Către: Ministerul Public (Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție), Inspectoratul General al Poliției Române – Brigada de Combatere a Criminalității Informatice și Consiliul Național al Audiovizualului (CNA)
Cerem tragerea la răspundere a celor care distribuie cu bună știință informații false online
Noi, cetățeni îngrijorați de degradarea profundă a spațiului public și a încrederii sociale, solicităm adoptarea unor măsuri ferme împotriva răspândirii intenționate de știri false, dezinformări și manipulări dovedite, cu impact grav asupra coeziunii sociale, siguranței publice și democrației.
În mod special, ne referim la cazuri în care:
- Informații scoase din context sunt prezentate voit pentru a discredita instituții ale statului, lideri publici sau alegeri democratice;
- Se promovează teorii conspiraționiste, cu intenție dovedită, care induc panică, neîncredere și polarizare în societate (ex: “UE va taxa apa de ploaie cu 10.000 EUR”, “vaccinul conține cipuri”, etc.);
- Se folosesc deepfake-uri, montaje sau titluri înșelătoare pentru a manipula percepția publicului, în special pe platforme precum TikTok, Facebook și YouTube.
CE CEREM:
1. Clarificarea legislativă a cadrului prin care pot fi trase la răspundere persoanele care distribuie cu bună știință știri false, atunci când:
- Informația este demonstrabil falsă (prin fact-checking independent);
- Intenția de a induce în eroare este evidentă;
- Impactul social este semnificativ (panică, tulburarea ordinii publice, afectarea funcționării instituțiilor statului, etc.);
2. Crearea unei unități digitale specializate (sau întărirea structurilor existente din MAI sau DIICOT) care să investigheze activ cazurile de manipulare online și să poată sesiza parchetul în mod automatizat, pe baza unor dovezi clare.
3. Parteneriat instituțional cu platformele digitale (TikTok, Meta, Google) pentru:
- semnalarea automată a conținutului sancționabil conform legislației românești;
- retragerea monetizării și limitarea distribuției pentru conturile care încalcă în mod repetat regulile.
4. Campanii de informare publică susținute de stat, privind pericolele dezinformării, în special pentru publicul vulnerabil din mediul rural sau vârstnic.
Pentru a preveni eventualele abuzuri, solicităm ca orice viitoare lege sau măsură de combatere a dezinformării să respecte următoarele principii democratice:
- Definirea clară a ceea ce constituie „informație falsă distribuită cu intenție” – excluzând opiniile, satira sau greșelile de bună-credință.
- Aplicarea doar în cazuri dovedite, cu impact real asupra societății, și prin proceduri judiciare transparente.
- Protejarea expresă a activității jurnalistice legitime și a libertății de exprimare.
- Supravegherea aplicării legii de către o comisie independentă cu rol civic.
- Dreptul la contestare și apărare al oricărei persoane vizate.
- Transparență instituțională, prin raportări publice anuale.
De ce este important?
Dezinformarea nu este doar o amenințare teoretică – ci una reală, cu efecte deja vizibile:
- Distruge încrederea în instituții și în presa corectă.
- Alimentează ura, extremismul și discursurile anti-democratice.
- Creează polarizare profundă într-o societate deja fragilă.
Semnăm această petiție cu încrederea că libertatea de exprimare nu înseamnă libertatea de a minți cu bună știință, ci responsabilitatea de a contribui la un dialog public onest și informat.
Cum va fi inmânată
Petiția va fi transmisă în format oficial (înregistrată și semnată) către Parchetul General, Poliția Română – Brigada de Combatere a Criminalității Informatice și Consiliul Național al Audiovizualului (CNA), prin depunere fizică sau trimitere electronică cu număr de înregistrare.
