Singurul mod în care putem învinge frica, care este reală și justificată, este de a acționa, de a preveni, de a fi informați și de a ne baza pe faptul că suntem pregătiți pentru orice scenariu. Cităm de pe site-ul oficial al NATO: ,,În conformitate cu articolul 3 din Tratatul Atlanticului de Nord, toți Aliații sunt angajați să construiască reziliența națională, care este o combinație între pregătirea civilă și capacitatea militară. (...) De aceea, este necesar să se completeze eforturile militare de apărare a teritoriului și a populațiilor Alianței cu o pregătire civilă solidă."

In aceste momente de criza avem nevoie de personalitati oneste in slujba tarii.

Guvernul României trebuie să fie alcătuit din oameni integri.

Numai impreuna putem schimba o tara. Asa cum lupii nu pot sta paznici la loi, nici plagiatorii nu ar trebui lasati sa pazeasca cercatarea.

Toți elevii au nevoie de abonamentul gratuit în mijlocul de transport în comun pentru a se putea deplasa la școală. Astfel nu ar mai fi discriminări și unii părinții nu ar fi puși la cheltuieli suplimentare, iar rata abandonului școlar nu ar mai crește.

-va strica aspectul stradal -NU va fluidiza circulatia, dimpotriva o va aglomera, in fata scolii Oltea Doamna crescand riscul de accidente -cladirile vizate pentru a fi daramate NU sunt in paragina, sunt solide si bine intretinute

În acest moment, aşa cum se susţine în fundamentarea măsurii Zero taxe pe salariul minim, statul ia 10% impozit pe venit, 25% contribuţie la CAS și 10% contribuţie la CASS, la care se adaugă, desigur, TVA în cotă de 19%, precum și accize incluse în prețul produselor pe care le cumpărăm. Din păcate statul român nu descurajează doar munca în România ci şi creşterea copiilor în România, acestea fiind principalele motive ale plecării românilor din România. Tot în acest moment, o familie tânără cu copii, cu ambii părinţi la început de carieră este dezavantajată la nivelul veniturilor per membru de familie, comparativ cu o familie tânără fără copii, care pe piaţa muncii beneficiază de acelaşi nivel de salarizare, dar care nu au cheltuielile aferente creşterii copiilor iar bunăstarea văzută prin ochii copiilor români este aşa: aproape un sfert sunt adesea sau tot timpul îngrijorați că familia va rămâne fără bani, conform studiului Child Well-being în România. Este nevoie de mai multă conștientizare a nevoilor copiilor și de intensificare a preocupărilor privind îmbunătățirea calității vieții acestora însă nu ne dorim ca statul să dea mai mult pentru că nu o face echitabil, ne dorim să nu mai ia uniform prin neimpozitare, în limitele unor plafoane rezonabile. Dincolo de creșterea PIB și de avansul mediei salariale și de pensii, trebuie avută în vedere păstrarea coeziunii sociale și apropierea nivelului de trai. Deoarece majorările pot fi discutabile, mai ales dacă sunt fără sursă de finanțare sustenabilă în timp, o politică de deduceri în funcție de situația familală a fiecăruia ar fi mult mai indicată pentru situaţia economică şi socială din România. Perioada din vârsta copiilor între 3 şi 10 ani, deci de doar 7 ani, este cea mai solicitantă pentru bugetul părinţilor, fiind perioada în care dezvoltarea fizică şi intelectuală a acestora necesită cele mai multe investiţii: articole de îmbrăcăminte şi încălţăminte de mărime corespunzătoare vârstei copiilor, cursuri şi activităţi extraşcolare diverse prin care să fie identificate abilităţi şi talente, etc Haideţi să ajutăm părinţii să poată asigura, prin munca lor, o viaţă mai bună copiilor lor! Doar aşa vom reuşi ca România: - să nu mai fie pe locul I la impozitarea muncii pe salariul minim şi să se alinieze ţărilor care sprijină părinţii - să diminueze rata de inactivitate în special în segmentul salariaţilor părinţi - să diminueze sărăcia în muncă, în special în rândul părinţilor a căror venituri influenţează bunăstarea şi fericirea copiilor - să nu mai alunge părinţii din ţară, forţându-i să-şi lase copii singuri Vă mulţumim!

Oricare cetățean român a urmărit evoluția acestui om și înțelege că munca de Comisar General chiar asta înseamnă, să acționezi când sunt sesizate nereguli de mediu, este invitat să se alăture campaniei acesteia. Organizațiile Non-Guvernamentale din România cu activitate în sensul protecției mediului sunt invitate să se alature de asemenea, demersul în acest sens fiind făcut separat pentru o campanie de depolitizare a anumitor funcții cheie din domeniul mediului.

Pentru alinierea în contextul Legislației Europene

Sunt multiplii factori contributori care ar putea explica aceasta “anomalie statistica”, dar ce cred e că în primul rand aceste date sublineaza că pacienții în tratament cu terapii moleculare sau imunoterapie finanțate de CNAS au decedat în proporție de 90% în interval de un an de la începerea tratamentului. Sunt de acord că relevanta statistică și interpretarea acestor date este îngreunată de eterogenitatea grupurilor de pacienți incluși, prognostic diferit, nivel de îngrijire paliativă diferit. Însă cred că a vedea acest procent releveaza existenta unui exces de mortalitate în anul 2020. Doua posibile cauze pentru excesul de mortalitate: 1. COVID-19 – o problema ce nu putea fi evitata Excessul de mortalitate cauzat de COVID-19 pentru pacienții oncologici raportate de UK: https://bmjopen.bmj.com/content/10/11/e043828 Romania – calcularea excesului general de mortalitate: Jurnaliștii ziarului The Economist (https://www.economist.com/graphic-detail/coronavirus-excess-deaths-tracker?fbclid=IwAR0iw-r7sMhRKhZnESkYFiMFmfpt3O2uVkm6OK5ICpzGliA4AjAnUsZR_4U ) au dorit să afle numărul real de decese în fiecare tara (inclusiv Romania). Au comparat datele cu cele publicate oficial și au aflat că în intervalul 30 martie - 27 iunie 2021, excesul de mortalitate în Romania a fost de 63520 de persoane fata de cel raportat de 30820 de persoane. Acesta valoare dubla este raporatata pentru o perioada în care în Romania transmiterea coronavirusului era în scădere (oare care sunt cifrele pentru lunile cu incidenta crescuta? - Acestea se pot calcula folosing modelul matematic accesibil aici: https://github.com/TheEconomist/covid-19-excess-deaths-tracker?fbclid=IwAR2XK_b31RHNlhE6X0U7XIwMI2En7B2o9UObXpnyuF2wxGKZA4qO-2SN1jk ). 2. Dar….Existenta problemelor cronice pre-COVID19 ale sistemului de îngrijire a pacienților oncologici din Romania ar fi putut fi a. Subfinantare sistemului și lipsa rețelei multidisciplinare de tratament a pacienților oncologici aflați sub tratament in toate spitalele din tara ce duce la aderenta scăzută la ghidurilor de tratament internaționale b. Abesenta unui sistem de management a datelor clinice în timp real c. Lipsa datelor oficiale de supravietuire a pacienților sub tratament oncologic Ilustrare de caz: melanom Stadiul IV – exista și pacienți în stadiul IV ce pot fi poate vindecați Să fiu mai ilustrativ. In graficul de supraviețuire Kaplan-Meier atasat pentru pacienții cu melanom metastatic tratați cu imunoterapie (inclusa în lista de tratamente decontate de CNAS) versus pacienți tratați cu terapie standard (chimioterapie). Daca în primele luni de tratament ambele grupe au o rata a mortalității similare după un an aceste grupe se despart, iar la câțiva ani putem vedea că 1 din 5 pacienți cu melanom sunt încă în viață, ceea ce indica o șansă că acești pacienți să fie vindecați de melanom metastatic a cărui prognostic se măsură în luni (sursa: https://www.nejm.org/doi/full/10.1056/NEJMoa1910836). Propuneri: 1. Transparentizarea datelor de mortalitate și accesarea acestora pentru efectuarea unei analize pentru calcularea excesului de mortalitate. 2. Crearea unor cadre de implentarea a auditurilor la nivelul fiecărui spital pentru a măsură succesul schimbării folosind metode validate (de exemplu: SPC rules to identify unusual patterns in a dataset). 3. Inițierea unei monitorizări pentru măsurarea gradului de aderenta la valorile medii europene de supraviețuire. Addendum Noi declaratii CNAS încercând sa lămurească procentul de 88%: „Tratăm anual în jur de 137.000 de pacienţi oncologici. Din analiza internă efectuată de CNAS pe perioada 2014-2020, a reieşit că numărul deceselor survenite între 0-1 an şi 1-2 ani de la data iniţierii tratamentului oncologic este de 121.000, ceea ce reprezintă aproximativ 88% din numărul pacienţilor trataţi în medie pe an. Aceasta nu este rata supraviețuirii prin boli oncologice, ci reprezintă procentul anual din media anuală tratată”, CNAS. Ce reprezintă procentul anual din media anuala? Deci ce înțeleg eu. Timp de un an se depun 137000 de cereri de tratament pentru pacienții cu cancer. Aici sunt incluși toți pacienții care primesc un tratament ce necesită aprobarea CNAS, curativ si necurativ. Dintre aceștia 121000 au decedat la mai puțin de doi ani de la începerea tratamentului. Asta arata ca sunt pacienți care erau tratați cu intenție curativă dar au murit la mai puțin de 2 ani. Toate acestea reprezintă argumente că trebuiesc analizate datele pe subgrupe de pacienți si începuta o monitorizare prospectiva pentru a înțelege unde si când se pierd acești pacienți. Sursa: https://www.libertatea.ro/stiri/cnas-a-iesit-public-cu-un-procent-macabru-88-din-bolnavii-de-cancer-tratati-in-romania-in-2019-ar-fi-murit-intr-un-an-care-este-adevarul-3740723

Implicarea civică este extrem de importantă pentru a ne apăra drepturile cetățenești, când aleșii nu o fac. Împreună, schimbarea este reală!

Semnează petiţia noastră prin care solicităm realizarea de perdele forestiere în jurul platformelor industriale, cu rol de protecţie: • Antipoluare – arboretul şi subarboretul din perdelele forestiere reţin particulele materiale şi gazele nocive din aer, cunoscută fiind capacitatea arborilor şi arbuştilor de acumulare sau metabolizare a noxelor: de exemplu un curent de aer poluat cu bioxid de sulf în concentraţie de 0,1 mg/m3 poate fi complet depoluat prin traversarea sa lentă peste un ha de pădure; • Fonică - arborii şi arbuştii din perdeaua forestieră atenuează zgomotul produs de platformele industriale; perdelele forestiere sunt bariere de sunet la fel de eficiente ca pereţii de piatră (reducerea poluării sonore cu până la 6-8 decibeli, dând senzaţia de scădere a zgomotului cu 30-40%); • Estetică - construcţiile şi echipamentele industriale inestetice nu mai sunt vizibile sau sunt vizibile doar parţial; perdelele forestiere înfrumuseţează peisajul din zonele urbane în care funcţionează platformele industriale, îmbunătăţind biodiversitatea şi asigurând durabilitatea mediului urban; • Protecţia stării de bună sănătate a populaţiei - perdelele forestiere realizează o epurare microbiană, în special perdelele care au în componenţa lor conifere, diminuează conţinutul de CO2 din aer, deoarece consumul anual şi stocarea în biomasă ajung la 40 tone per ha, reîmprospătează aerul, pentru că eliberarea de oxigen va atinge 30 tone O2 per ha, la maturitatea arborilor. Îţi mulţumim! Grupul Civic plusdeverde https://www.facebook.com/plusdeverde