric reprezintă un motiv puternic pentru a cere verificare independentă și transparență maximă. Nu suntem de acord ca decizii cu efecte pentru zeci de ani să se bazeze predominant pe studii, date și concluzii comandate sau furnizate de investitor. Cerem evaluări independente, verificabile, transparente și lipsite de dependență financiară față de MPI Magnesium, precum și confruntarea informațiilor transmise de investitor diferitelor instituții ale statului. Miza nu este doar de mediu. Un proiect industrial de asemenea amploare poate influența pentru zeci de ani modul în care se dezvoltă o regiune. De aceea cerem ca autoritățile să ia în calcul consecințele asupra agriculturii, creșterii animalelor, produselor locale, turismului, valorii proprietăților și terenurilor, investițiilor, locurilor de muncă existente și atractivității comunităților pentru rezidenți, turiști și alte afaceri. Beneficiile economice prezentate de investitor trebuie puse în balanță cu valoarea economică, socială și naturală care există deja și cu ceea ce comunitățile riscă să piardă pe termen lung. Mărginimea Sibiului este deja o valoare națională, construită în generații. Trebuie protejată. Mărginimea Sibiului nu este doar locul în care se propune amplasarea unei componente a acestui proiect. Este una dintre regiunile istorice și etnografice reprezentative ale României, construită în jurul comunităților rurale, păstoritului, agriculturii, produselor locale, peisajului cultural și turismului. Considerăm că introducerea unui proiect minier și chimic de asemenea amploare și durată ridică întrebări fundamentale privind compatibilitatea sa cu protejarea și dezvoltarea pe termen lung a acestui patrimoniu economic, cultural și natural. De aceea, cerem evaluarea independentă a compatibilității activităților de exploatare, transport și procesare industrială cu valorile etnografice, culturale, peisagistice și naturale a Mărginimii Sibiului, inclusiv a importanței sale în context național și european. Evaluarea trebuie să analizeze riscul ca proiectul să afecteze identitatea zonei, peisajul cultural, patrimoniul viu, agricultura și păstoritul tradițional, produsele locale, turismul și modelul de dezvoltare construit de aceste comunități de-a lungul generațiilor. Mărginimea are deja o identitate, o economie și o valoare construite în timp. Cerem ca acestea să nu fie sacrificate pentru un proiect industrial ale cărui efecte se vor întinde pe zeci de ani. Nu vrem uzina la Săliște, în altă localitate din Mărginimea Sibiului sau în altă parte. Ne opunem proiectului MPI Magnesium în ansamblul său. Cerem autorităților competente să folosească toate mecanismele legale de evaluare, verificare și consultare publică și să nu aprobe proiectul. Unele decizii industriale produc efecte timp de câteva decenii. Consecințele lor asupra oamenilor și locurilor pot dura mult mai mult. De aceea spunem NU proiectului MPI Magnesium.

Iașiul este primul județ din țară care a ajuns la 1.000.000 de locuitori. Aglomerarea urbană din jurul orașului Iași comasează 500.000 dintre aceștia, fiind astfel a doua cea mai mare aglomerare urbană din țară, din păcate și una dintre cele mai poluate. Acești oameni au nevoie de natură pentru recreere, de o oază de verdeață și aer curat lângă orașul lor, nu de lemn exploatat și urme de TAF-uri! Norocul Ieșenilor este că la sud de oraș au încă o pădure întinsă, codri seculari, pădurea Bârnova-Dobrovăț, o rămășită a istoricilor Codrii ai Iașilor, de care însă mii de ieșeni se bucură la fiecare sfârșit de săptămână. Pe această zonă se suprapun doua sit-uri Natura 2000, ceea ce îi atestă valoarea pentru conservarea biodiversității și pentru mediu. Sunt specii protejate, unele nou descoperite pentru România în ultimii ani. Ghinionul lor este că această pădure este exploatată în regim de producție, strict economic, pe 99% din suprafață. Iar pericolul iminent este amenajamentul silvic în vigoare, aflat în anul 3 din 10, care deja a stârnit revolta ieșenilor prin amploare și agresivitatea tăierilor. Arbori multi-seculari, cu o valoare inestimabilă pentru ieșeni, pentru biologi, au fost puși la pământ, uneori pentru a fi transformați în lemn de foc. Mai mult, până anul trecut administratorii nu au făcut nimic pentru accesul recreativ în pădure, ba chiar l-au descurajat. Din aceste motive trebuie intervenit de urgență. În primul rând dezastrul actual trebuie oprit, nimeni nu poate spune că ieșenii nu au comunicat clar ce vor. Directorul Romsilva Direcția Silvice Iași trebuie să propună anularea sau modificarea amenajamentului în vigoare, Ministrul Mediului să aprobe prin ordin de ministru anularea sau schimbarea amenajamentului. Apoi, trebuie conferită protecția meritată de această zonă și de ieșeni. Parcul Natural, cu o zonare, o administrație dedicată, formată nu doar din silvicultori, cu un consiliu științific asigură atât protecția mediului cât și crearea unei infrastructuri pentru recreere cu impact minim.  Protejați, nu tăiați! Semnați pentru Parcul Natural Codrii Iașilor, pentru protecția plămânilor verzi de la sud de oraș! https://www.facebook.com/239038279637480/videos/606468486691701 Foto: Radu Stefan Luca via https://www.facebook.com/groups/codrii.iasilor