Protejați copilăria: Stop Social Media sub 16 ani!

 De ce este această petiție vitală ACUM?

- România se confruntă cu o criză tăcută a sănătății mintale în rândul tinerilor. „Acordul părinților” e doar o iluzie a controlului. Părinții nu pot lupta singuri împotriva unor algoritmi de miliarde de dolari. Avem nevoie de o barieră legală clară, așa cum există deja în Australia sau cum se va implementa anul acesta în Franța, pentru a proteja copiii înainte ca daunele neurologice să devină ireversibile.
- Există o recunoaștere a riscurilor majore de către autoritățile de siguranță publică și sănătate din România (ex. declarațiile recente ale lui Raed Arafat, șeful DSU).
- Beneficiem de o aliniere tehnologică. Există tehnologii de Age Assurance (estimarea vârstei prin AI/biometrie) care nu existau acum 5 ani, deci interdicția este, pentru prima dată, posibilă tehnic fără a încălca masiv viața privată. 

I.                 Cercetările

I.1. România

Cel mai recent raport al Organizației Salvați Copiii România arată că:

·       Peste 40% dintre copii declară că au început să folosească rețelele sociale înainte de vârsta de 12 ani, deși majoritatea platformelor cer oficial vârsta de 13 ani. 

·       Aproximativ 48% dintre adolescenți petrec peste 4 ore/zi pe internet, iar în weekend mulți peste 6 ore. 

·       O corelație directă între timpul petrecut online și stări de singurătate și izolare. 

·       1 din 2 copii afirmă că a fost victima bullying-ului online sau a primit mesaje cu conținut nepotrivit/sexual. Sursa: Salvați Copiii - Resurse și Studii. 

I.2. Fundamentare - neurologie și științele cognitive 

Studiile remarcă o imaturitate a cortexului prefrontal (controlul impulsurilor și judecata pe termen lung) în raport cu sistemul dopaminergic hiper-activ la adolescenți. 

- Association of Screen Time and Mind Wandering With Cognitive Control in Children arată că supraexpunerea modifică substanța albă în regiunile creierului care susțin limbajul și abilitățile de alfabetizare. Sursa: JAMA Pediatrics - Screen Use and Brain Development.
-  Windows of Developmental Sensitivity to Social Media (Amy Orben, University of Cambridge) arată că există două „ferestre de vulnerabilitate” majore. Pentru fete între 11 și 13 ani, iar pentru băieți între 14 și 15 ani. În aceste intervale, creierul trece printr-o reorganizare masivă a circuitelor socio-emoționale. Algoritmii de social media „deturnează” această reorganizare, prioritizând validarea digitală în fața dezvoltării mecanismelor interne de reglare emoțională. Sursa: Nature Communications - Windows of developmental sensitivity to social media 

- Technology and Psychology: 6 ways screens and social media affect the mind  (Comisia Europeană)  analizează modul în care „economia atenției” afectează neuroplasticitatea. Expunerea timpurie la recompense digitale imediate (like-uri, scroll infinit) alterează pragul de plăcere al creierului, făcând ca învățatul, lectura să pară imposibil de urmărit. Sursa:EU Science Hub - Impact of social media on attention and cognition 

I.3. Impactul asupra sănătății mintale 

 În ultimul deceniu, a fost documentată corelația dintre utilizarea rețelelor sociale și creșterea ratelor de depresie, anxietate și dismorfie corporală. Rețelele sociale nu sunt nocive doar prin conținut, ci prin însuși faptul că înlocuiesc somnul, activitatea fizică și interacțiunea față în față. 

- Jean Twenge (San Diego State University), autoarea cărții iGen, demonstrează o ruptură statistică clară începând cu anul 2012 (anul expansiunii smartphone-urilor), observând o scădere drastică a stării de bine a adolescenților. Sursa: Jean Twenge - iGen / Generations. 

-  A Health Crisis in the Digital Age (OMS Europa, 2024) notează simptome similare dependenței: sevraj, neglijarea altor activități. 

- Aproximativ 28% dintre fetele de 15 ani din Europa raportează sentimente de singurătate extremă și anxietate. Sursa: WHO/Europe - Adolescent mental health and digital media 

I.4. Perspectiva sociologică 

Interzicerea accesului la rețelele sociale sub vârsta de 16 ani previne fenomenul de cyberbullying,
-  The Anxious Generation (Jonathan Haidt, NYU) argumentează că am trecut de la o copilărie „bazată pe joacă” la una „bazată pe telefon”, blocând dezvoltarea competențelor sociale esențiale. Sursa: The Anxious Generation - Research Documents 

II.              Fundamentarea juridică

II.1. Constituția României (Art. 49): „Copiii și tinerii se bucură de un regim special de protecție și de asistență în realizarea drepturilor lor.” Statul are obligația de a interveni atunci când un mediu (chiar și digital) pune în pericol sănătatea acestora. 

II.2. GDPR (Art. 8), vezi Regulament (UE) nr. 679 din 27 aprilie 2016: Regulamentul European permite statelor membre să reglementeze vârsta consimțământului digital. Prezenta lege extinde acest principiu de la protecția datelor la protecția integrității psihice. 

II.3. Precedente:
- Australia (2025): prin Online Safety Amendment (Social Media Minimum Age) Bill, 2024, statul australian a instituit o interdicție totală a accesului sub vârsta de 16 ani. Această lege nu permite derogări prin acordul părinților, considerând că protecția sănătății mintale este un imperativ de siguranță publică ce depășește sfera deciziei individuale. Sursa: Australian Government - Online Safety Act 2021 (Updated with 2024 Amendments)
- Franța (2023): Franța a făcut primul pas prin Legea nr. 2023-566, stabilind 'Majoratul
Digital' la 15 ani. În Franța există în prezent dezbateri intense și proiecte noi de lege pentru a trece de la „acordul părinților” la o interdicție totală sub 15 ani, similară cu cea din Australia, deoarece s-a constatat că simplul acord parental este greu de verificat și nu protejează suficient copilul de presiunea colegilor. O sursă care explică bine contextul: Majorité numérique à 15 ans - vie-publique.fr. 

III.           Ce vom obține prin această lege? 

România trebuie să aleagă: protejăm profiturile giganților tehnologici sau sănătatea viitoarei generații?
Semnează și tu!