Către: Parlamentul României
Politica la psihiatru
Politica ar avea nevoie, înainte de programe și sloganuri, de o evaluare psihiatrică serioasă a celor care o practică: nu ca insultă, ci ca măsură de igienă publică, fiindcă oameni care decid pentru milioane ar trebui să fie psihic stabili, autocritici și verificați de specialiști, la fel ca orice profesionist căruia i se încredințează vieți.
Există cercetări solide în psihologia personalității și psihologia organizațională care arată că trăsături din așa-numita „Triadă întunecată” (narcisism, psihopatie, machiavelism) sunt suprareprezentate în poziții de putere, inclusiv în politică, management de vârf și leadership autoritar. Motivele sunt destul de clare: aceste persoane caută puterea, tolerează bine conflictul, nu sunt inhibate de vină și se autopromovează agresiv.
Aceste studii nu afirmă că fiecare politician are astfel de trăsături, dar sugerează că ele pot fi mai frecvente în roluri dominante și că pot modela comportamentul liderilor și impactul lor asupra publicului și instituțiilor.
Deci, nu ar fi rău ca toți cei care candidează la funcții de conducere politice să treacă printr-un control riguros psihologic și psihiatric.
Există cercetări solide în psihologia personalității și psihologia organizațională care arată că trăsături din așa-numita „Triadă întunecată” (narcisism, psihopatie, machiavelism) sunt suprareprezentate în poziții de putere, inclusiv în politică, management de vârf și leadership autoritar. Motivele sunt destul de clare: aceste persoane caută puterea, tolerează bine conflictul, nu sunt inhibate de vină și se autopromovează agresiv.
Aceste studii nu afirmă că fiecare politician are astfel de trăsături, dar sugerează că ele pot fi mai frecvente în roluri dominante și că pot modela comportamentul liderilor și impactul lor asupra publicului și instituțiilor.
Deci, nu ar fi rău ca toți cei care candidează la funcții de conducere politice să treacă printr-un control riguros psihologic și psihiatric.
De ce este important?
Testarea psihologică și psihiatrică a politicienilor care candidează la funcții de conducere poate fi importantă din câteva motive clare, legate de interesul public, nu de viața lor privată.
În primul rând, funcțiile de conducere presupun putere mare de decizie sub presiune. Stabilitatea emoțională, capacitatea de autocontrol, toleranța la frustrare și raportarea realistă la consecințe sunt esențiale. Anumite tulburări netratate pot afecta judecata, impulsivitatea sau relația cu realitatea, cu impact direct asupra deciziilor publice.
În al doilea rând, testarea poate identifica riscuri de comportament distructiv. Trăsături precum narcisismul patologic, paranoia accentuată sau tendințele antisociale nu sunt simple „defecte de caracter”, ci pot conduce la abuz de putere, conflict constant, incapacitatea de a accepta critica sau de a respecta reguli instituționale.
Un alt argument este protecția instituțiilor democratice. Liderii cu dificultăți psihice severe sau cu mecanisme de adaptare fragile pot reacționa disproporționat în situații de criză, pot personaliza excesiv funcția sau pot confunda interesul propriu cu cel public. Testarea nu garantează competența, dar poate reduce riscul unor disfuncții grave.
De asemenea, există o dimensiune de transparență și încredere publică. Așa cum anumite profesii cu responsabilitate mare presupun evaluări medicale periodice, este rezonabil ca accesul la putere politică să includă un minim de verificare a capacității psihice de a exercita acea putere.
Deci, este importantă delimitarea corectă: testarea nu ar trebui să excludă automat persoane cu diagnostice, ci să evalueze funcționarea reală, tratamentul și capacitatea de a lua decizii raționale. Scopul nu este stigmatizarea, ci prevenția și protejarea interesului public.