S-a ajuns la 1,000 semnături
Către: Primăria Municipiului București, Direcția Generală pentru Mediu și Spații Verzi, Direcția Generală de Urbanism și Amenajarea Teritoriului, Dl Primar General
Petiție pentru salvarea zonei libere din Parcul Cișmigiu
Avizarea terasei pentru „La Ciupercă” / Zona Liberă Cișmigiu
Vocea comunității
Zona Liberă Cișmigiu nu e pe harta parcului - este pe harta oamenilor. E locul pe care îl descoperă instinctiv cei care aterizează rătăciți prin București. Locul care te face să simți că aparții.
Într-o lume descompusă de singurătate, câte locuri mai știi în care te simți atât de acasă? Locuri în care, dacă te oprești, întâlnești un cunoscut, îți faci un prieten sau te îndrăgostești de un câine?
Zona Liberă Cișmigiu este peticul nostru de libertate. Locul în care îți încarci bateriile. Nu e ceva ce, dacă pierzi, îți iei altul. Este un loc țesut din spațiul personal al fiecăruia dintre noi - fiecare a cusut un petic din libertatea lui personală în spațiul ăsta, și asta nu se poate reproduce cu campanii de marketing sau strategii de community building.
Zona Liberă nu e o terasă. Este un fenomen social rar și fragil. Este antidotul împotriva singurătății.
Ce cerem:
Semnatarii acestei petiții solicită Primăriei Municipiului București:
- Permiterea amplasării de mese și scaune mobile la terasa „La Ciupercă" / Zona Liberă Cișmigiu din Parcul Cișmigiu, în condiții reglementate și armonioase cu mediul.
- Avizarea unei terase sezoniere, cerută deja în fiecare an, conform cu HCGMB 114/2016 cu respectarea normelor de mediu și urbanism aferente zonei V1a din PUG.
- Protejarea și valorificarea acestui spațiu ca punct de socializare organic al comunității bucureștene.
- Reglementarea funcționării spațiilor comerciale din parcurile monument, în vederea integrării lor armonioase în cadrul protejat, prin soluții adaptate și sustenabile, care să răspundă cerințelor actuale, fără a afecta caracterul și valoarea spațiului.
- Ne dorim ca viitorul acestor grădini și parcuri protejate să fie decis responsabil, pe baza unor analize solide și a unor proiecte interdisciplinare realizate de profesioniști din domenii relevante, precum arhitectura, peisagistica, urbanismul, sociologie și antropologia, cu respect față de patrimoniul construit și față de comunități,garantând astfel dreptul real al comunității la oraș.
De ce este important?
De ce contează
Un hub social iremediabil autentic
Zona Liberă Cișmigiu este unul din puținele spații care răspunde nevoii părinților de a socializa în apropierea locurilor de joacă. Cercetările publicate pe platforme medicale confirmă că această configurație este vitală pentru sănătatea mintală a întregii familii: o pauză la o masă, cu o cafea, în timp ce copilul este în siguranță, reduce epuizarea parentală, iar schimbul de experiențe cu alți părinți combate izolarea socială.
Contra-măsură față de "mall-ificarea" vieții sociale
Datele Barometrului de Consum Cultural (2022–2024) arată o tendință îngrijorătoare: procentul persoanelor care frecventează mall-urile a crescut de la 57% în 2014 la peste 80% în 2023. Reintroducerea facilităților de relaxare în Cișmigiu este o contra-măsură necesară pentru a readuce cetățenii în spațiul public autentic. În același timp, băncile din jurul zonei respective au dispărut de peste 2 ani, fiind în proces de restaurare încă de atunci. Menționăm că în alte zone din parc au fost aduse mult mai repede băncile.
Siguranță publică și urbanism tactic
Teoria "Eyes on the Street" (Jane Jacobs) demonstrează că parcurile devin periculoase când sunt lăsate în stare pur contemplativă. O terasă activă oferă supraveghere naturală din partea personalului și clienților, transformând zona dintr-una de risc într-o rută sigură pentru pietoni. Operatorii și clienții spațiilor devin adesea „gardieni" informali ai parcului.
Conformitate urbanistică
Parcul Cișmigiu este clasificat în PUG ca zonă V1a. Regulamentul aferent permite explicit:
Parcul Cișmigiu este clasificat în PUG ca zonă V1a. Regulamentul aferent permite explicit:
- Unități de alimentație publică (cafenele, restaurante, puncte comerciale mici)
- Amenajări pentru odihnă și recreere
- Construcții pentru activități culturale — cu condiția respectării regulii de 15% din suprafața totală
Aliniere la strategia municipală și la bunele practici europene
Strategia Culturală a Municipiului București 2016–2026 (ARCUB) stabilește ca direcție strategică „recuperarea spațiului urban de către locuitori". Spații similare funcționează cu succes în toate marile capitale europene:
- Paris — terasele din Grădinile Luxemburg și Tuileries sunt esențiale pentru „cultura cafenelelor"
- Lisabona — municipalitatea a restaurat Quiosque de Refresco, transformându-le în inima vieții publice
- Zurich — chioșcul din parcul Josefwiese (25+ ani de activitate) organizează evenimente comunitare săptămânale
Nu cerem o terasă.
Cerem să nu dispară o comunitate.