Nu a fost găsită o campanie pentru ""

Ai putea fi interesat și în următoarele petiții

  • Școala trebuie să fie un loc sigur și dincolo de poartă.
    Aș dori implementarea unei colaborări între instituțiile de învățământ și organele de ordine astfel încât la început de zi când copiii se duc la școală și la final de zi când aceștia părăsesc instituțiile de învățământ să fie prezenți polițiști care pot supraveghea sau chiar dirija circulația. Vreau această petiție pentru astăzi, în Timișoara, lângă școala pe care o frecventează fiul meu a avut loc un accident: un copil și un adult au fost loviți de o mașină. https://www.tion.ro/eveniment/un-copil-si-un-barbat-au-fost-loviti-pe-o-trecere-de-pietoni-din-timisoara-2233816/ Ei traversau pe verde.  Este important să ne asigurăm că toți copiii ajung întregi la școală sau acasă și că șoferii respectă regulile de circulație. 
    4 din 100 Semnături
    Inițiat de Loredana Dinca
  • Un Mediaș sigur și prosper,stop jocurilor de noroc.
    ​Mediaș, e timpul să ne protejăm viitorul! 🛑  ​Orașul nostru nu este o tablă de joc, iar viețile vecinilor noștri nu sunt mize de aruncat pe masă. Astăzi, facem un apel către bunul simț și către responsabilitate: Cerem interzicerea jocurilor de noroc în Mediaș!  ​De ce nu mai putem tăcea?  • ​Familii destrămate: În spatele fiecărei reclame luminoase se ascunde o tragedie mută. Tați care pierd banii de chirie, mame care plâng în pragul disperării și copii care cresc într-o umbră de anxietate și lipsuri. • ​Capcana de lângă școală: Sălile de jocuri au devenit puncte de reper mai vizibile decât bibliotecile sau parcurile. Tinerii noștri sunt bombardați cu iluzia „câștigului ușor”, o minciună care le fură ambiția și viitorul înainte ca acesta să înceapă. • ​O comunitate vulnerabilă: Jocurile de noroc nu produc nimic; ele doar extrag resurse din buzunarele celor care au cel mai puțin, lăsând în urmă datorii, depresie și izolare socială. “​"Norocul" unora este clădit pe suferința multora. Un oraș prosper se bazează pe muncă, educație și sprijin reciproc, nu pe exploatarea viciului.” ​Ce ne dorim? ​Nu vrem un oraș înțesat de panouri sclipitoare care promit averi de neatins. Vrem un Mediaș sigur, unde spațiile comerciale să găzduiască afaceri care aduc valoare, nu care distrug destine. Vrem ca parcurile noastre să fie pline de copii, nu trotuarele noastre pline de oameni care și-au pierdut ultima speranță la „păcănele”. ​Haideți să spunem NU dependenței. Haideți să alegem demnitatea în locul profitului cinic! ​Semnează și tu pentru un Mediaș fără jocuri de noroc! Distribuie acest mesaj dacă vrei ca strada pe care locuiești să fie un loc al siguranței, nu al pierzaniei. ​
    38 din 100 Semnături
    Inițiat de Leontin-Costel Aniței
  • Fără păcănele în Corbeanca!
    Noi, cetățenii comunei Corbeanca, vă solicităm interzicerea desfășurării activităților de jocuri de noroc (păcănele și săli de jocuri) pe raza comunei Corbeanca, prin adoptarea unei hotărâri de Consiliu Local în acest sens.  Domnule primar, domnilor consilieri locali, vă cerem: • Să inițiați și să adoptați o hotărâre de Consiliu Local prin care să interziceți desfășurarea activităților de jocuri de noroc pe raza comunei Corbeanca.   • Să nu mai emiteți autorizații de funcționare pentru astfel de activități. • Să permiteți eliminarea treptată a celor existente, pe măsură ce autorizațiile actuale expiră.  
    216 din 300 Semnături
    Inițiat de Catalina H
  • Regenesis: Legea Reîntregirii Familiei-Vrem un plan real pentru repatrierea diasporei!
    Planul Regenesis:  O Nouă Viziune pentru Repatrierea Diasporei ​Către autoritățile statului și cetățenii României, ​România se află în fața unui moment istoric. Avem peste 5 milioane de cetățeni în afara granițelor – o resursă imensă de competență, capital și viziune europeană. Întoarcerea lor nu este o simplă dorință socială, ci o necesitate strategică pentru supraviețuirea economică și morală a țării noastre. ​Conceptul Regenesis propune  punere  în aplicare a normelor Europene și reconstrucția fundamentală a relației dintre stat și cetățean. Nu cerem privilegii, ci cerem un mediu de performanță în care meritocrația și inițiativa să fie piloni centrali. ​Pilonii strategici pe care îi impunem prin acest demers: ​Modernizarea Administrativă Radicală: Implementarea urgentă a digitalizării depline pentru a elimina barierele birocratice care descurajează repatrierea. Statul trebuie să devină un partener digital, transparent și eficient. ​Reforma Economică de Susținere: Crearea unui cadru fiscal competitiv pentru cetățenii care aleg să transfere expertiză și capital în România. Susținem facilități fiscale țintite spre producție, tehnologie și antreprenoriat regenerativ. ​Reconstrucția Infrastructurii Sociale: Garanții ferme pentru accesul la servicii medicale de calitate și un sistem educațional capabil să integreze copiii românilor reveniți din sisteme de învățământ occidentale. ​Viziunea Verde și Sustenabilă: Regenerarea comunităților rurale și urbane prin proiecte de sustenabilitate, transformând România într-un hub de inovație ecologică în regiune. ​Regenesis România este vocea celor care vor să contribuie la destinul propriei țări. Este timpul să trecem de la strategii pe hârtie la acțiuni concrete care să facă din „acasă” o opțiune viabilă și prosperă pentru orice român.
    10 din 100 Semnături
    Inițiat de Stefan Mihai Circiag Picture
  • Deblocați Fondul Cinematografic: Cerem colectarea taxei de 4% din jocurile de noroc!
    Solicitare de clarificări privind necolectarea contribuției de 4% la Fondul Cinematografic de la operatorii de jocuri de noroc și lipsa normelor metodologice (conform Legii nr. 328/2006) Stimate Domnule Ministru, Prin prezenta, vă adresăm rugămintea de a oferi clarificări oficiale și detaliate cu privire la refuzul sau incapacitatea instituției dumneavoastră de a elabora metodologia necesară aplicării legii, situație care blochează colectarea unor fonduri vitale pentru cinematografia românească. Conform prevederilor referitoare la cinematografie (aprobate prin Legea nr. 328/2006), Art. 13, alin. (1), lit. f) stipulează în mod imperativ constituirea Fondului cinematografic prin: "colectarea unei contribuții de 4% din profitul anual realizat de operatorii economici care organizează jocuri de noroc; plata se va face până la data de 31 mai a anului în curs pentru anul precedent;" De la intrarea în vigoare a acestor prevederi și până în prezent, această dispoziție legală a fost sistematic ignorată, iar fondurile nu au fost colectate, fapt confirmat constant de Rapoartele de activitate ale Centrului Național al Cinematografiei (CNC) pentru anii 2019-2024. Mai mult, într-un interviu publicat recent de platforma Cultura la dubă, doamna Anca Mitran, Directorul General al CNC, a declarat public următoarele referitor la taxa de la jocurile de noroc: (https://culturaladuba.ro/interviu-anca-mitran-directoarea-cnc-mi-e-destul-de-dificil-sa-ajung-la-un-cinematograf/?fbclid=IwZnRzaAQLiWZleHRuA2FlbQIxMQBzcnRjBmFwcF9pZAo2NjI4NTY4Mzc5AAEeOHFVx0Nj3ir9dGFhy5SeJ29XVUf67WMfvX58Y9TZJmbBhRV8GG5UBAHaowI_aem_CNeVqN3PmW26V91LiyEhGg): "Din păcate, există lege pentru această contribuție, dar nu s-a pus în practică și nu se colectează nici acum. (...) Pentru că nu există metodologie pentru acea lege. (...) [Metodologia ar trebui făcută de] Ministerul de Finanțe. Din păcate, noi ne-am adresat Ministerului de Finanțe pentru a avea o metodologie, dar nu am primit răspuns." Inacțiunea Ministerului Finanțelor are un impact direct și grav asupra industriei cinematografice românești. Sumele uriașe necolectate de la operatorii de jocuri de noroc ar trebui să contribuie direct la susținerea celor două sesiuni anuale de concurs pentru proiecte cinematografice, prevăzute de lege. Prin neelaborarea metodologiei, Ministerul Finanțelor amputează capacitatea CNC de a sprijini producția de film și privează sectorul cultural de o sursă de finanțare legal cuvenită. Având în vedere declarațiile conducerii CNC și textele de lege în vigoare, vă solicităm respectuos răspunsuri la următoarele întrebări: 1. Care este motivul legal sau administrativ pentru care Ministerul Finanțelor nu a elaborat, timp de aproape 20 de ani, normele metodologice necesare pentru colectarea contribuției de 4% din profitul anual al operatorilor de jocuri de noroc, blocând astfel aplicarea Legii 328/2006? 2. De ce a ignorat Ministerul Finanțelor solicitările oficiale venite din partea Centrului Național al Cinematografiei (CNC) pentru elaborarea acestei metodologii, așa cum a declarat public conducerea instituției? 3. Când intenționează Ministerul Finanțelor să elaboreze și să publice această metodologie, astfel încât Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF) să poată demara de urgență colectarea acestor fonduri? 4. Ce măsuri intenționați să luați pentru recuperarea retroactivă a acestor sume datorate către Fondul Cinematografic, în limitele termenului de prescripție prevăzut de lege, odată cu adoptarea cadrului metodologic? Vă rugăm să tratați această solicitare cu celeritate și să ne comunicați răspunsul dumneavoastră punctual, în spațiul public, în termenul legal stipulat de legislația privind liberul acces la informațiile de interes public (Legea nr. 544/2001) și soluționarea petițiilor (O.G. nr. 27/2002). Așteptăm cu maxim interes punctul dumneavoastră de vedere și măsurile de remediere pe care le veți dispune. Mulțumim,
    512 din 600 Semnături
    Inițiat de Alex Sîrbu
  • Vrem Laboratoare Sigure: Susținem noua Lege a Biochimiștilor, Biologilor și Chimiștilor Medicali!
    Către: Ministerul Sănătății și Parlamentul României Problema: De peste 20 de ani, profesioniștii care analizează probele biologice ale românilor lucrează sub o lege depășită (460/2003). Această situație a dus la blocaje administrative, lipsa autonomiei profesionale și o subordonare rigidă care poate afecta calitatea diagnosticului medical. Soluția: Adoptarea noii propuneri legislative care aduce: Recunoașterea statutului de personal medical (paraclinic) și a autonomiei decizionale în laborator. Răspunderea profesională proprie: Specialistul de laborator semnează și parafează rezultatele, asumându-și calitatea analizei în fața pacientului. Digitalizare și Transparență: Înființarea Registrului Unic Național (RUN) accesibil online, pentru a verifica oricând cine are dreptul legal de a lucra în laborator. Eliminarea abuzurilor: O nouă formă de organizare profesională (OBBCSSR) bazată pe vot electronic securizat și transparență decizională totală. Rezolvarea: Un nou cadru legal pentru excelență în medicină de laborator Adoptarea acestui proiect de lege nu este doar o schimbare de nume, ci o reformă structurală care garantează siguranța pacientului și demnitatea specialistului prin: Identitate Medicală Clară: Se instituie titulaturile de biochimist medical, biolog medical și chimist medical, confirmând statutul acestora de personal medical paraclinic cu autonomie profesională. Siguranța Actului Medical: Obligă utilizarea exclusivă a dispozitivelor medicale omologate (IVD) și oferă specialistului dreptul legal de a refuza analizele dacă aparatura este neconformă sau integritatea probelor este compromisă. Răspundere și Trasabilitate: Introducerea parafei profesionale individuale și a codului unic de parafă, asigurând că fiecare rezultat de laborator este asumat juridic de specialistul care l-a validat. Modernizare prin Telemedicină: Permite validarea la distanță și consultanța de specialitate prin telemedicină, asigurând accesul pacienților la experți de elită indiferent de locația laboratorului. Carieră bazată pe Merit: Definește ierarhia profesională clară (debutant, generalist, specialist, principal) și condiționează accesul în profesie de studii superioare acreditate și educație medicală continuă obligatorie. Reforma Instituțională: Înființarea OBBCSSR, o organizație de drept public modernă, succesoare a vechiului Ordin, care va funcționa pe principii de transparență totală, cu vot electronic securizat și eliminarea conflictelor de interese. Reparație Juridică: Anularea de drept a sancțiunilor administrative abuzive din ultimii 5 ani care nu au la bază hotărâri judecătorești, permițând profesioniștilor reabilitarea și reintegrarea în sistem.
    1.083 din 2.000 Semnături
    Inițiat de Barbu Veronia
  • Realizare piste de mobilitate alternativă pe DJ248 (capăt CUG – intersecție Șoseaua de Centură)
    Propunere pentru realizarea pistelor de mobilitate alternativă pe DJ248 (capăt CUG – intersecție Șoseaua de Centură) odată cu lărgirea la două benzi pe sens  Propunem analizarea posibilității realizării unor piste dedicate mobilității alternative (micromobilității) pe tronsonul DJ248 (capăt CUG – intersecția cu Șoseaua de Centură), ideal în paralel cu lucrările de modernizare și lărgire la două benzi pe sens, pentru a evita intervenții ulterioare și costuri suplimentare.  Aceste piste ar trebui proiectate pentru utilizarea de către: - biciclete (clasice și electrice)  - trotinete (clasice și electrice, conform legislației în vigoare)  - alte mijloace de micromobilitate ușoară permise de legislația în vigoare și de reglementările locale  Realizarea lor ar asigura continuitatea cu infrastructura existentă de mobilitate alternativă din municipiul Iași și ar permite o conexiune directă până în zona centrală a orașului.  Pentru locuitorii din zona rezidențială Valea Adâncă -  Lunca Cetățuii, această infrastructură ar reprezenta o alternativă viabilă la deplasarea cu autoturismul, facilitând accesul către oraș, locuri de muncă, unități de învățământ și servicii. În același timp, ar contribui la reducerea traficului și a poluării, precum și la creșterea siguranței rutiere.  Solicităm analizarea oportunității realizării acestor piste de mobilitate alternativă în cadrul proiectului de modernizare a DJ248 sau, dacă acest lucru nu mai este posibil procedural, planificarea și implementarea lor într-o etapă cât mai apropiată, preferabil concomitent cu lucrările de lărgire a drumului, pentru a evita costuri suplimentare și intervenții ulterioare asupra infrastructurii.  Considerăm că o astfel de abordare ar contribui la o dezvoltare coerentă, sigură și sustenabilă a întregii zone. 
    4 din 100 Semnături
    Inițiat de Cristian Chiribau
  • #60DeMiliardeDeCe
      🔴 În 2026 vom plăti 60 de miliarde de lei DOAR pe dobânzi. Pentru ce?  În 2026, România va plăti aproximativ 60 de miliarde de lei doar pentru dobânzile la împrumuturi.  Nu pentru spitale.  Nu pentru școli.  Nu pentru autostrăzi.  Ci doar pentru costul banilor împrumutați.  Acești bani provin din taxele noastre. Din munca noastră. Din viitorul copiilor noștri.  România are dreptul la transparență. Noi, cetățenii, avem dreptul să știm:  • Cum au fost negociate aceste împrumuturi  • La ce dobânzi s-au făcut  • Dacă au existat alternative mai bune  • Unde s-au dus banii?  Cerem înființarea unui AUDIT INDEPENDENT ȘI PUBLIC asupra tuturor împrumuturilor contractate de statul român.  Nu cerem vinovați.  Cerem adevăr.  Cerem responsabilitate.  Cerem transparență.  Dacă și tu crezi că 60 de miliarde de lei merită explicații, semnează și distribuie această petiție.  Pentru prezentul nostru.  Pentru viitorul României. 
    5 din 100 Semnături
    Inițiat de Alina Damean
  • Vrem un oraș pentru oameni, nu un șantier etern la Constanța!
    Domnule Primar, Subsemnații, cetățeni ai municipiului Constanța, vă solicităm măsuri urgente pentru remedierea stării deplorabile în care a ajuns orașul nostru. Constanța a devenit un șantier perpetuu, fără termene clare de finalizare și fără o strategie de management al traficului și al prafului. Vă cerem în mod direct: 1. Transparență totală: Publicarea lunară a stadiului lucrărilor de infrastructură și a penalităților aplicate firmelor care depășesc termenele. 2. Stoparea degradării spațiilor verzi: Încetarea betonării excesive și investiții reale în întreținerea parcurilor existente. 3. Responsabilitate financiară: Clarificarea modului în care este cheltuit bugetul orașului, în contextul lipsei de rezultate vizibile în calitatea vieții noastre de zi cu zi. Orașul este sufocat de praf, gropi și lipsă de viziune. Nu mai acceptăm scuze, vrem soluții și respect pentru taxele pe care le plătim.
    16 din 100 Semnături
    Inițiat de Alexandru Daraban
  • Vrem parc, ASAP
      Stimați reprezentanți ai autorităților publice, Subsemnații, cetățeni ai Municipiului București, vă solicităm prin prezenta să sistați proiectul Cartierul Justiției (5,5hectare construite cu clădiri de 11 etaje - 45m înălțime) pe terenul situat între Bd. Unirii, Bd. Mircea Vodă și Bd. Octavian Goga și să inițiați procedurile pentru transformarea acestuia, împreună cu restul terenului delimitat de Bd. Unirii, Bd. Octavian Goga, Str. Nerva Traian, Bd. Mircea Vodă (aproximativ 12 hectare), în PARC PUBLIC.  Solicitări: 1. Transformarea în parc public a zonei delimitate de Bd.Unirii, bd.Octavian Goga, Str.Nerva Traian, bd.Mircea Voda (aproximativ 12 hectare) în maxim 5 ani de zile de la data depunerii petiției.  2. Realizarea proiectului Cartierul Justiției pe alt amplasament și transferul terenului alocat de 5,5hectare pentru acesta  în administrarea Primăriei Municipiului București pentru realizarea unui parc public. 3. Modificarea Planului Urbanistic General (PUG) pentru a trece parcela în categoria „V - SPAȚII VERZI”. 4. Igienizarea de urgență a zonei, care în prezent încalcă normele de igienă publică. 5. Realizarea unui concurs internațional de proiecte pentru proiectarea parcului, care ține cont de nevoile comunității. 6. Acceseze fonduri disponibile pentru infrastructură verde și adaptare climatică. 7. Stabilească un calendar clar pentru realizarea parcului. 8. Să comunice transparent toate etapele proiectul printr-o platformă online dedicată, unde cetățenii să poată urmări evoluția proiectului, inclusiv cheltuielile efectuate pentru construirea parcului. 9. În cazul în care autoritățile publice nu dispun de fonduri pentru construirea parcului, să se gasească soluții de sponsorizare transparente din partea persoanelor fizice și juridice pentru construirea parcului public.     
    279 din 300 Semnături
    Inițiat de crina cranta Picture
  • Solicităm intervenția autorităților pentru protejarea culturilor și livezilor.
    Subsemnații, locuitori ai Comunei Vizantea Livezi, sat Vizantea Răzășească, județul Vrancea, semnalăm o problemă care persistă de mai mulți ani și care afectează în mod repetat proprietățile private din localitate. În repetate rânduri, animale provenind de la o stână din zonă sunt lăsate nesupravegheate și pătrund pe terenuri agricole, distrugând culturi, vii și livezi. Mai multe persoane au formulat sesizări către autoritățile locale. Deși au fost aplicate sancțiuni contravenționale, acestea nu au fost achitate, iar situația continuă. Pagubele sunt suportate exclusiv de proprietari. Pentru mulți dintre aceștia, în special persoane în vârstă, munca pământului reprezintă o sursă importantă de hrană și venit. Persistența acestor incidente a generat tensiuni în comunitate și există riscul escaladării conflictelor, fapt care poate pune în pericol atât siguranța persoanelor, cât și integritatea animalelor. Subliniem că nu dorim conflicte și nu susținem nicio formă de violență, însă considerăm necesară o intervenție fermă și eficientă a instituțiilor competente. Prin prezenta petiție solicităm: verificarea urgentă a situației în teren; aplicarea și punerea în executare a măsurilor legale, inclusiv a sancțiunilor neplătite, pentru prevenirea pătrunderii animalelor pe proprietăți private; identificarea unor soluții concrete pentru protejarea culturilor și livezilor din zonă; informarea comunității cu privire la măsurile dispuse. Dorim restabilirea unui climat de legalitate, respect și siguranță în Comuna Vizantea Livezi.
    41 din 100 Semnături
    Inițiat de Mirela Vatafu
  • Interzicerea grădinilor zoologice din România
     Prin prezenta petiție, semnatarii solicită reevaluarea cadrului legislativ privind deținerea animalelor sălbatice în scopuri de divertisment în România. Considerăm că modelul actual al grădinilor zoologice este depășit din punct de vedere etic și nu mai corespunde standardelor moderne de bunăstare a animalelor.   Multe grădini zoologice din țară nu pot oferi spațiul și stimularea necesară speciilor complexe. Captivitatea duce adesea la comportamente stereotipice (zoochosis) și suferință psihologică.   Studiile recente arată că observarea animalelor în cuști nu educă publicul despre comportamentul lor natural, ci promovează ideea că dominanța omului asupra naturii este acceptabilă.   Resursele financiare publice ar trebui direcționate către protejarea habitatelor naturale din România și sprijinirea sanctuarelor care oferă refugiu animalelor care nu mai pot fi eliberate în sălbăticie. 
    38 din 100 Semnături
    Inițiat de Diana Mădălina Radu