Nu a fost găsită o campanie pentru ""

Ai putea fi interesat și în următoarele petiții

  • Padure urbana, nu terenuri de sport
    Dorim sa oprim distrugerea spatiului semi-salbatic din jurul Turnului de Parasutism din Sectorul 2, Bucuresti, prin planul primarilor general si al sectorului 2, de a amenaja terenuri de sport in acea zona. Cartierul are deja destule terenuri de sport, unele fiind oferite unor cluburi private, fiind scoase din folosinta publica.  Zona de langa turn este o oaza de liniste pentru cetatenii S2 si S3, fiind o pajiste imensa folosita de familii pentru sport, picnic, plimbat caini.  Iar dpdv al faunei si florei, zona este o alta oaza pentru nenumarate specii de arbori, iar dintre animale este un refugiu pentru fazani, iepuri, arici, bufnite, ulii, samd. 
    253 din 300 Semnături
    Inițiat de Andrei Brebulet
  • Semnează ca să mai poți cumpăra haine second-hand!
    Să retragă proiectul OUG în forma sa actuală și să implementeze măsuri care să combată în mod real importul ilegal de deșeuri, nu să afecteze un sector economic legitim, cu impact real asupra bunăstării oamenilor. 
    2.639 din 3.000 Semnături
    Inițiat de ARETEX Reutilizare și Reciclare Textile Picture
  • Petiție pentru anularea organizării festivalurilor comerciale pe Bulevardul Kiseleff
    Subsemnații, locuitori ai Bucureștiului, utilizatori frecvenți ai Parcului Kiseleff, monument istoric,  și cetățeni preocupați de protejarea spațiului verde urban, solicităm anularea organizării festivalurilor comerciale de tip street food și a altor evenimente similare pe Bulevardul Kiseleff.  Considerăm că transformarea repetată a acestei zone într-un spațiu destinat traficului comercial, muzicii amplificate și aglomerării excesive este incompatibilă cu caracterul său de monument istoric, de spațiu urban de respiro și de echilibru ecologic pentru locuitorii orașului.    Bulevardul Kiseleff nu este un simplu teren disponibil pentru activări comerciale. Este o zonă care traversează Parcul Kiseleff, un parc cu valoare istorică, socială și de mediu, folosit de locuitori pentru plimbare, odihnă, mișcare și contact cu natura. Din păcate, de ani de zile, șase luni pe an, din aprilie până în septembrie, din două în două săptămâni, bulevardul și implicit parcul devin spații comerciale, după ce aici sunt organizate festivaluri care pun presiune pe spațiul verde și poluează fonic prin amplificarea sunetelui.  Festivalurile de acest tip produc un impact negativ semnificativ prin:    1. Afectarea spațiului verde și a solului  Montarea infrastructurii temporare, așa cum se întâmplă la fiecare eveniment organizat pe Bulevardul Kiseleff, circulația intensă, călcarea repetată a zonelor verzi și presiunea pusă pe teren afectează vegetația și calitatea spațiului public. Noi, locuitorii din zonă și utilizatorii frecvenți ai parcului, nu mai vrem asta în Kiseleff.    2. Poluare fonică și perturbarea vieții urbane  Muzica amplificată și aglomerația afectează locuitorii din zonă, utilizatorii parcului, copiii, vârstnicii, dar și fauna urbană. Un spațiu verde nu trebuie tratat ca fundal pentru distracție. Noi, locuitorii din zonă și utilizatorii frecvenți ai parcului, venim în Kiseleff ca să ne bucurăm de liniște și spațiu verde.    3. Generarea de deșeuri și presiune asupra mediului  Astfel de evenimente produc cantități mari de ambalaje, resturi alimentare și alte deșeuri, chiar și atunci când există măsuri minimale de salubrizare. Efectul lor real asupra mediului este mult mai mare decât imaginea festivă prin care sunt promovate. Noi, locuitorii din zonă și utilizatorii frecvenți ai parcului, nu mai vrem asta în Kiseleff.    4. Privatizarea simbolică a unui spațiu public Chiar și atunci când accesul este formal liber, astfel de festivaluri transformă un spațiu comun într-un decor al consumului. Practic, zona devine temporar accesibilă în mod real mai ales celor care pot și vor să participe la oferta comercială. Noi, locuitorii din zonă și utilizatorii frecvenți ai parcului, nu mai vrem asta în Kiseleff.  5. Excludere economică și schimbarea sensului spațiului public Un bulevard și o zonă verde centrală nu ar trebui convertite într-un loc în care prezența legitimă este asociată cu puterea de cumpărare. Spațiul public trebuie să rămână un loc al conviețuirii, nu să fie reconfigurat în jurul consumului și al profitului privat. Noi, locuitorii din zonă și utilizatorii frecvenți ai parcului, nu mai vrem asta în Kiseleff, din primăvară până în toamnă, când bulevardul se umple cu rulote cu mâncare.    6. Restricții de trafic și disconfort urban extins Edițiile recente ale acestui festival au implicat restricții de trafic și modificări ale transportului public, ceea ce arată că efectele nu se limitează la perimetrul imediat al evenimentului, ci afectează întregul oraș.    Solicităm autorităților:    1. să nu mai aprobe organizarea festivalurilor comerciale pe Bulevardul Kiseleff și să le anuleze pe cele aprobate pentru anul acesta; 2. să protejeze această zonă ca spațiu de promenadă, recreere și echilibru urban; închideți strada pentru sport, de exemplu; 3. să stabilească reguli clare prin care evenimentele comerciale care implică si scene cu sunet amplificat să fie relocate în spații adecvate, deja antropizate și mai puțin sensibile ecologic si fonic; 4. să consulte public locuitorii și utilizatorii zonei înaintea aprobării unor astfel de evenimente; 5. să trateze spațiile verzi și parcurile ca infrastructură de sănătate publică și de mediu, nu ca suport pentru exploatare comercială temporară. Nu contestăm dreptul la evenimente culturale sau gastronomice în București. Contestăm alegerea unui spațiu nepotrivit pentru astfel de activități și normalizarea folosirii zonelor verzi și de promenadă ca decor pentru evenimente invazive, poluante și exclusiviste economic.   Solicităm anularea acestor festivaluri pe Bulevardul Kiseleff și adoptarea unei politici publice coerente de protejare a spațiilor verzi urbane.  
    367 din 400 Semnături
    Inițiat de Marinela Panaite
  • Buhuși: Domnule Primar, interziceți jocurile de noroc
    Noi, semnatarii și semnatarele acestei petiții, nu vrem săli de jocuri de noroc la noi în localitate. Așadar, vă cerem să inițiați, de urgență, un proiect de hotărâre de consiliu local pentru interzicerea activităților de jocuri de noroc pe raza localității noastre. De asemenea, vă solicităm să respingeți eliberarea de noi autorizații pentru săli de jocuri de noroc, precum și prelungirea sau reînnoirea autorizațiilor existente.
    2 din 100 Semnături
    Inițiat de Roxana Sandu
  • Luduș: Domnule Primar Moldovan Cristian interziceți jocurile de noroc
    Noi, semnatarii și semnatarele acestei petiții, nu vrem săli de jocuri de noroc la noi în localitate. Așadar, vă cerem să inițiați, de urgență, un proiect de hotărâre de consiliu local pentru interzicerea activităților de jocuri de noroc pe raza localității noastre. De asemenea, vă solicităm să respingeți eliberarea de noi autorizații pentru săli de jocuri de noroc, precum și prelungirea sau reînnoirea autorizațiilor existente.
    34 din 100 Semnături
    Inițiat de Diana Alexandra Botoșer
  • STOP risipei de corn, lapte și bani publici
    ”Programul pentru școli” , cunoscut de mulți sub numele de ”Corn și lapte”, trebuie să fie analizat în profunzime, în primul rând, pentru proasta gestionare a banului public (161 milioane de euro în anul școlar 2025-2026), mai ales în contextul măsurilor de austeritate, care au afectat învățământul de la bun început. În al doilea rând, scopurile sale împotriva abandonului școlar sau de promovare al alimentației sănătoase sunt în mică măsură îndeplinite. Prin proasta calitate a produselor și prin imensa risipă alimentară, efectele sunt mai degrabă contrare. Cât timp o mare parte din produse sunt uitate prin bănci sau devin mingi de fotbal, elevii învață, mai degrabă, să nu respecte mâncarea și banul public. Pentru copiii care chiar au nevoie de aceste produse, ele nu sunt suficiente pentru a-i motiva să vină la școală și nici nu reprezintă o alimentație sănătoasă.  Pe de altă parte, tot programul, deși funcționează de 24 de ani, sub o formă sau alta, are o sumedenie de lacune organizatorice, pe care le-am sesizat autorităților competente. Acestea sunt legate de nerespectarea reglementărilor programului, de legalitate și de componenta educativă. Sunt situații pe care le-am observat ca și cadru didactic și pe care le-am verificat printr-un sondaj de opinie: 1. În procesul de raportare, pentru a corespunde numărul de produse livrate cu numărul de beneficiari prezenți, se modifică prezențe și absențe în catalog. • Livrarea de produse se face, mai ales în mediul rural, de 1-3 ori pe săptămână, înaintea citirii catalogului. Deși se încearcă estimarea numărului de copii pentru comenzi, există neconcordanțe. La finalul lunii, se intervine asupra prezenței copiilor, ca să corespundă numărul elevilor prezenți cu cifrele din avizele de livrare. • Catalogul este un document oficial iar prezența unui copil oglindește parcursul școlar al acestuia. Este regretabil că se ajunge la fals intelectual doar pentru a ”da bine pe hârtie” în ”Programul pentru școli”. 2. Pentru a rezolva situația menționată anterior, se mai procedează și prin re-emiterea și corectarea avizelor de livrare de către firma distribuitoare. • Este puțin probabil ca o firmă privată, dacă face o astfel de modificare, să o facă în pierdere. Fiind mulți copii care refuză alimentele, chiar și un număr mai mic de produse livrate va acoperi nevoia celor care le doresc. Dacă, în acest caz, firma emite un aviz de livrare cu mai multe produse, ca să corespundă cu prezența din catalog, produsele nelivrate devin profitul acesteia. Acest procedeu cred că se încadrează la fals în înscris. • Se pune întrebarea și ce se întâmplă cu produsele care rămân oricum în unitățile școlare. 3. Una din cauzele care conduce la situațiile prezentate deja este neagrearea retururilor. • Nu mi-a parvenit nici un formular tipizat pentru retururi • În raportările pe județ, retururile sunt aproape inexistente • În aplicația gestionată de APIA nici nu există o variantă oficială de a înregistra un retur. • Să luăm un exemplu: miercuri, până în ora 11, trebuie să comanzi un anumit număr de produse, care să îți ajungă FIX pentru joi și vineri, iar vineri trebuie să ghicești câți copii vin de luni. Este evident că nimeni nu poate prezice viitorul și că se impune comanda numărului aproape maxim de produse, adică cel al copiilor înscriși, ca să nu riști să plece copii fără alimente. Pentru că stocul trebuie să fie zero la finalul lunii, retururile ar trebui să fie o procedură obișnuită și consemnată. 4. Livrarea și recepția calitativ - cantitativă nu are loc sau nu este făcută de către cadrul didactic responsabil. • Există unități școlare unde livrarea se face exclusiv de către șoferul distribuitorului, prin simpla descărcare în curtea instituției, la o oră matinală. Nimeni nu verifică marfa, nimeni nu numără produsele. Această metodă contravine reglementărilor. • Dacă verifică cineva, totuși, calitatea și numărul produselor, în cazul școlilor mai mari, unde distribuția la clase, în sine, este o muncă fizică serioasă, o face personalul de curățenie. Cadrul didactic responsabil nu are când și cum, fizic, să distribuie singur atâta marfă. Doar ca să o numere singur, fără prezența șoferului, presupune manipulare de cutii grele, în pauze sau în timpul orelor. • Când marfa e lăsată prin curți, pe scări sau oriunde altundeva, aceasta poate sta la temperaturi neconforme, poate intra în contact cu animale sau poate fi sustrasă. 5. Risipa alimentară, latura educativă și situația economică a țării. • Aproape 80% din respondenții la sondajul susțin că se risipește mâncare prin acest program. • Această risipă, oricâte activități educative sterile s-ar face aduc, de fapt, o lipsă de respect a elevilor vizavi de mâncare. 6. Respectul pentru cadrele didactice și vocația acestora • Consider că un cadru didactic nu trebuie să manipuleze marfă și nu trebuie să facă gestiune de stocuri • În 2026 trebuie găsite soluții IT mai facile pentru raportările lunare, decât introducerea manuală a datelor în două aplicații. Datele ar putea fi preluate direct din avizele firmelor și din cataloagele online. • Deși suntem pentru o alimentație sănătoasă și susținem lupta împotriva abandonului școlar, consider că noi, cadrele didactice, nu trebuie să ”ducem greul” logistic al nici unui program de alimentație din învățământ. 
    130 din 200 Semnături
    Inițiat de Paul Mihai Dărășteanu
  • CEREM: Nivel de trai decent pentru pensionarii de invaliditate (Art.47)
      Din perspectiva drepturilor fundamentale, Art. 47 alin (1) din Constituția României obligă statul să asigure un nivel de trai decent tuturor cetățenilor. Deși nu există un mecanism automat care să declare neconstituțională o pensie specifică, diferența majoră dintre 1300 lei (cuantumul pensiei de invaliditate gradul I grav) și 4322 lei (coșul minim) constituie, în opinia multor experți în drept social, o încălcare a principiului statului social și a dreptului la un trai decent prevăzut de Constituție.   Solicităm majorarea pensiei de invaliditate pentru alinierea veniturilor la necesitățile de bază.
    104 din 200 Semnături
    Inițiat de Mihaela Mihaescu
  • Dreptul de a alege: opționalitate CASS pentru părinți
    Subiect: Propunere legislativă – introducerea opționalității contribuției CASS pentru indemnizația de creștere copil Vă adresez prezenta petiție prin care solicit inițierea unui demers legislativ de modificare a regimului fiscal aplicabil indemnizației de creștere copil, în sensul introducerii caracterului opțional al contribuției de asigurări sociale de sănătate (CASS). 1. Argumente de principiu Actuala reglementare impune reținerea automată a contribuției CASS (10%) din indemnizația de creștere copil, fără posibilitatea exprimării unei opțiuni din partea beneficiarului. Această abordare contravine principiului libertății individuale în gestionarea veniturilor și al autonomiei decizionale, în special în cazul persoanelor care dispun deja de forme alternative de protecție (asigurări private de sănătate). 2. Natura indemnizației Indemnizația de creștere copil nu reprezintă un venit obținut prin activitate economică, ci un sprijin social acordat pentru îngrijirea copilului și susținerea familiei. Taxarea acestui beneficiu social printr-o contribuție obligatorie ridică probleme de echitate fiscală și de coerență a politicilor sociale. 3. Impact economic și social Reținerea CASS reduce direct venitul disponibil al familiilor într-o perioadă vulnerabilă din punct de vedere financiar. O flexibilizare a regimului ar permite beneficiarilor: - să decidă în mod informat asupra utilizării resurselor financiare; - să opteze pentru alternative (asigurări private sau alte soluții); - să reducă presiunea financiară în perioada de creștere a copilului. 4. Practici comparative și proporționalitate În context european, politicile de sprijin pentru familie urmăresc reducerea sarcinii fiscale asupra beneficiilor sociale. Menținerea unei contribuții obligatorii, fără alternativă, poate fi considerată disproporționată în raport cu scopul social al indemnizației. 5. Propunere concretă Se solicită introducerea unui mecanism legal prin care beneficiarii indemnizației de creștere copil să poată opta: - pentru plata contribuției CASS, cu menținerea calității de asigurat în sistemul public; - sau pentru neplata acesteia, cu suspendarea calității de asigurat pe perioada respectivă. Această opțiune ar putea fi exprimată printr-o declarație pe propria răspundere, depusă la momentul acordării dreptului sau ulterior. 6. Concluzie Consider că introducerea opționalității contribuției CASS ar reprezenta o măsură de echilibru între responsabilitatea individuală și rolul statului, contribuind la creșterea încrederii cetățenilor în instituțiile publice și la adaptarea politicilor sociale la realitățile actuale. Vă solicit respectuos analizarea acestei propuneri și inițierea demersurilor legislative necesare. Data:  03.04.2026
    7 din 100 Semnături
    Inițiat de Cristina D
  • Actualizarea pragului de 300 RON pentru voucherele cadou.
    Solicitare de modificare a pragului neimpozabil pentru beneficiile acordate angajaților cu ocazia evenimentelor speciale (Art. 76, Cod Fiscal) Solicitare privind necesitatea urgentă de a actualiza plafonul valoric neimpozabil pentru tichetele și voucherele cadou oferite angajaților. Argumente în susținerea solicitării: • Eroziunea puterii de cumpărare: Pragul actual de 300 RON a fost stabilit la 1 ianuarie 2022. De atunci, România a înregistrat rate ale inflației record, în special în sectorul alimentar și al serviciilor, fapt ce a redus drastic valoarea reală a acestui beneficiu. • Discrepanța față de alte beneficii: În timp ce valoarea maximă a tichetului de masă a fost ajustată succesiv (de la 20 RON la 45 RON) și salariul minim brut a crescut de la 2.550 RON la 4.325 RON (prognozat pentru iulie 2026), plafonul pentru cadouri a rămas blocat, devenind simbolic și ineficient. • Impactul asupra mediului de afaceri: În prezent, orice angajator care dorește să ofere un sprijin real angajaților de sărbători este descurajat de povara fiscală (aprox. 45%) aplicată sumelor ce depășesc pragul de 300 RON. Solicităm: 1. Modificarea alineatului (4) lit. a) din Articolul 76 al Legii nr. 227/2015 privind Codul Fiscal, în sensul ridicării plafonului la 500 RON per eveniment/persoană. 2. Introducerea unui mecanism de indexare anuală a acestui prag în funcție de indicatorii macroeconomici (inflație sau salariu minim). Această măsură ar aduce un beneficiu direct celor peste 5 milioane de salariați din România, susținând consumul intern și oferind companiilor un instrument sustenabil de motivare a personalului.
    12 din 100 Semnături
    Inițiat de Marius Andrei Dinita
  • Focșani: Domnule Primar, interziceți jocurile de noroc
    Noi, semnatarii și semnatarele acestei petiții, nu vrem săli de jocuri de noroc la noi în localitate. Așadar, vă cerem să inițiați, de urgență, un proiect de hotărâre de consiliu local pentru interzicerea activităților de jocuri de noroc pe raza localității noastre. De asemenea, vă solicităm să respingeți eliberarea de noi autorizații pentru săli de jocuri de noroc, precum și prelungirea sau reînnoirea autorizațiilor existente.
    6 din 100 Semnături
    Inițiat de Ionut Pasare
  • PETROȘANI: Domnule Primar interziceți jocurile de noroc
    Noi, semnatarii și semnatarele acestei petiții, nu vrem săli de jocuri de noroc la noi în localitate. Așadar, vă cerem să inițiați, de urgență, un proiect de hotărâre de consiliu local pentru interzicerea activităților de jocuri de noroc pe raza localității noastre. De asemenea, vă solicităm să respingeți eliberarea de noi autorizații pentru săli de jocuri de noroc, precum și prelungirea sau reînnoirea autorizațiilor existente.
    5 din 100 Semnături
    Inițiat de Răzvan Bahnarel
  • Stop aglomerației pe 381 – vrem soluții acum pentru transport public in sectorul4!
    În fiecare dimineață, mii de locuitori din sectorul 4 sunt nevoiți să îndure aglomerație extremă și condiții inacceptabile de transport pe traseul Piața Reșița – Mihai Bravu – Piața Unirii. Scurtarea liniei 76 până la Podul Mihai Bravu a lăsat fără o legătură directă rapidă către centru numeroși călători. În prezent, linia 381 este supraaglomerată, iar alternativa reală lipsește. Stațiile sunt pline încă de la primele ore ale dimineții, iar oamenii sunt nevoiți să aștepte mai multe vehicule pentru a putea urca. Aceasta nu este o situație izolată – este o problemă zilnică, care afectează elevi, angajați și familii întregi. Cerem măsuri urgente: Prelungirea liniei 76 până la Piața Unirii; sau Suplimentarea vehiculelor pe linia 381 la orele de vârf; Introducerea unei stații sub Podul Mihai Bravu pentru un acces mai ușor către tramvai și metrou M1 si M3.. Nu cerem privilegii. Cerem normalitate. Un transport public funcțional înseamnă respect pentru cetățeni. Dacă și tu te confrunți zilnic cu această problemă, semnează această petiție și fă-ți vocea auzită! Schimbarea începe cu noi.
    220 din 300 Semnături
    Inițiat de Nicoleta Mircea